nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

Luna noiembrie
PILULE ISTORICE
• 1 noiembrie 1599, Alba Iulia, Mihai
vodã Viteazul a intrat în oraæ, aproape fãrã
luptã; mulåimea l-a aclamat; s-a realizat astfel
prima etapã a unirii tuturor românilor într-un
singur stat;
• 3 noiembrie 1918, Padova, Imperiul
Austro-Ungar a capitulat fãrã condiåii în faåa
puterilor Antantei;
• 3 noiembrie 1918, marinari din flota
militarã a Imperiului German s-au revoltat
refuzând sã iasã în larg pentru a lupta
împotriva flotei Antantei; scopul era sã obåinã
victoria sau sã piarã pentru a salva onoarea
ofiåerilor germani care fuseserã înfrânåi;
• 4 noiembrie 1920, Bucureæti, a avut
loc primul act terorist comunist din istoria
României Mari; în trenul Simplon, care se
apropia de Chitila, urmând sã opreascã în
Gara de Nord din Bucureæti, a explodat o
bombã; ea fusese plasatã sub ultimul vagon
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti
Cine citeæte titlul acestui scurt articol, fãrã
sã vrea, se gândeæte la miæcarea legionarã.
Este normal. Încã din anul 1938, prin actul
de acuzare al lui Corneliu Zelea Codreanu
æi, apoi, prin manuale æi diverse cãråi scrise
de oficialii guvernelor lui Carol al II-lea,
de cei din cabinetul condus de generalul
Ion Antonescu, în fine, de reprezentanåii
Partidului Comunist, membrii acelei miæcãri
politice au fost prezentaåi în culori negre,
ca singuri reprezentanåi ai terorismului în
România.
M-am întrebat dacã acest mod de a
pune problema corespunde adevãrului
istoric. Cercetarea actelor mi-a demonstrat
uæor cã rãspunsul poate æi trebuie sã fie
negativ.
Din dosarul “procesului din Dealul
Sprii”, cunoscut sub acest nume de la
locul unde æi-a desfãæurat lucrãrile între 23
ianuarie æi 4 iunie 1922, în faåa completului
de judecatã al Tribunalului Corpului II
Armatã, rezultã clar cã cele dintâi acåiuni
teroriste din România Mare i-au avut ca
autori pe comuniæti.
Apariåia noului stat naåional România
la 1 decembrie 1918, ca urmare a luptei
æi exprimãrii voinåei libere a românilor, a
nemulåumit o serie dintre statele vecine. Între
ele s-a numãrat æi Rusia Sovieticã. S-a decis
sã se acåioneze împotriva lui.
Au fost folosiåi comuniæti fanatizaåi. În
fruntea grupului s-a aflat Max Goldstein,
nãscut în Bârlad. El a fost instruit în acåiuni
teroriste prin întrebuinåarea bombelor, în
centru din Odessa. Acolo, în timpul unui
unde urma sã cãlãtoreascã ministrul de
interne, Constantin Argetoianu, cunoscut
pentru declaraåiile sale anticomuniste; bomba
a fost pusã de comunistul Max Goldstein,
originar din Bârlad;
• 8 noiembrie 1917, Petrograd, membrii
Partidului Comunist (bolæevic) au avut succes
în lovitura de stat; au cucerit puterea politicã
în capitala Rusiei;
• 8 noiembrie 1917, Petrograd, s-au
deschis lucrãrile celui de-Al Doilea Congres
al Sovietelor Deputaåilor Muncitorilor æi
Soldaåilor; atunci V. I. Lenin-Ulianov a
promulgat douã decrete senzaåionale:
Decretul asupra pãcii æi Decretul asupra
pãmântului. V. I. Lenin-Ulianov declara prin
primul cã încheie pace fãrã nici o anexiune,
iar prin al doilea cã trece tot pãmântul în
proprietatea statului, terenurile arabile fiind
date în folosinåã åãranilor;
• 11 noiembrie 1918, Compiègne, în
gara din acel oraæ, în vagonul salon din trenul
PRIMELE ACÅIUNI TERORISTE
30
ÎN ROMÂNIA MARE
exerciåiu æi-a pierdut braåul
stâng. A fost obligat sã-l
înlocuiascã cu o protezã
terminatã cu un cârlig din
fier. De aici æi porecla “omul
cu cârlig”, sub care a fost
cunoscut de poliåie.
În octombrie 1920 a revenit
din Odessa în România. Acest
om fanatizat, plin de urã
împotriva românilor ortodocæi, a fost însoåit
de Saul Osias æi Leon Liechtblau.
În ziua de 4 noiembrie a anului 1920
a avut loc prima acåiune a acestui grup
comunist terorist. A fost pusã o bombã
sub ultimul vagon al trenului Simplon. S-a
procedat astfel deoarece se ætia cã în acel
vagon trebuia sã cãlãtoreascã ministrul de
interne al României, Constantin Argetoianu,
autorul mai multor declaraåii anticomuniste,
relativ recente.
Bomba a fost fãcutã sã explodeze în
apropiere de gara Chitila. Din fericire,
distrugerea pãråii din spate a ultimului vagon
nu a dus æi la asasinarea lui Constantin
blindat al mareæalului Foch, reprezentanåii
Germaniei au capitulat necondiåionat în faåa
Antantei;
• 15 noiembrie 1917, Guvernul din
Rusia a adoptat Declaraåia Popoarelor
din Rusia; prin ea s-a declarat egalitatea
tuturor popoarelor din Rusia, dreptul lor la
autodeterminare, pânã la formarea de state
independente, abrogarea tuturor restricåiilor
naturale æi religioase, dreptul la libera
dezvoltare a tuturor popoarelor;
• 23 noiembrie 1940, Berlin, generalul
Ion Antonescu, în calitate de æef al Guvernului
României a semnat aderarea la Pactul Tripartit
Germania, Italia, Japonia, încheiat la 27
septembrie 1940;
• 26-27 noiembrie 1931 la Paris, a avut
loc Conferinåa Dezarmãrii; au participat 30 de
åãri, între care æi România; s-a precizat, prin
rezoluåie, cã pacea este de importanåã vitalã
pentru restabilirea încrederii de care depinde
prosperitatea economicã;
• 28 noiembrie 1943, Teheran, a început
Conferinåa “celor trei mari”, URSS, SUA æi
Anglia, adicã I. V. Stalin, F. D. Roosevelt æi
W. Churchill; s-au discutat æi s-au precizat
liniile directoare ale dezvoltãrii lumii dupã
terminarea Celui de-Al Doilea Rãzboi
Mondial.
Argetoianu, care pãrãsise locul. A fost rãnit
conductorul trenului, dar nu foarte grav.
Autorii acestui prim atentat nu au putut
fi arestaåi imediat. Ca atare, æi-au continuat
activitatea.
În ziua de 8 decembrie 1920,
grupul condus de Max Goldstein
a instalat o bombã în clãdirea
Senatului României. Imediat
bomba a fost detonatã. Ea i-a ucis
pe ministrul de Justiåie, Dimitrie
Greceanu, decedat la spital æi pe
alåi doi senatori: Dimitrie Radu,
episcop de Oradea, ucis pe loc æi
Spirea Gheorghe, mort æi el tot la
spital. Cu acea ocazie a fost rãnit æi
preæedintele Senatului, Constantin
Coandã.
În dosarul procesului, pãstrat la
Arhivele Naåionale Bucureæti, Fond
MAI, nr. 742/1922, se aratã cã cel care a adus
bombele din Rusia Sovieticã, de la Odessa
pânã la Bucureæti a fost ziaristul comunist
Alecu Constantinescu. Din mãrturiile grupului
Goldstein æi ale lui Alecu Constantinescu au
rezultat clar relaåiile cu comuniætii æi rolul lor
de iniåiatori.
Tribunalul militar, prezidat de maiorul
C. Cemat, comisar regal i-a condamnat la
pedeapsa maximã pe toåi teroriætii. Max
Goldstein (foto) a murit în urma unei
pneunomii, în anul 1924, în închisoarea
Doftana. Alecu Constantinescu a reuæit sã
evadeze în condiåii cel puåin ciudate. Dupã
ce a trecut graniåa în Bulgaria, a plecat în
Rusia Sovieticã, la Moscova, unde a predat
timp de doi ani la o Universitate Comunistã.
Revenit în åarã a fost din nou arestat æi
întemniåat pânã în anul 1937, când a fost
eliberat datoritã unor intervenåii insuficient
elucidate.
Dupã aceste prime atentate ale unor
teroriæti comuniæti, viaåa politicã din
România s-a desfãæurat liniætit, în spirit
democratic, cu excepåia celor douã atentate
legionare împotriva premierului I.G. Duca (28
decembrie 1933, Sinaia) æi a premierului A.
Cãlinescu (21 septembrie 1939, Bucureæti).
û