nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Luna noiembrie PILULE ISTORICE • 1 noiembrie 1599, Alba Iulia, Mihai vodã Viteazul a intrat în oraæ, aproape fãrã luptã; mulåimea l-a aclamat; s-a realizat astfel prima etapã a unirii tuturor românilor într-un singur stat; • 3 noiembrie 1918, Padova, Imperiul Austro-Ungar a capitulat fãrã condiåii în faåa puterilor Antantei; • 3 noiembrie 1918, marinari din flota militarã a Imperiului German s-au revoltat refuzând sã iasã în larg pentru a lupta împotriva flotei Antantei; scopul era sã obåinã victoria sau sã piarã pentru a salva onoarea ofiåerilor germani care fuseserã înfrânåi; • 4 noiembrie 1920, Bucureæti, a avut loc primul act terorist comunist din istoria României Mari; în trenul Simplon, care se apropia de Chitila, urmând sã opreascã în Gara de Nord din Bucureæti, a explodat o bombã; ea fusese plasatã sub ultimul vagon Materiale realizate de prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti Cine citeæte titlul acestui scurt articol, fãrã sã vrea, se gândeæte la miæcarea legionarã. Este normal. Încã din anul 1938, prin actul de acuzare al lui Corneliu Zelea Codreanu æi, apoi, prin manuale æi diverse cãråi scrise de oficialii guvernelor lui Carol al II-lea, de cei din cabinetul condus de generalul Ion Antonescu, în fine, de reprezentanåii Partidului Comunist, membrii acelei miæcãri politice au fost prezentaåi în culori negre, ca singuri reprezentanåi ai terorismului în România. M-am întrebat dacã acest mod de a pune problema corespunde adevãrului istoric. Cercetarea actelor mi-a demonstrat uæor cã rãspunsul poate æi trebuie sã fie negativ. Din dosarul “procesului din Dealul Sprii”, cunoscut sub acest nume de la locul unde æi-a desfãæurat lucrãrile între 23 ianuarie æi 4 iunie 1922, în faåa completului de judecatã al Tribunalului Corpului II Armatã, rezultã clar cã cele dintâi acåiuni teroriste din România Mare i-au avut ca autori pe comuniæti. Apariåia noului stat naåional România la 1 decembrie 1918, ca urmare a luptei æi exprimãrii voinåei libere a românilor, a nemulåumit o serie dintre statele vecine. Între ele s-a numãrat æi Rusia Sovieticã. S-a decis sã se acåioneze împotriva lui. Au fost folosiåi comuniæti fanatizaåi. În fruntea grupului s-a aflat Max Goldstein, nãscut în Bârlad. El a fost instruit în acåiuni teroriste prin întrebuinåarea bombelor, în centru din Odessa. Acolo, în timpul unui unde urma sã cãlãtoreascã ministrul de interne, Constantin Argetoianu, cunoscut pentru declaraåiile sale anticomuniste; bomba a fost pusã de comunistul Max Goldstein, originar din Bârlad; • 8 noiembrie 1917, Petrograd, membrii Partidului Comunist (bolæevic) au avut succes în lovitura de stat; au cucerit puterea politicã în capitala Rusiei; • 8 noiembrie 1917, Petrograd, s-au deschis lucrãrile celui de-Al Doilea Congres al Sovietelor Deputaåilor Muncitorilor æi Soldaåilor; atunci V. I. Lenin-Ulianov a promulgat douã decrete senzaåionale: Decretul asupra pãcii æi Decretul asupra pãmântului. V. I. Lenin-Ulianov declara prin primul cã încheie pace fãrã nici o anexiune, iar prin al doilea cã trece tot pãmântul în proprietatea statului, terenurile arabile fiind date în folosinåã åãranilor; • 11 noiembrie 1918, Compiègne, în gara din acel oraæ, în vagonul salon din trenul PRIMELE ACÅIUNI TERORISTE 30 ÎN ROMÂNIA MARE exerciåiu æi-a pierdut braåul stâng. A fost obligat sã-l înlocuiascã cu o protezã terminatã cu un cârlig din fier. De aici æi porecla “omul cu cârlig”, sub care a fost cunoscut de poliåie. În octombrie 1920 a revenit din Odessa în România. Acest om fanatizat, plin de urã împotriva românilor ortodocæi, a fost însoåit de Saul Osias æi Leon Liechtblau. În ziua de 4 noiembrie a anului 1920 a avut loc prima acåiune a acestui grup comunist terorist. A fost pusã o bombã sub ultimul vagon al trenului Simplon. S-a procedat astfel deoarece se ætia cã în acel vagon trebuia sã cãlãtoreascã ministrul de interne al României, Constantin Argetoianu, autorul mai multor declaraåii anticomuniste, relativ recente. Bomba a fost fãcutã sã explodeze în apropiere de gara Chitila. Din fericire, distrugerea pãråii din spate a ultimului vagon nu a dus æi la asasinarea lui Constantin blindat al mareæalului Foch, reprezentanåii Germaniei au capitulat necondiåionat în faåa Antantei; • 15 noiembrie 1917, Guvernul din Rusia a adoptat Declaraåia Popoarelor din Rusia; prin ea s-a declarat egalitatea tuturor popoarelor din Rusia, dreptul lor la autodeterminare, pânã la formarea de state independente, abrogarea tuturor restricåiilor naturale æi religioase, dreptul la libera dezvoltare a tuturor popoarelor; • 23 noiembrie 1940, Berlin, generalul Ion Antonescu, în calitate de æef al Guvernului României a semnat aderarea la Pactul Tripartit Germania, Italia, Japonia, încheiat la 27 septembrie 1940; • 26-27 noiembrie 1931 la Paris, a avut loc Conferinåa Dezarmãrii; au participat 30 de åãri, între care æi România; s-a precizat, prin rezoluåie, cã pacea este de importanåã vitalã pentru restabilirea încrederii de care depinde prosperitatea economicã; • 28 noiembrie 1943, Teheran, a început Conferinåa “celor trei mari”, URSS, SUA æi Anglia, adicã I. V. Stalin, F. D. Roosevelt æi W. Churchill; s-au discutat æi s-au precizat liniile directoare ale dezvoltãrii lumii dupã terminarea Celui de-Al Doilea Rãzboi Mondial. Argetoianu, care pãrãsise locul. A fost rãnit conductorul trenului, dar nu foarte grav. Autorii acestui prim atentat nu au putut fi arestaåi imediat. Ca atare, æi-au continuat activitatea. În ziua de 8 decembrie 1920, grupul condus de Max Goldstein a instalat o bombã în clãdirea Senatului României. Imediat bomba a fost detonatã. Ea i-a ucis pe ministrul de Justiåie, Dimitrie Greceanu, decedat la spital æi pe alåi doi senatori: Dimitrie Radu, episcop de Oradea, ucis pe loc æi Spirea Gheorghe, mort æi el tot la spital. Cu acea ocazie a fost rãnit æi preæedintele Senatului, Constantin Coandã. În dosarul procesului, pãstrat la Arhivele Naåionale Bucureæti, Fond MAI, nr. 742/1922, se aratã cã cel care a adus bombele din Rusia Sovieticã, de la Odessa pânã la Bucureæti a fost ziaristul comunist Alecu Constantinescu. Din mãrturiile grupului Goldstein æi ale lui Alecu Constantinescu au rezultat clar relaåiile cu comuniætii æi rolul lor de iniåiatori. Tribunalul militar, prezidat de maiorul C. Cemat, comisar regal i-a condamnat la pedeapsa maximã pe toåi teroriætii. Max Goldstein (foto) a murit în urma unei pneunomii, în anul 1924, în închisoarea Doftana. Alecu Constantinescu a reuæit sã evadeze în condiåii cel puåin ciudate. Dupã ce a trecut graniåa în Bulgaria, a plecat în Rusia Sovieticã, la Moscova, unde a predat timp de doi ani la o Universitate Comunistã. Revenit în åarã a fost din nou arestat æi întemniåat pânã în anul 1937, când a fost eliberat datoritã unor intervenåii insuficient elucidate. Dupã aceste prime atentate ale unor teroriæti comuniæti, viaåa politicã din România s-a desfãæurat liniætit, în spirit democratic, cu excepåia celor douã atentate legionare împotriva premierului I.G. Duca (28 decembrie 1933, Sinaia) æi a premierului A. Cãlinescu (21 septembrie 1939, Bucureæti). û
Salonul de carte juridicã, civicã, poliåistã æi administrativã al MAI Evenimentul cultural a fost organizat de cãtre Direcåia Informare æi Relaåii Publice, având drept scop promovarea culturii profesionale æi a literaturii, în general, dar æi a celor care scriu, editeazã æi difuzeazã cãråile de învãåãturã. Invitat special al ediåiei jubiliare 2006 a fost Editura Academiei Ministerului de Interne din Republica Bulgaria, participantã æi la celelalte patru ediåii anterioare. Aceastã ediåie s-a bucurat de prezenåa, în calitate de preæedinte de onoare, a realizatorului emisiunii PRO TV „Parte de carte” Cristian Tabãrã. Ideea Salonului de carte juridicã, civicã, poliåistã æi administrativã a prins viaåã în urmã cu zece ani. De atunci æi pânã astãzi, Editura MAI a publicat sute de cãråi din domenii de interes profesional æi beletristic, sprijinind necontenit cultura, în general, æi în mod special cultura profesionalã, sub deviza consacratã: O carte este o izbândã a spiritului! An de an s-au acordat premii æi s-au conferit diplome, în semn de recunoætinåã pentru efortul intelectual al autorilor de carte, dar æi de stimulare a spiritului competitiv. La festivitatea de deschidere a Salonului de carte au fost premiate cele mai valoroase zece lucrãri publicate în anul 2005 la Editura Ministerului Administraåiei æi Internelor, cele mai valoroase cãråi, care au fost propuse de editurile expozante pentru premierea la concursul tematic: Cultura profesionalã, factor de convergenåã europeanã æi s-au acordat diplome æi plachete jubiliare unor instituåii MAI, organizaåii æi personalitãåi care au contribuit la dezvoltarea culturii profesionale. Cãråi premiate: 1. Lucrarea ENGLISH LANGUAGE TEACHING-ELT-GUIDE TO DISASTER MANAGEMENT, autor locotenent-colonel SORIN ALEXE, Æcoala de subofiåeri Pompieri æi Protecåie Civilã „Pavel Zãgãnescu” Boldeæti-Scãieni, Prahova; 2. Lucrarea CONTRAVENÅIA – ÎNTRE TEORIE ÆI PRACTICA JUDICIARÃ, autor subcomisar NICOLAE GONGEA, Centrul de formare æi perfecåionare a personalului MAI „Nicolae Golescu” – Slatina; 3. Lucrarea JURNAL DE FRONTIERÃ, autor general de divizie în rezervã IOAN BÃLÃEI; 4. Lucrarea TEORIA ÆI METODICA PREGÃTIRII ÎN DOMENIUL EDUCAÅIEI FIZICE, autor conf.univ.dr. DANIEL TORJE, Academia de Poliåie „Alexandru Ioan Cuza”; û 5. Lucrarea CONFERINÅA DE JOI, colectiv din Serviciul Tradiåii-Educaåie æi Secretariat. Primeæte premiul domnul comisar æef MIRICÃ ÆTEFAN; 6. Lucrarea MANAGEMENTUL STRESULUI PROFESIONAL, ediåia I, colectiv din Centrul de psihosociologie al Ministerului Administraåiei æi Internelor – primeæte premiul domnul comisar æef dr. MARIAN VALENTIN GRIGOROIU; La Editura Arca din Oradea a apãrut în luna octombrie o nouã lucrare a comisarului-æef Eugen Moæ, de la Æcoala de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de Frontierã ,,Avram Iancu”, ,,Comunicarea în prevenirea æi rezolvarea conflictelor”, carte ce cuprinde o serie de teme specifice pregãtirii profesionale a poliåiætilor de frontierã. Prin intermediul acestora se analizeazã natura comunicãrii æi se dau sugestii practice pentru ca fiecare poliåist de frontierã, în exercitarea atribuåiilor sale, sã transmitã mesajele în mod convingãtor æi corect, astfel încât cei care le recepåioneazã sã înåeleagã exact ceea ce poliåistul de frontierã doreæte ca ei sã înåeleagã. Situaåiile de crizã æi conflict sunt, pentru cei care lucreazã în relaåiile cu publicul æi sunt în slujba comunitãåii, deci æi pentru poliåiætii de frontierã, unele dintre cele mai grele teste de abilitate æi deontologie profesionalã. Evidenåiind faptul cã cea mai eficace armã în situaåii de crizã æi conflict este comunicarea, autorul descrie pe larg rolul æi importanåa negocierii în rezolvarea acestor situaåii insistând pe tehnicile æi tacticile de negociere pe care trebuie sã le adopte poliåistul de frontierã în vederea îmbunãtãåirii abilitãåilor de rezolvare a conflictelor. 7. Lucrarea INTEGRAREA REFUGIAÅILOR ÎN SOCIETATEA ROMÂNEASCÃ – GHID PROFESIONAL, al cãrei coordonator este domnul chestor VASILE DRÃGOI; 8. Lucrarea PREVENIREA INCENDIILOR LA AUTOVEHICULE, autori maior inginer GARIBALD POPESCU, LIVIU BÃLÃNESCU; 9. Lucrarea POLIÅIST SAU DIPLOMAT? Autori: chestor principal dr. Corneliu Alexandru, director general al Direcåiei Generale de Integrare Europeanã æi Relaåii Internaåionale, comisaræef Ætefan Pop æi comisar-æef Gelu Oltean; 10. Lucrarea SECURITATEA REÅELELOR DE COMUNICAÅII ELECTRONICE SPECIALE, autor comisar-æef inginer doctorand MARIAN FIROIU, Inspectoratul General al Poliåiei Române. Premiile oferite de cãtre Editura MAI sperãm cã au constituit, deopotrivã, simboluri ale recunoætinåei æi un motiv în plus de stimulare a competiåiei fireæti în dezvoltarea culturii profesionale din Ministerul Administraåiei æi Internelor. Mariana CIOBÃNAÆ Acest aspect este important mai ales pentru elevii instituåiilor de învãåãmânt ce pregãtesc poliåiæti de frontierã care trebuie sã cunoascã, încã de la început, cã metoda cea mai bunã de tratament a conflictelor r ã m â n e totuæi prevenirea, iar în cazul în care conflictul a apãrut principala trãsãturã a negocierii trebuie sã fie corectitudinea. Lucrarea se doreæte a fi un instrument de lucru în sprijinul cadrelor didactice, al elevilor æi cursanåilor din instituåiile de învãåãmânt ale IGPF, al specialiætilor de la compartimentele care se ocupã de perfecåionarea pregãtirii continue a personalului. Importanåa lucrãrii constã în faptul cã problematica prezentatã vizeazã deopotrivã comunicarea ca activitate teoreticã æi ca activitate practicã. Astfel structuratã, lucrarea permite cursanåilor aprofundarea problemelor teoretice a domeniului prezentat, cât æi însuæirea unor abilitãåi de bun comunicator, utile poliåistului de frontierã în îndeplinirea cu succes a sarcinilor profesionale. Dumitru BOCHIÆ 31
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v Interviu realiz
Page 5 and 6: acest lucru în activitatea æcolii
Page 7 and 8: Iaæi 19-20 octombrie 2006 Æedinå
Page 9 and 10: faptului cã o importantã cantitat
Page 11 and 12: La concurenåã cu Boræul Însoåi
Page 13 and 14: pentru o zonã de 30 km în interio
Page 15 and 16: Criæului Negru, pe DN 79 A, pe dir
Page 17 and 18: TUTUN ÎMPACHETAT ÎN STRUGURI În
Page 19 and 20: FALSIFICAT Linie sinusoidalã de cu
Page 21 and 22: CD-URI ÆI DVD-URI CONTRAFÃCUTE,
Page 23 and 24: # Concurs Frontiera nr. 10/2006 REG
Page 25 and 26: face pentru a se evita utilizarea m
Page 27 and 28: conætientul æi subconætientul no
Page 29: Informaåii despre gripã (umanã
Page 33 and 34: Încã un succes al sportului româ
Page 35 and 36: ZÂMBEÆTE! cu UMOR LEI! PLAJÃ POF
Page 37 and 38: LEGIS LEGEA nr. 678 din 21 noiembri
Page 39 and 40: Infracåiunile prevãzute de prezen
Page 41 and 42: Condiåii de cãlãtorie æi de rez
Page 43 and 44: HOTÃRÂREA nr. 284 din 7 aprilie 2

nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?