nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

More documents

Recommendations

Info

Continuãm prezentarea de materiale dedicate cunoaæterii drogurilor, a modului de consum precum æi a urmãrilor pe care acestea le au asupra fiinåelor umane. În acest numãr continuãm cu : MORFINA Ce este? Morfina este principalul æi cel mai important alcaloid care se aflã în opium, conåinutul sãu variind în funcåie de zona æi de condiåiile de cultivare ale macului opiaceu (din care se obåine Papaver somniferum). Morfina se prezintã sub forma unei pulberi cristaline de culoare albã, fãrã miros æi cu gust amar. Se obåine din opium, care, dupã ce a suportat o primã extracåie, se trateazã cu o soluåie de clorurã de calciu. Rezultã un precipitat care suportã o nouã prelucrare pentru a se obåine cristale de morfinã æi codeinã. Pentru a le separa se foloseæte o soluåie de amoniac, codeina rãmânând dizolvatã în soluåie; cristalele de morfinã precipitã. Morfina este un psihodisleptic, o substanåã care produce tulburãri ale activitãåii mentale, dar æi un analgezic, sedativ puternic æi anxiolitic, capabil sã facã sã disparã teama æi senzaåia de durere, indiferent de natura acesteia. Mecanismul de acåiune al morfinei asupra consumatorilor se bazeazã pe prezenåa în organismul uman al receptorilor opioizi aflaåi în Sistemul Nervos Central (în special în hipotalamus æi în mãduva spinãrii). Când morfina este introdusã în organism, indiferent pe ce cale, se distribuie în åesuturi prin intermediul sângelui, acåioneazã asupra receptorilor opioizi æi produce efecte asupra Sistemului Nervos Central, 24 DROGURILE asupra musculaturii netede a organelor abdominale æi asupra pielii. Care este originea sa? Descoperirea morfinei are loc la începutul secolului al XIX-lea æi, deæi aceasta este atribuitã în mod egal medicilor francezi æi germani, se pare cã onoarea îi revine lui Friedrich Wilhelm Serturner, care a publicat în 1806 lucrarea „Analiza opiumului” æi a descoperit compuæii sãi. Serturner s-a bazat pe lucrãrile lui Dersone, chimist francez care a sintetizat o sare, sarea narcoticã a lui Dersone, care conåinea, printre alte substanåe, morfina. Serturner a izolat o substanåã pornind de la sarea lui Dersone pe care, datoritã calitãåilor narcotice æi sedative, a denumit-o morfium, în onoarea lui Morfeu, zeul somnului. Cercetãrile lui Serturner s-au datorat unei probleme acute din farmacia vremii. Multe dintre preparate se bazau în formulele lor pe folosirea unor plante. Problema folosirii plantelor era aceea cã nu au aceeaæi cantitate de principiu activ, ceea ce face ca eficienåa preparatelor obåinute din acestea sã depindã de factori externi foarte diferiåi: tipul de sol, îngrijirea primitã, felul de colectare a produsului vegetal, depozitarea acestuia etc., aspecte pe care nici medicii, nici farmaciætii epocii nu le puteau controla. Serturner a vrut sã obåinã o substanåã care sã producã, prin folosirea unei cantitãåi exacte, efectele care se doreau, fãrã sã mai aibã importanåã ceea ce se întâmpla cu produsele vegetale. Când efectele acestui drog au fost cunoscute, el a fost considerat ca un nou panaceu ce putea fi folosit în orice împrejurare æi pentru orice persoanã, invenåia seringii æi a acului hipodermic a contribuit în mod definitiv la catapultarea acestora, ajungând ca el sã aibã cel mai mare numãr de consumatori. Medicul englez A.Wood a inventat acul hipodermic din dorinåa de a încerca sã aline durerile pe care un cancer le producea soåiei sale; ea a fost prima dependentã de morfinã æi cu siguranåã prima victimã din cauza unei supradoze. Folosirea acului hipodermic a contribuit la extinderea folosirii morfinei ca analgezic. Aceastã tendinåã de expansiune a drogului va fi favorizatã de cele douã rãzboaie care vor constitui un paravan definitiv în vederea folosirii sale. Rãzboiul de secesiune american (1861-1866) a generalizat folosirea morfinei; în acea perioadã s-au semnalat probleme legate de dependenåã la mulåi soldaåi, æi chiar seringi æi morfinã pentru autoadministrare. Aceastã problemã a dependenåei a fost descrisã, în primul rând, de Robert Bartholow în 1869, care o considera „boala soldatului” sau „rãul militar”. În 1875 se foloseæte deja expresia „dependent de morfini”. Studii ulterioare au estimat cã numãrul soldaåilor dependenåi de morfinã dupã terminarea rãzboiului ar fi ajuns la patru sute de mii. În Rãzboiul Franco- Prusac (1870-1871) morfina nu se administreazã doar pentru ameliorarea durerilor intense produse de rãnile de rãzboi, ci era administratã în exces pentru ca soldaåii sã poatã rezista æi depãæi greutãåile æi teama specificã într-o luptã. Aceastã liberalizare æi favorizare a folosirii ei sub auspiciile unor înalåi conducãtori militari au creat primele toxicomanii iatrogene (produse prin administrarea conætientã unui pacient a unor cantitãåi de stupefiante superioare acelora prevãzute pentru scopurile medicale) æi au condus la definirea termenului de „morfinoman” – dependent de morfinã. În epocã se credea în mod greæit cã dacã opiaceele erau administrate prin intermediul injecåiei nu cauzau dependenåã. Febra morfinei se extinde în societate; membrii acesteia considerau cã este de bon-ton sã se injecteze în public în timpul petrecerilor; cei bogaåi aveau recipiente de metal preåios în care se aflau seringile pregãtite cu doza corespunzãtoare. Însã nimic nu s-a putut û
face pentru a se evita utilizarea morfinei printre clasele sociale de jos, a cãror singurã posibilitate de evadare se afla în consumul de alcool. Îndatã ce morfina a pãtruns în lumea de jos æi în sectoarele cele mai problematice ale societãåii din acel moment: criminali, jucãtori, prostituate..., drogul æi-a pierdut din caracterul sãu medical æi a devenit o problemã de poliåie, pentru ca apoi sã devinã, odatã cu apariåia dependenåilor, o temã de sãnãtate publicã. Cum se consumã? Morfina se prezintã sub forme diferite. Pulbere, comprimate, soluåii injectabile æi cuburi. Pulbere – Pulberea de morfinã pentru uz farmaceutic este albã æi fãrã miros æi se foloseæte în prepararea siropurilor sau soluåiilor orale, destinate tratamentului unor dureri puternice. Se administreazã oral. Comprimate – Comprimatele conåin sulfat de morfinã cu efect retard, în diferite concentraåii. Administrarea este oralã. Soluåii injectabile – Fiolele de diferite mãrimi conåin soluåie injectabilã de morfinã care poate fi administratã pe cale intramuscularã, intravenoasã sau subcutanatã. Preparatele injectabile de obicei poartã numele de „morfinã” împreunã cu marca fabricantului. Cuburi – Este prezentarea ilegalã cea mai obiænuitã a morfinei. Morfina bazã se trateazã cu acid clorhidric, iar clorhidratul de morfinã este aæezat în forme, comprimat æi pus la uscat. Cuburile de morfinã pot sã aibã o gamã variatã de culori, de la alb murdar la maro æi pot sã aibã ætanåatã marca producãtorului. Se considerã cã produsul este cu atât mai rafinat cu cât este de culoare mai deschisã. Cuburile se pot transforma în granule sau pulbere în vederea consumului. Ce efecte are? Morfina este un drog ce creeazã repede toleranåã, ceea ce face necesarã creæterea dozei; euforia æi diminuarea durerii pe care le provoacã la început drogul sunt înlocuite de nevoia continuã de a-l consuma. Morfina are efecte asemãnãtoare cu cele ale opiumului. Are efect miotic (micæoreazã pupilele). Când este administratã în doze din ce în ce mai mari, poate încetini frecvenåa respiratorie pânã la un asemenea punct încât sã producã moartea. Nume de strada: block, cube, drug store dope, goma, Mary, Morphy, mojo, mud, Murphy, dreamer, emsel, first line, God’s drug, hows, M, MS, Miss Emma, Mr. Blue, morph, unkie. SESIUNE DE COMUNICÃRI În ziua de 29 septembrie a.c., la iniåiativa Catedrei de Criminalisticã æi Evidenåe Specifice, la sediul Æcolii de Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de Frontierã Oræova a avut loc o sesiune de comunicãri ætiinåifice având ca temã „Rolul æi contribuåia criminalisticii în aflarea adevãrului”. Activitatea face parte dintr-un program mai larg de acåiuni prevãzute în Protocolul de punere în aplicare a acordului de parteneriat încheiat între catedrã æi structurile de criminalisticã ale Inspectoratelor Judeåene de Poliåie æi Poliåie de Frontierã Mehedinåi. La aceastã activitate au participat ca invitaåi cadre cu funcåii de conducere, profesori cu specializare în criminalisticã în instituåiile similare din reåeaua de învãåãmânt a Ministerului Administraåiei æi Internelor (æcoli de agenåi de poliåie æi poliåie de frontierã din Cluj, Slatina respectiv Oradea, Timiæoara, Constanåa) precum æi reprezentanåi ai Ministerului Public (prim procuror la Parchetul de pe lângã Judecãtoria Oræova æi prim procuror adjunct la Parchetul de pe lângã Tribunalul Mehedinåi). Au fost prezentate zece materiale cu tematicã diversã, spre exemplificare: expertiza criminalisticã a paæapoartelor falsificate, a plãgilor împuæcate, examinarea criminalisticã a banilor, identificarea falsurilor din documentele de cãlãtorie, utilizarea sistemului automat de identificare a amprentelor. Eficienåa acestei acåiuni nu a constat atât în informaåiile pe care participanåii æi le-au transmis unii altora cât în existenåa posibilitãåii de a dezbate subiectele, de a le ÆTIINÅIFICE dezvolta în sensul utilizãrii lor în procesul de formare a agenåilor, pe de o parte. Pe de altã parte , materialele prezentate fiind bine documentate s-au constituit ca bibliografie la temele de criminalisticã pentru orele de curs sau la activitãåile extraæcolare pentru cei 54 de membri ai cercului de criminalisticã înfiinåat la nivelul æcolii. În încheierea lucrãrilor directorul æcolii, comisar-æef Ion Paæolea, a scos în evidenåã mesajul principal al sesiunii æi anume cã eficienåa unei activitãåi instructiv - educative stã în modul de pregãtire a ei æi în metoda didacticã utilizatã. În acest caz, prin conversaåie euristicã criminaliætii practicieni æi criminaliætii pedagogi s-au motivat reciproc pentru ca, trecerea de la teorie la practicã de cãtre viitori poliåiæti de frontierã sã se realizeze fãrã sincope, pentru ei înæiæi aceætia sã nu reprezinte decât douã noåiuni de vocabular. Dorin LÃCRARU - Va urma - Pagini realizate de Iulian PUICÃ û 25
Page 1 and 2: Revistã editatã de Inspectoratul
Page 3 and 4: • DIN SUMAR • v Interviu realiz
Page 5 and 6: acest lucru în activitatea æcolii
Page 7 and 8: Iaæi 19-20 octombrie 2006 Æedinå
Page 9 and 10: faptului cã o importantã cantitat
Page 11 and 12: La concurenåã cu Boræul Însoåi
Page 13 and 14: pentru o zonã de 30 km în interio
Page 15 and 16: Criæului Negru, pe DN 79 A, pe dir
Page 17 and 18: TUTUN ÎMPACHETAT ÎN STRUGURI În
Page 19 and 20: FALSIFICAT Linie sinusoidalã de cu
Page 21 and 22: CD-URI ÆI DVD-URI CONTRAFÃCUTE,
Page 23: # Concurs Frontiera nr. 10/2006 REG
Page 27 and 28: conætientul æi subconætientul no
Page 29 and 30: Informaåii despre gripã (umanã
Page 31 and 32: Salonul de carte juridicã, civicã
Page 33 and 34: Încã un succes al sportului româ
Page 35 and 36: ZÂMBEÆTE! cu UMOR LEI! PLAJÃ POF
Page 37 and 38: LEGIS LEGEA nr. 678 din 21 noiembri
Page 39 and 40: Infracåiunile prevãzute de prezen
Page 41 and 42: Condiåii de cãlãtorie æi de rez
Page 43 and 44: HOTÃRÂREA nr. 284 din 7 aprilie 2

nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?