nr. 10/2006 36 pagini nr. 10/2006 36 pagini - Politia de Frontiera

Revistã editatã de
Inspectoratul General al Poliåiei de Frontierã
• NR. 10/2006 • 36 PAGINI
û
1

2
• PE SCURT • PE SCURT • PE SCURT •
Negocieri cu Republica Moldova
pentru facilitarea regimului de vize
Ministrul Administraåiei æi Internelor,
Vasile Blaga, a participat în data de 5
octombrie a.c. la reuniunea Consiliului
Justiåie æi Afaceri Interne al Uniunii
Europene, în cadrul cãreia a fost adoptatã,
printre altele, decizia de a mandata
Comisia în vederea demarãrii negocierilor
cu Republica Moldova pentru facilitarea
regimului de vize.
Uniunea Europeanã a încheiat deja
un astfel de acord cu Rusia æi a început
negocierile în acest sens cu Ucraina. De
asemenea, sunt în curs de negociere cu
statele din Balcanii de vest.
Un eventual acord de facilitare a
vizelor nu ar oferi cetãåenilor moldoveni
posibilitatea de a circula liber, dar ar putea
include facilitãåi cum ar fi exceptarea de
la plata taxelor pentru anumite tipuri
de vize, eliberarea de vize cu multiple
intrãri æi simplificarea documentelor care
trebuie prezentate pentru a dovedi scopul
cãlãtoriei.
Problema exceptãrii de la plata
taxelor este una deosebit de importantã
pentru cetãåenii moldoveni. Noua taxã
de prelucrare a vizei, perceputã în contul
autoritãåilor europene, în valoare de 60
euro, reprezintã echivalentul unui salariu
lunar sau a douã pensii în R. Moldova.
În aceste condiåii, taxa de vizã pentru
cetãåenii moldoveni s-ar putea reduce la
35 de euro.
Necesitatea unei atitudini mai ferme
din partea Chiæinãului în privinåa migraåiei
ilegale a fost subliniatã de toåi reprezentanåii
statelor UE, precum æi de vicepreæedintele
Comisiei Europene, Franco Frattini.
Prevederile finale ale acordului
depind de mandatul încredinåat Comisiei
Europene de cãtre Consiliu æi, respectiv, de
negocierile cu autoritãåile moldovene.
România va introduce obligativitatea
vizelor pentru cetãåenii Republicii Moldova
începând cu data de 1 ianuarie 2007, în
conformitate cu angajamentele asumate
faåã de Comisia Europeanã.
Ministrul român al administraåiei
æi internelor a anunåat cã România
intenåioneazã sã ofere cetãåenilor
moldoveni aceleaæi facilitãåi în privinåa
condiåiilor de cãlãtorie pe care state ca
Ungaria sau Grecia le acordã minoritarilor
unguri sau greci din afara graniåelor acestor
åãri.
Comisia Europeanã a sugerat, de
asemenea, ca statele membre sã înfiinåeze
un centru comun de acordare a vizelor
la Chiæinãu, având în vedere faptul cã în
Republica Moldova existã foarte puåine
facilitãåi consulare, ceea ce îi pune adesea
pe cetãåenii moldoveni în situaåia de a
cãlãtori pentru a obåine o vizã la Bucureæti,
Moscova sau Kiev.
Controlul comun la trecerea
frontierei, urgentat de PFR
În perioada 23-25 octombrie a.c., o
delegaåie de experåi români din cadrul
IGPF, împreunã cu reprezentanåi ai
autoritãåilor de frontierã bulgare, s-au aflat
într-o vizitã de documentare la frontierele
Austriei cu Slovacia æi Ungaria.
În cadrul vizitei, ce a inclus discuåii
procedurale æi documentare la faåa
locului, în punctele de frontiera Kittsee,
situat la graniåa dintre Austria æi Slovacia,
æi Nickelsdorf, aflat la frontiera ungaroaustriacã,
specialiætii români s-au pus
la curent cu ultimele aspecte referitoare
la controlul comun æi modalitãåile de
efectuare a acestuia, pe modelul deja
aplicat de statele membre.
Procedurile de implementare a
conceptului de control comun la
frontierele interne ale României se aflã în
stare avansatã de aplicare, pânã în prezent,
fiind desfãæurate numeroase întâlniri atât
la nivel înalt, cât æi la nivel de experåi, cu
partea ungarã æi cu cea bulgarã.
Modalitãåile stabilite în urma întâlnirilor
de lucru pe aceastã problematicã sunt
urmãtoarele: - realizarea controlului la o
singurã oprire în punctul de frontierã situat
pe teritoriul unuia din state; - realizarea
controlului la o singurã oprire pe teritoriul
celor douã pãråi, fiecare efectuând
controlul pentru intrarea pe teritoriul
propriului stat (controlul pe diagonalã), în
echipe mixte: poliåiæti de frontierã români,
împreunã cu poliåiæti de frontierã bulgari,
respectiv maghiari.
Astfel, cetãåenii români care doresc sã
treacã frontiera spre Ungaria sau Bulgaria,
viitoarele graniåe interne ale Uniunii
Europene, vor fi supuæi unui singur control,
la intrarea în aceste åãri.
Totodatã, aceastã modalitate permite
utilizarea, de cãtre fiecare stat, a numãrului
maxim de artere de control la intrarea în
propria åarã, în funcåie de valorile de trafic,
fapt ce va reduce considerabil timpii de
aæteptare æi va fluidiza traficul în punctul
de trecere a frontierei.
Detalii privind aspectele financiare, de
personal, tehnice, operative, vor fi stabilite
în perioada urmãtoare, prin acordurile
ce urmeazã a fi încheiate între pãråile
implicate în acest proces.
• Publicaåie fondatã la 1 aprilie 1920
• Serie nouã - nr. 658
www.politiadefrontiera.ro
REDACÅIA
(E-mail: revista.frontiera@mai.gov.ro,
Intranet: frontiera@igpf.net)
Redactor-æef
Subcomisar Marius IONESCU
(E-mail: redactorsef@mai.gov.ro)
Secretar de redacåie
inspector Gabriel CRÃCIUN
(E-mail: gabicraciun@hotmail.com)
Editor coordonator:
Diana Maria PROTOPOPESCU
Redactori:
inspector Alexandru BARBU
subinspector Ætefan ANDREESCU
subinspector Iulian PUICÃ
Fotoreporter
agent Mihai BEJENARU
Abonamente, difuzare
Elena URSACHI
Copertele I æi IV: Gabi Crãciun æi
Iulian Puicã
ADRESA: Str. Rãzoare nr. 2, sector
6, Bucureæti, cod 050507;
TEL./FAX: 021-316.84.32;
021- 316.25.98 - int. 19334, 19335;
Cont virament-abonamente IGPF
Bucureæti, deschis sub nr.
RO81TREZ7005009XXX000252,
la Direcåia de Trezorerie æi
Contabilitate Publicã a Municipiului
Bucureæti.
Cod fiscal: 4193222
Responsabil de numãr
Inspector Alexandru BARBU
Layout: Alexandru BARBU
Tipar
S.C. AMMA PRINT SRL-Bucureæti
Tel./fax: 021 - 344 10 74
e-mail: office@ammaprint.ro
Ediåia s-a încheiat la
31 octombrie 2006
Preå: 3 lei (RON)
Reproducerea materialelor din cuprins
este permisã numai cu menåionarea
sursei
(Copyright cf. Legii nr. 8/1996).
Materialele primite spre publicare nu
se înapoiazã.
Responsabilitatea juridicã pentru
conåinutul articolului æi informaåiile
cuprinse aparåine, potrivit art. 225 din
Codul penal, autorului.
I.S.S.N.: 1220-711X
Imprimat în România
û

• DIN SUMAR •
v Interviu realizat cu directorul
Æcolii de Formare Iniåialã æi
Continuã a Personalului PF
Timiæoara comisar - æef de poliåie
Andrei Radu-Victor
pag. 4-6
O carierã, un vis împlinit,
un nou drum, un om
de omenie
v Droguri oprite înainte sã ajungã
pe „piaåa neagrã”
pag. 8-9
v
Pe meleaguri arãdene
pag. 10-15
v Æedinåa Consiliului Consultativ
Superior al I.G.P.F ........... pag. 7
v Ætiri ................... pag. 16-17
v Criminalisticã ... pag. 18-19
v Concurs .................... pag. 23
v Drogurile ............. pag. 24-25
v Divertisment ..... pag. 34-35
Revista conåine supliment
legislativ, 8 pagini
û
Proaspãt absolvent al Æcolii de ofiåeri - Specialitatea Tancuri, acum 36
de ani, lt. Dumitru Popescu al a fost repartizat la Comandantul Naåional
al Jandarmeriei unde æi-a început cariera militarã. Æapte ani mai târziu a
terminat Facultatea de Asigurare Logisticã, ceea ce i-a oferit æansa sã se
afirme într-un domeniu care avea sã–i aducã atâtea împliniri. În 1994 a
absolvit Colegiul Naåional de Apãrare, iar cinci ani mai târziu a obåinut
titlul de Doctor în ætiinåe militare.
De-a lungul carierei a lucrat numai pe probleme ce privesc domeniul
tehnic, pe rând în cadrul Comandamentului Naåional al Jandarmeriei,
Direcåiei Tehnice,
Direcåiei Generale de
Logisticã æi Direcåiei
M a n a g e m e n t
Logistic. La începutul
anului 2001 i s-a
oferit æansa sã ocupe
funcåia de adjunct al
inspectorului general
al PFR, pe probleme
de logisticã. În
aceastã funcåie s-a
remarcat ca un bun
manager care avea
întotdeauna soluåii
la problemele apãrute, întinzând o manã de ajutor subordonaåilor care
treceau prin perioade mai dificile. De fiecare datã avea o vorbã sau un
sfat bun pentru fiecare subordonat ori colaborator reuæind sã insufle
tuturor, atunci când lucrurile nu mergeau cum æi-ai fi dorit, o energie
pozitivã.
În acest an, ziua Sfântului Dumitru i-a oferit chestorului principal de
poliåie Dumitru Popescu prilejul de a sãrbãtori, în prezenåa conducerii
IGPF, a colegilor æi subordonaåilor, ziua numelui æi, totodatã, posibilitatea
de a spune rãmas bun perioadei de activitate. Cu vocea-i tremurândã a
mulåumit tuturor pentru felicitãri: “N-o sã întrerup niciodatã legãtura cu
instituåia care m-a desãvâræit într-un domeniu de activitate. Nu puteam
sã fac singur aceastã treabã fãrã ajutorul dumneavoastrã. Ceea ce s-a
realizat nu este meritul meu ci al colegilor, fãrã de care nu se putea
face nimic din tot ceea ce s-a realizat. Eu am fãcut doar un colaj æi vã
mulåumesc pentru posibilitatea oferitã de a mã desãvâræi profesional”.
Conducerea IGPFR împreunã cu toåi colegii „mici æi mari” de pe
fruntariile româneæti îi ureazã tânãrului colaborator Dumitru Popescu
pensie lungã, sãnãtate æi împliniri personale pe drumul vieåii.
Nelu POP,
inspectorul general al PFR
3

„A fi poliåist de frontierã
înseamnã un munte
de rãspundere,
un fluviu de obligaåii
æi o coloanã a infinitului
regãsitã în demnitate”
Interviu realizat cu directorul Æcolii de Formare
Iniåialã æi Continuã a Personalului PF Timiæoara
comisar - æef de poliåie Andrei Radu-Victor
- Domnule director, comparaåi
æcoala de la Timiæoara cu o pasãre
Phoenix...
- Cred cã este o comparaåie fireascã,
æi purtãm aceastã discuåie într-o instituåie
de formare a Poliåiei de Frontierã, la
Timiæoara, despre care ar fi trebuit sã se
vorbeascã la timpul trecut.
Apreciez în mod deosebit coerenåa
æi responsabilitatea factorilor implicaåi
ce au sprijinit instituåia, deæi la data de
31 decembrie a.c., Centrul de Formare
æi Perfecåionare Timiæoara ar fi trebuit sã
fie sortit pieirii. Acest lucru nu numai cã
nu se va întâmpla dar proiecåia realistã
a necesarului de pregãtire a determinat
ca, începând cu 1 ianuarie a.c. Centrul
de Formare æi Perfecåionare Timiæoara
sã se redimensioneze æi sã-æi schimbe
denumirea în Æcoala de Formare
Iniåialã æi Continuã a Personalului
Poliåiei de Frontierã Timiæoara, trecând
pe componenta de formare iniåialã a
agenåilor proveniåi din sursã externã,
cu angajarea dezvoltãrii componentei
de formare continuã dupã încheierea
acestei etape.
Activitãåile desfãæurate în acest an au
asigurat iniåierea în carierã a 920 agenåi
de poliåie de frontierã proveniåi din sursã
externã, în modulul I, din 15 IJPF- uri.
Cu data de 24 septembrie pregãtim
în modulul II agenåii cursanåi care au
absolvit modulul I.
4
- Aåi argumentat în mai multe
situaåii necesitatea unei æcoli a
Poliåiei de Frontierã la Timiæoara.
Pe ce v-aåi bazat?
- Locaåia æcolii în municipiul Timiæoara
oferã oportunitãåi deosebite privind
formarea æi specializarea personalului,
unele dintre acestea particularizând
instituåia la nivelul åãrii prin aceea
cã oferã posibilitatea de efectuare a
practicii, simultan, la frontiera pe uscat
æi pe apã, în PTF aeroportuar, feroviar,
naval æi rutier, atât la frontiera externã
cât æi la frontiera internã. Timpul necesar
deplasãrii pentru activitãåile practice în
structurile operative este de maxim o orã
æi jumãtate. De asemenea, foarte buna
colaborare pe care o avem cu Direcåia
Regionalã Vamalã Timiæoara æi Serviciul
Public Comunitar pentru Evidenåa æi
Eliberarea Paæapoartelor Timiæ ne ajutã
în procesul de formare a personalului.
- Vorbiåi cu real respect despre
personalul didactic al æcolii æi
întotdeauna începeåi cu „Colegii
mei…”.
- Personalul didactic are o bogatã
experienåã în domeniul operativ,
acoperind necesitãåile imediate æi
proiecåiile ofertei curriculare pentru
perioada postaderare.
Asistãm la o competiåie a personalului
æcolii, în care „partenerii de joc” sunt
reprezentaåi de necesitatea perfecåionãrii
æi propria exigenåã, întrucât, mai ales
la catedrã, autoritatea se exercitã prin
competenåã æi har didactic. În acest sens,
14 ofiåeri din cadrul æcolii au absolvit
cursuri postuniversitare de dezvoltare a
abilitãåilor æi obåinerea competenåelor
necesare în calitate de formatori în cadrul
unei instituåii de învãåãmânt a cãrei
identitate se contureazã în ritm accelerat.
Posibilitãåile nelimitate de
documentare æi colaborare pe diferite
domenii specifice, cu instituåiile
academice din municipiul Timiæoara,
constituie un punct tare în formarea
unor poliåiæti cu un standard profesional
comparabil cu al partenerilor din statele
Uniunii Europene.
În æcoalã s-a iniåiat æi se deruleazã
un proiect de formare continuã a
personalului implicat în procesul
instructiv-educativ, materializat prin
activitãåi practice de pregãtire psihopedagogicã
æi metodicã, astfel încât
calea de transmitere a cunoætinåelor
sã fie una interactivã, provocatoare,
în sensul dezvoltãrii deprinderilor
poliåiætilor de frontierã în a studia pentru
a fi conectaåi „on line” la prevederile
legale æi concretul profesiei.
- Sunteåi un duæman al teoretizãrii
în scopul teoretizãrii. Se resimte
û

acest lucru în activitatea æcolii?
- O atenåie deosebitã acordãm
æedinåelor practic-aplicative, în mod
special celor referitoare la întocmirea
actelor de constatare æi sancåionare,
aplicãrii corecte a legislaåiei specifice,
depistãrii falsurilor în documentele de
trecere æi identificãrii persoanelor prin
metoda portretului-vorbit.
În scopul optimizãrii randamentului
profesional am iniåiat æi derulãm
protocoale cu instituåii de specialitate
din municipiul Timiæoara, concretizate
prin activitãåi complementare de tip
profesional, desfãæurate în timpul afectat
studiului.
În acest sens s-au desfãæurat activitãåi
de instruire teoreticã æi practicã, la
Serviciul Public Comunitar pentru
Evidenåa æi Eliberarea Paæapoartelor
Timiæ, pentru cunoaæterea modului de
lucru pe fluxul de tipãrire æi securizare
a paæapoartelor, pentru familiarizarea
cursanåilor cu paæaportul românesc
din momentul în care acesta primeæte
o identitate.
Fiecãrei serii de cursanåi i-au fost
prezentate teme sectoriale (modalitãåi
de recunoaætere a drogurilor, efectele
drogurilor, legislaåia antidrog, modalitãåi
de ascundere a drogurilor, etc.) æi
materiale specifice domeniului, de cãtre
personalul specializat din cadrul Brigãzii
de Combatere a Crimei Organizate Timiæ
æi al Centrului de Prevenire, Evaluare æi
Consiliere Antidrog Timiæ. Activitatea o
derulãm pe întreaga perioadã a anului
2006.
Toate activitãåile sunt desfãæurate în
scopul conferirii unui rãspuns eficient
orizontului de aæteptare al cursanåilor
æi mai ales solicitãrilor din domeniul
operativ.
Ne-am propus æi am stabilit
elementele de principiu pentru
configurarea unui parteneriat cu
Institutul Naåional al Administraåiei -
Centrul Teritorial Timiæoara, în vederea
Instantanee personale
Comisar - æef de poliåie ANDREI RADU - VICTOR
Data æi locul naæterii: 24 aprilie 1959, municipiul Blaj, judeåul Alba.
Starea civilã: cãsãtorit, doi copii.
Studii:
- Curs postuniversitar de management
- Studii aprofundate - Sociologia Instituåiilor Politice æi Administrative
- Facultatea de Sociologie æi Psihologie– Universitatea de Vest
Timiæoara, profilul Sociopsihopedagogie, specializarea sociologie
- Æcoala militarã de ofiåeri activi “Nicolae Bãlcescu” - Sibiu
- Liceul teoretic «Iacob Mureæianu» Blaj
Experienåã profesionalã:
- director Æ.F.I.C.P.P.F. Timiæoara
- æef Centrul de Formare æi Perfecåionare
- æef Birou Cabinet
- ofiåer specialist în domeniile: operaåii, organizare – mobilizare, P.T.F.,
coordonare misiuni, analizã riscuri
- redactor revista Frontiera;
- comandant pluton
Limbi strãine: francezã, englezã.
Preocupãri: istoria, arta fotograficã, jurnalistica,
Apreciazã: simplitatea oamenilor deosebiåi, oamenii care cred
în valorile echipei.
Detestã: fabricanåii lui NU, oamenii care se cred perfecåi.
Defecte pe care crede cã le are: suficient de multe încât sã fie departe
de perfecåiune.
desfãæurãrii unor activitãåi de pregãtire
comune, conduse de specialiætii
aparåinând celor douã instituåii.
- Am sesizat cã puneåi accent pe
respectarea valorilor morale.
- Este un lucru normal æi necesar.
Atunci când eæti informat, riscul
greæelilor este diminuat. Folosim orice
ocazie pentru a conætientiza cursanåii de
importanåa omului poliåist de frontierã.
Autoritatea conferitã prin lege este goalã
dacã nu este clãditã pe verticalitate. Este
dureros atunci când unii calcã efectiv în
picioare munca semenilor în profesie,
care æi-au respectat un principiu de viaåã
în a nu negocia demnitatea.
Prezentãm atât situaåiile pozitive cât
æi cele negative, neuitând proverbul:
„Învaåã din greæelile altora, cã nu ai
timp sã le sãvâræeæti pe toate.”
În demersul nostru nu suntem
singuri. Împreunã cu ofiåeri din cadrul
Serviciului Independent de Informaåii
æi Protecåie Internã Timiæ æi din
Directia Teritorialã Anticorupåie Timiæ
s-au desfãæurat activitãåi de informare
legislativã æi prelucrare cazuisticã cu
personalul propriu æi cursanåii în scopul
prevenirii actelor æi faptelor de corupåie,
menåinerii unei conduite conforme cu
statutul de funcåionar public cu statut
special.
Insistãm foarte mult pe înåelegerea
faptului cã a fi poliåist de frontierã
înseamnã un munte de rãspundere,
un fluviu de obligaåii æi o coloanã a
infinitului regãsitã în demnitate.
- Cum reuæiåi sã supliniåi lipsa,
pentru moment, a unei dotãri
optime?
û
5

- Prin efortul propriu al
personalului æcolii s-a reuæit pânã
în prezent crearea unor mijloace
intuitive obiectuale æi imagistice
necesare æcolii.
Dotarea æcolii cu mijloace de
mobilitate, audiovizuale, tehnicã
de calcul æi aparaturã specificã
Poliåiei de Frontierã reprezintã
încã un capitol al proiecåiilor,
cele folosite aparåinând D.P.F.
Timiæoara, I.J.P.F. Timiæ æi altor
instituåii ale M.A.I. care susåin
æcoala pentru buna desfãæurare a
procesului de învãåãmânt.
Un sprijin real în îmbunãtãåirea
bazei materiale didactice l-au
reprezentat diversele lucrãri în
format electronic, primite de la
I.G.P.F., apariåiile editoriale de
specialitate asigurate gratuit de
cãtre Editura M.A.I., astfel încât
la ora actualã fondul documentar
al æcolii este îmbunãtãåit.
Suntem optimiæti întrucât
reabilitarea æcolii nu solicitã fonduri
mari, åinând cont cã dispunem de o
infrastructurã apreciabilã.
Pentru activitatea de pregãtire
æi instruire a personalului Poliåiei
de Frontierã, æcoala dispune de
urmãtoarele spaåii destinate procesului
de învãåãmânt :
- 10 sãli de clasã, cu o capacitate de
30 locuri fiecare;
- un spaåiu destinat laboratorului de
informaticã;
- o bazã sportivã în administrarea
I.J.P.F. Timiæ ;
- un poligon de tragere æi terenuri
de instruire æi antrenament, pentru
desfãæurarea æedinåelor practicaplicative,
folosite în comun cu celelalte
structuri ale Poliåiei de Frontierã ce au
locaåia în municipiul Timiæoara.
Æcoala poate oferi spaåii de cazare
pentru 100 de cursanåi, astfel:
- 2 dormitoare cu o capacitate totalã
de 60 de locuri, pentru bãrbaåi;
- 2 dormitoare cu o capacitate totalã
de 40 de locuri, pentru femei;
- grupuri sanitare æi bãi care asigurã
condiåii minime de confort æi menåinerea
igienei personale æi colective;
Servirea mesei se asigurã
în condiåii deosebite în spaåiile
aparåinând I.J.P.F. Timiæ.
Ne-am propus ca, împreunã
cu specialiætii, sã elaborãm un
proiect de reabilitare a æcolii, în
scopul folosirii spaåiilor pentru
laboratoare æi sãli de specialitate
moderne, o infobibliotecã æi, de
ce nu, un poligon al secolului
XXI. Soluåii existã, trebuie
sã valorificãm oportunitãåile
deosebite ale acestei locaåii,
astfel încât atunci când ne
referim la æcoala de la Timiæoara
sã o asociem cu o instituåie de
învãåãmânt modernã, eficientã,
aflatã cu adevãrat într-un palier
european.
Avem promisiuni pe
aceastã linie, iar în momentul
materializãrii lor vom reveni
în paginile „Frontierei” cu
mulåumirile de rigoare.
- Atunci când vã referiåi
la revista „Frontiera”, se schimbã
ceva.
- Revista «Frontiera» reprezintã
pentru mine o zonã sensibilã, am lucrat
în redacåia acesteia. Este o rãspundere
deosebitã, pentru ziarist æi cititor
deopotrivã, sã se afle întotdeauna în
slujba legii æi adevãrului. Suntem mai
buni atunci când suntem sinceri, fiindcã
nu întotdeauna ceea ce este confortabil
este æi util.
A consemnat
Gabriel CRÃCIUN
6
û

Iaæi 19-20 octombrie 2006
Æedinåa Consiliului Consultativ Superior al
Parafrazând gândurile poetului care
spune „Ridicã-te Ætefane æi vezi-åi fiii ...“,
în zi de toamnã târzie ce se coboarã
lin peste Moldova, „care nu e doar
a noastrã, ci a urmaæilor, urmaæilor
noætri”, Consiliul Consultativ al Poliåiei
de Frontierã s-a adunat în dulcele târg
al Ieæilor pentru a „pune în dreaptã
mãsurã toate câte s-au fãcut æi câte mai
sunt grabnic de pus la cale”, dupã cum
ar spune cronicarul, pentru bunul mers
al treburilor de la margine de åarã æi mai
nou, de Uniune.
Æi pentru cã vorbim
de Uniune, abia de treci
hotarul de la Milcov æi auzi
cum sunã clopotele pentru
a-l saluta pe Ætefan cel Mare
în drumul Iaæilor, în toate
cele ce sunt ale Moldovei,
cu „oameni mari la sfat æinåelepåi
cum n-au mai stat”:
veseli, blânzi æi de grabã
vãrsãtori de gânduri cinstite
pentru mai binele hotarelor
acestei åãri, fiindcã aæa este
moldoveanul æi asemeni lui
oamenii de la frontierã.
Când strugurii se coc pe
domoalele coline, strãjerii
nu au vreme de pierdut:
åara æi Europa privesc cu
nãdejde Poliåia de Frontierã Românã,
care, sub aprigã „sabie” a gândului de
bine s-aæterne la rânduirea treburilor
fruntariilor.
Æ-aæa s-au aæezat cei ce ocârmuiesc
toate cele ce revin acestei instituåii pentru
cinstitã æi rãspunzãtoare sarcinã, la
æedinåa Consiliului Consultativ Superior
al Inspectoratului General al Poliåiei de
Frontierã pe trimestrul III/2006.
Lucrãrile æedinåei au avut loc în
perioada 19-20 octombrie, la sediul
Æcolii de Formare Iniåialã æi Pregãtire
Continuã a Poliåiætilor de Frontierã,
unitate de învãåãmânt amenajatã æi
organizatã pentru a pregãti poliåiæti de
frontierã la standarde europene.
În cadrul æedinåei au fost prezentate:
• Activitatea Poliåiei de Frontierã în
perioada 1 ianuarie - 30 septembrie a.c.
• Evoluåia analizei de risc ca instrument
esenåial în activitatea Poliåiei de
Frontierã • Stadiul derulãrii programelor
logistice, eficienåa utilizãrii mijloacelor
de transport/mobilitate æi a aparaturii
destinate îndeplinirii misiunilor specifice,
asigurarea mijloacelor necesare pentru
securizarea frontierei • Evaluarea
nivelului de pregãtire al personalului
Poliåiei de Frontierã Române din
PFR pe trimestrul III/2006
û
structurile teritoriale • Tendinåe ale
evoluåiei comportamentale în cadrul
Poliåiei de Frontierã • Reabilitarea æi
dotarea sediilor æi centrelor de pregãtire
a personalului Poliåiei de Frontierã
• Eficienåa procesului de învãåãmânt
în evoluåia pregãtirii poliåiætilor de
frontierã în perspectiva integrãrii în UE
• Modalitãåile de aplicare practicã a
conceptului „managementul calitãåii“
• Evaluarea activitãåii desfãæurate în
PPF Aeroportuare, - Mãsuri pentru
optimizarea activitãåii în perspectiva
integrãrii în UE • Analiza activitãåii
desfãæurate în domeniul prevenirii
producerii accidentelor de circulaåie
æi Efectele implementãrii Sistemului
Integrat de Securitate a Frontierei asupra
acåiunilor PFR.
Cadrele de nivel superior de
conducere din instituåie au analizat
activitatea Poliåiei de Frontierã pe
toate liniile de muncã, realizãrile,
tendinåele æi cauzele ce influenåeazã
situaåiile specifice. Fiecare dintre temele
prezentate a fost însoåitã de discuåii,
participanåii prezentând propuneri æi
modalitãåi de rezolvare a sarcinilor.
Obiectiv esenåial în condiåia integrãrii
României în UE, realizarea Sistemului
Integrat de Securitate a Frontierei a
determinat concentrarea preocupãrilor în
direcåia identificãrii principalelor
modalitãåi de acåiune, avându-se în
vedere atât misiunile specifice ale
Poliåiei de Frontierã æi perspectiva
evoluåiei acestora, factorul uman,
tendinåele evoluåiei acestuia în
cadrul Poliåiei de Frontierã, cât
æi necesitatea asigurãrii cadrului
organizatoric æi material optim
pentru îndeplinirea sancåiunilor.
Respirându-l pe Eminescu æi
auzindu-l pe Enescu în clipele
ce se aætern peste Moldova,
toate problemele discutate æi-au
gãsit drum de rezolvare cãtre
cele patru zãri ale frontierei
noastre, participanåii la æedinåa
Consiliului Consultativ Superior
având, împreunã cu toåi cei care
fac parte din familia Frontierei, noi
sarcini de îndeplinit, dar æi mulåumirea
misiunilor îndeplinite.
Adela CEAN
7

DROGURI OPRITE ÎNAINTE SÃ AJUNGÃ
PE „PIAÅA NEAGRÔ
Ofiåeri din cadrul Direcåiei
de Combatere a Infracåionalitãåii
Transfrontaliere din IGPF æi Brigada de
Combatere a Criminalitãåii Organizate
Bucureæti a I.G.P.R. au reuæit, sub
supravegherea æi cu participarea
procurorilor D.I.I.C.O.T. din cadrul
Parchetului de pe lângã Înalta Curte de
Casaåie æi Justiåie destructurarea unei
filiere româno-turce de traficanåi de
droguri de mare risc, care introducea
æi comercializa în România importante
cantitãåi de heroinã.
Monitorizarea activitãåilor
infracåionale s-a desfãæurat pe o
perioadã de aproximativ 4 luni, sub
supravegherea procurorilor D.I.I.C.O.T.
din cadrul Parchetului de pe lângã Înalta
Curte de Casaåie æi Justiåie, æi cu sprijinul
Serviciului Român de Informaåii.
La data de 23 octombrie a.c., pe
raza municipiului Constanåa, ofiåerii
poliåiei de frontierã au prins în flagrant 5
membri ai filierei, în timp ce intenåionau
sã introducã pe “piaåa drogurilor” din
România aproximativ 10 kilograme de
heroinã. A doua zi, au fost efectuate
descinderi simultane, la mai multe locaåii
din Bucureæti, fiind depistaåi alåi 9 membri
ai grupãrii. La percheziåii s-au mai gãsit
300 grame de heroinã pregãtitã pentru
vânzare, 3 kg cofeinã, substanåã ce se
foloseæte în amestec cu heroina æi 10
comprimate de metadonã.
În urma acåiunilor derulate în zilele de
23 æi 24 octombrie, au fost identificate æi
reåinute 14 persoane care fac parte din
aceastã reåea, urmând ca cercetãrile
sã fie extinse pentru stabilirea întregii
activitãåi infracåionale. Totodatã, ca
urmare a probatoriului administrat, au
fost indisponibilizate douã autoturisme,
7.857 lei, 16.500 euro, 10.000 USD,
precum æi aproximativ 700 grame
bijuterii din aur.
8
Filmul acåiunii:
21 .09.2006 –
- În urma unor informaåii intrate în
posesia ofiåerilor Direcåiei de Combatere
a Infracåionalitãåii Transfrontaliere (DCIT)
din cadrul IGPF, unul din membrii
grupului de traficanåi urma sã primeascã
o cantitate de cocainã destinatã
pieåei de desfacere a drogurilor
din România.
Astfel, o echipã a DCIT
– Serviciul de Combatere a
Traficului cu Substanåe Interzise,
împreunã cu luptãtorii SASI
s-a deplasat într-o locaåie
bucureæteanã, pentru efectuarea
flagrantului.
Cetãåeanul român Gheorghe
V., în vârstã de 39 de ani -
destinatar al mãrfii æi cetãåeanul
belgian de origine turcã Ozdemir
O., în vârstã de 38 de
ani – însoåitor al mãrfii
au fost reåinuåi de
poliåiætii de frontierã,
în timp ce ridicau un colet
ce conåinea aproximativ 400
grame de cocainã.
Pe numele celor doi au
fost emise mandate de arestare
preventivã pentru 29 de zile,
pentru trafic internaåional de
droguri de mare risc.
Cercetãrile au fost extinse în acest caz,
ulterior, identificându-se æi alåi membri ai
filierei, care, timp de mai bine de o lunã
au fost atent monitorizaåi.
20.10.2006 –
- Poliåiætii de frontierã intrã în posesia
unei informaåii de ultimã orã, din care
rezultã cã un transport important de
heroinã urmeazã sã ajungã în România,
din direcåia Turcia.
21.10.2006 –
Ora 14.00 - Informaåia se confirmã,
transportul urmând sã soseascã în Portul
Constanåa, pe o navã sub pavilion turcesc
– “Yilmaz Kaptan”, încãrcatã cu materiale
de contrucåii.
Ora 00.00 - nava soseæte în rada
Portului Constanåa, pânã la momentul
acostãrii fiind supravegheatã permanent
de ambarcaåiunile Poliåiei de Frontierã.
22.10.2006 –
0ra 12.00 - Doi cetãåeni turci - Kaya
B., zis Hagi, æi Akkaya N., zis Ilmaz - æi
un român – Marian F., monitorizaåi de
poliåiætii de frontierã încã de la plecarea
din Bucureæti, ajung în Portul Constanåa,
fiind în cãutarea unei ambarcaåiuni
uæoare pentru a prelua marfa de pe nava
aflatã încã în radã.
Ora 14.00 – Din cauza
faptului cã nu au reuæit sã
închirieze ambarcaåiunea de
care aveau nevoie, cei trei decid
sã se întoarcã în Bucureæti,
urmând sã revinã a doua zi în
Portul Constanåa.
23.10.2006 –
Ora 09.00 - Nava “Yilmaz
Kaptan” acosteazã în dana 38 a
Portului Constanåa;
Ora 09.05 – Poliåiætii de frontierã
încep formalitãåile specifice de control
asupra ambarcaåiunii æi a echipajului,
membri acestuia fiind, de asemenea,
atent supravegheaåi.
Ora 11.30 - Atât informaåiile deåinute
de ofiåerii Poliåiei de Frontierã, cât æi
anumite indicii clare existente în urma
controlului, au condus la confirmarea
û

faptului cã o importantã cantitate de
droguri transportatã pe navã urma sã fie
livratã.
Ora 11.30 – Începe monitorizarea a
doi marinari turci de pe nava “Yilmaz
Kaptan”, care coborâserã de pe
ambarcaåiune cu o geantã sport.
Ora 13.00 – Dupã mai multe manevre
de autoverificare, cei doi marinari se
întâlnesc, în centrul oraæului Constanåa,
cu destinatarii mãrfii – Kaya B., Akkaya
N. æi Marian F.
Ora 13.10 – Poliåiætii de frontierã
din cadrul IGPF, sub coordonarea
procurorului D.I.I.C.O.T., realizeazã
flagrantul, în urma cãruia s-au gãsit, în
geanta sport, 11 pachete învelite în bandã
adezivã.
Ora 13.15 – Ofiåerii IGPF i-au condus
pe cei cinci, reåinuåi dupã realizarea
flagrantului, la sediul Direcåiei de Poliåie
de Frontierã Constanåa.
Ora 13.30 – Odatã ajunæi în incinta
clãdirii DPF Constanåa, poliåiætii de
frontierã au efectuat testul cu trusa
Narcotest, pe substanåa existentã în cele
11 colete – în cantitate de aproximativ
zece kilograme. Substanåa a reacåionat
pozitiv la heroinã.
Ora 16.00 – Echipa de ofiåeri ai
poliåiei de frontierã, împreunã cu cele
cinci persoane reåinute, pleacã spre
Bucureæti.
24.10.2006
Ora 3.00 – Dupã finalizarea
documentaåiei specifice, la sediul
D.I.I.C.O.T., procurorii încep audierea
celor în cauzã, în vederea identificãrii
tuturor membrilor reåelei æi stabilirii
întregii activitãåi infracåionale.
Ora 9.00 – O echipã formatã
din poliåiæti de frontierã, sub directa
coordonare a procurorului D.I.I.C.O.T.,
a descins la o adresã din Bucureæti
– Aleea Capidava nr. 31-35 – unde
locuiau cetãåenii turci Kaya B. æi Akkaya
N. În locaåia respectivã au mai fost gãsite
aproximativ trei kilograme de substanåã
de culoare albã, care, în urma testãrii cu
aparatul Narcotest, a reacåionat pozitiv la
cofeinã. În aceeaæi locaåie, au mai fost
descoperite ustensile folosite, atât pentru
prepararea drogurilor, cât æi pentru
consumul acestora.
û
URMÃRIRE ÎN NOAPTE ...
Un autoturism, plin ochi cu åigãri, la
vreme de searã, care nu a oprit la semnalul
regulamentar al poliåistului de frontierã, a
fost oprit dupã o urmãrire spectaculoasã de
aproximativ 8 km.
În data de 25 octombrie a.c., pe timpul
executãrii unei misiuni pentru prevenirea
æi combaterea fenomenului infracåional
transfrontalier, poliåiætii de frontierã
din cadrul SPF Sighet au observat un
autoturism care se deplasa cu vitezã mare
pe comunicaåia Bistra - Petrova.
Cu toate cã poliåiætii de frontierã erau
echipaåi cu veste reflectorizante æi au
fãcut semnalul regulamentar de oprire cu
paleta, æoferul autoturismul nu numai cã nu
a oprit, dar a trecut în trombã, cu intenåia
vãditã de a scãpa de control.
Poliåiætii de frontierã s-au angajat în
urmãrirea autoturismului æi, dupã 7-8 km de
raliu cu viteze de peste 100 km/h, au reuæit
sã-l ajungã æi sã-l determine sã se opreascã.
La controlul autoturismului condus de
cãtre cetãåeanul român Vasile H.(39 ani),
domiciliat în loc.Valea Viæeului, poliåiætii
de frontierã au descoperit 20 saci de rafie,
plini cu åigãri de provenienåã ucraineanã
(10.000 pachete marca „Ronson”), în
Contrabanda æi traficul ilegal cu
åigãri au prezentat în cursul acestui
an o mare provocare pentru poliåiætii
de frontierã sãtmãreni. La frontiera cu
Ucraina fenomenele de acest gen s-au
intensificat alarmant în ultima perioadã.
În încercarea de a obåine profituri mari
în timp foarte scurt, multe persoane s-au
profilat pe comeråul ilicit cu produse din
tutun. Majoritatea cazurilor de acest gen
se înregistreazã la Punctul de Trecere a
Frontierei Halmeu. Aici a fost ridicatã în
vederea confiscãrii cea mai mare capturã
de åigãri din acest an înregistratã la IJPF
Satu Mare.
În noaptea de 4 spre 5 octombrie,
un automarfar ce aparåine unei firme din
Bucureæti a ajuns la PTF Halmeu pentru
valoare de 25.000 lei (valoarea pieåei).
Persoana respectivã a fost sancåionatã cu
amenda de 100.000 lei de cãtre comisari
ai Gãrzii Financiare -Maramureæ, pentru
încãlcarea prevederilor art.190 lit.C din
O.G. 92/2003, marfa a fost confiscatã iar
Biroul Poliåiei Rutiere Sighet a luat mãsura
suspendãrii permisului de conducere,
pentru faptul cã nu a oprit la semnalul
regulamentar al poliåistului.
Ioan DUNCA
Capturã impresionantã
de åigãri la PTF Halmeu
a intra în åarã. Æoferii, doi cetãåeni din
Craiova, au declarat cã tirul este încãrcat
cu diverse bunuri din Suedia care urmeazã
sã ajungã la mai multe firme din România.
La controlul de frontierã, echipa comunã
formatã din lucrãtori vamali æi poliåiæti
de frontierã au avut unele suspiciuni cu
privire la sigiliul aplicat pe automarfar.
În momentul în care prelata tirului a fost
desfãcutã s-a dovedit cã suspiciunile
vameæilor æi ale poliåiætilor de frontierã au
fost îndreptãåite. Jumãtate din marfa aflatã
în tir erau, de fapt, baxuri cu åigãri: 440 la
numãr. În total 220.000 pachete de åigãri
mãrcile Ronson æi Saint George, toate cu
timbru ucrainean.
Cu toate acestea, cei doi conducãtori
auto susåineau cã nu ætiau nimic despre
modul în care au ajuns åigãrile în autotrenul
cu care ei s-au prezentat la intrarea în åarã.
Mai mult, pe baxurile cu åigãri au fost gãsite
fragmente de urme palmare ce aparåin
unuia dintre æoferi.
Dupã ce a fost inventariatã, marfa a fost
ridicatã în vederea confiscãrii. Autoritatea
vamalã i-a sancåionat contravenåional pe
conducãtorii auto cu suma de 7.500 lei.
Totodatã, celor doi craioveni le-au fost
întocmite acte premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunilor de folosire de documente
nereale æi rupere de sigiliu.
Oana TOTOREAN
9

Pe meleaguri arãdene
Scurtã Monografie
Frontiera cu Republica Ungarã, în zona
de competenåã a IJPF Arad, începe la borna
B1, pe malul drept al râului Mureæ, la trei
km jumãtate sud-vest de localitatea Nãdlac
æi continuã spre nord, strãbãtând Câmpia
Aradului æi o parte din Câmpia Criæurilor,
pânã la borna D 146, pe malul stâng al
râului Criæul Negru, la aproximativ 500 m
de ieæirea de vest din localitatea Ant.
Pe teritoriul judeåului Arad, frontiera de
stat are o lungime de 128, 472 km. De-a
lungul frontierei de stat sunt organizate, în
structura IJPF Arad, patru sectoare: Nãdlac
(36,4 km), Turnu (28,8 km), Curtici, (30,7
km) æi Vãræand (32,3 km).
Zona de frontierã cuprinde o fâæie
de teren de æes, de 50 km de la linia de
frontierã spre interior, în partea centralã
a marginii de est a Câmpiei Panonice æi o
parte din Câmpia Criæurilor, între localitãåile
Ant æi Socodor, Câmpia Mureæului care se
subdivide în douã unitãåi de relief mai
importante, Câmpia Aradului, la nord de râul
Mureæ, între localitãåile Socodor æi Arad æi
Câmpia Vingãi, la sud de râul Mureæ.
Din punct de vedere hidrografic zona de
frontierã aparåine bazinelor: Mureæ, Criæul
Alb æi Criæul Negru, în zonã existând o reåea
vastã de canale cu orientãri diferite.
În zona de frontierã suprafaåa de
teren este destinatã în cea mai mare parte
activitãåilor agricole æi într-o mai micã
mãsurã pãæunatului, fâneåelor, livezilor æi
viilor. Clima este continental-moderatã, cu
ierni nu prea reci æi veri relativ cãlduroase,
cu precipitaåii reduse.
Vegetaåia din zona de frontierã, în
special de-a lungul râurilor æi canalelor
se caracterizeazã prin predominarea
formaåiunilor zonale de silvostepã, prin
prezenåa pãdurilor æi a vegetaåiei abundente,
care din punct de vedere operativ, mai ales
în perioada primãvarã–toamnã, faciliteazã,
ca æi acoperire, acåiunile persoanelor care
intenåioneazã sã treacã ilegal frontiera de
stat prin zona verde.
În zona de frontierã sunt 65 de localitãåi,
dintre care un municipiu, în care este æi
sediul IJPF Arad, trei oraæe (Chiæineu Criæ,
Curtici æi Nãdlac), 26 de comune æi 35
de sate, cu o populaåie de peste 335.000
locuitori, din care 75,12%, români, 16,66%
maghiari, 2,30% germani, 2,68% romi,
3,21% slavi.
În zona de frontierã, exceptând
Municipiul Arad, care are o populaåie de
190.114 locuitori, oraæul Nãdlac are 8.458
de locuitori, Chiæineu Criæ 9.021 de locuitori,
oraæul Curtici 9.987 de locuitori æi oraæul
Pecica 12.930 de locuitori, iar celelalte
comune æi sate au o populaåie cuprinsã
între 200 la 6000 de locuitori.
Unul dintre inspectoratele
cele mai active
La sediul inspectoratului comisarulæef
Florin Opriæa, purtãtorul de cuvânt al
instituåiei æi primul nostru interlocutor ne-a
povestit cã în 1959 s-a înfiinåat Batalionul de
Grãniceri Arad, iar în 1964 s-a reorganizat
având patru companii în subordine. În 1999
s-a schimbat denumirea în Sectorul Poliåiei
de Frontierã Arad, aflat în subordinea
Direcåiei Poliåiei de Frontierã Timiæ, iar la
1 iulie 2000 s-a transformat în Inspectoratul
Judeåean al Poliåiei de Frontierã Arad.
Al doilea aeroport din vest
Primul obiectiv vizitat a fost Aeroportul
Internaåional Arad. Punctul Poliåiei de Frontierã
al Aeroportului Internaåional Arad este situat la
ieæirea de sud din municipiu. Este unul dintre
cele mai importante puncte de frontierã
aeroportuare de pe graniåa de vest a åãrii, dupã
cel de la Timiæoara. În Arad se gãseæte æi cel
mai important Centru de Dirijare a Zborurilor
din sud-estul Europei.
De la æeful de punct, comisarul Marius
Moldovan, am aflat cã dotarea aeroportului
este conformã standardelor europene
pentru asigurarea transporturilor aeriene
internaåionale, iar traficul destul de redus.
Sunt aproximativ 1000 de cãlãtori pe lunã,
existând 70 de curse numai de la æi spre
Valencia, Spania. Începând cu anul urmãtor
se prefigureazã o creætere importantã a
traficului æi spre alte åãri, cum ar fi Germania
sau Italia. Existã chiar æi curse cargo spre æi
dinspre Budapesta.
Personalul este compus din 13 lucrãtori,
care lucreazã în ture de 24 cu 72 de ore.
Deæi nu este un punct care prezintã o
zonã infracåionalã activã, agentul-æef Darius
Æimon a descoperit într-o încãrcãturã de la
Cargo, ce venea din Columbia, 118 grame
de cocainã ascunse în tãlpicile unei perechi
de adidaæi.
10
û

La concurenåã cu Boræul
Însoåiåi de purtãtorul de cuvânt am
fãcut urmãtoarea escalã la sediul SPF
Nãdlac, situat în Punctul de Frontierã cu
acelaæi nume. Situaåia sectorului ne-a fost
prezentatã de cãtre æeful acestuia, comisarulæef
Constantin Maftei, împreunã cu æeful de
punct, subcomisarul Cosmin Boldiæ.
Sectorul are o dezvoltare de front de
36,437 km, la frontiera cu R Ungarã, având
în zona de competenåã trei comune æi
oraæul Nãdlac, unde existã cea mai mare
comunitate de slovaci. Punctul de Trecere a
Frontierei Nãdlac, care este situat pe DN 7,
la aproximativ 450 m de ieæirea de vest din
localitatea Nãdlac, este al doilea punct de
frontierã, din punct de vedere al intensitãåii
traficului, de pe graniåa de vest a åãrii, dupã
PTF Boræ. Are corespondent pe teritoriul
maghiar Punctul de Frontierã Nagylac, este
organizat pe opt piste de circulaåie (patru pe
ieæire æi patru pe intrare), este dotat pentru
efectuarea controlului la toate categoriile de
autovehicule æi dispune pe sensul de intrare
în åarã de un terminal pentru tiruri. Traficul
se desfãæoarã în majoritatea anului
în condiåii de fluiditate optimã, 3-10
minute la controlul de frontierã, cu
un trafic normal de 7-8.000 persoane
æi 4-500 camioane în 24 de ore, mai
puåin în perioada sezonului de varã æi a
principalelor sãrbãtori religioase (lunile,
aprilie - mai, iulie - august, decembrie
- ianuarie) când se produc aglomerãri
(15-20.000 persoane în 24 de ore) iar
coada la automarfare se întinde pânã
la cinci km.
În jurul punctului de frontierã se
gãsesc amplasate staåii moderne de
benzinã, restaurante, un hotel æi un
motel, locuri pentru distracåii, iar pe
sensul de ieæire din åarã, magazine cu
regim Duty-free.
S e c t o r u l
dispune de
160 lucrãtori
ai poliåiei de
frontierã, din
care jumãtate
îæi desfãæoarã
activitatea în
punct, prin
rotaåie. Æeful
de punct nu
are nici un
subordonat prin stat,
dar rãspunde pentru
întreaga activitate
care se desfãæoarã
aici.
O turã de serviciu
este compusã din trei
ofiåeri: æeful de turã,
æeful de grupã la zona verde æi cel de grupã
din PPF, care este responsabil cu cercetarea
penalã. În turã lucreazã 30-40 de agenåi,
împãråiåi la zona verde æi în punctul de
trecere a frontierei, iar planificarea se face
de cãtre æeful de turã.
De la începutul anului æi pânã în prezent
au fost 225 de evenimente, cu 286 de
persoane. Infracåiunile predominante sunt
falsurile privind identitatea, documente false
sau falsificate, tentative la trecerea ilegalã a
frontierei. De asemenea, traficul cu åigãri
este „un fenomen social la nivel local”. La
frontiera verde au avut loc 21 de evenimente,
fiind reåinute în tentativã de trecere ilegalã 55
de persoane, majoritatea în grupuri de 2-3,
în timp ce prin punct, în luna iulie, au fost
descoperite 11 persoane care erau ascunse
într-un tir ce transporta marfã.
Tehnica din dotare este mulåumitoare faåã
de anii trecuåi, când datoritã calculatoarelor
existau întârzieri mari care duceau la
formarea cozilor. În prezent mai sunt
probleme doar cu cititoarele optice.
În punct l-am întâlnit æi pe æeful de turã,
û
11

comisarul Sorin Lupaæu, care ne-a povestit o
pãåanie dinainte de Revoluåia din 1989, de
care mulåi îæi aduc aminte. În anul respectiv
era ofiåer de grãniceri la Batalionul de
Grãniceri Arad unde avea în responsabilitate
o anumitã poråiune de graniåã. La un sfâræit
de sãptãmânã a fost plecat la o nuntã
în cealaltã parte a åãrii iar în acest timp
au trecut frontiera 1081 de oi cu tot cu
ciobani. A fost trecut în rezervã æi arestat
pentru infracåiunea de abuz în serviciu. A
fost scãpat de evenimentele din decembrie
1989, când situaåia lui s-a reglementat æi a
fost reangajat.
Ne-am luat la revedere de la plaiurile
nãdlãcene, nu înainte de a fi opriåi pe
comunicaåie, chiar la ieæirea din localitatea
Pecica, de agentul principal Marius Hotãran
æi agentul Sorin Briciu. Aceætia îæi executau
misiunea de post control pe comunicaåia
respectivã æi pânã la ajungerea noastrã nu
înregistraserã nici un caz mai important.
Ne-am salutat, am discutat despre diferite
aspecte ale muncii de poliåist de frontierã æi
apoi am pornit mai departe.
12
Sectorul din zona parcului
de sonde
Urmãtoare noastrã oprire a fost SPF
Turnu. Æeful sectorului, comisarul-æef Dorel
Otlãcan, ne-a prezentat câteva date din zona
de responsabilitate. SPF Turnu se întinde
pe 28, 812 km la frontiera cu R. Ungarã.
Sectorul are în subordine PPF Turnu situat în
aceeaæi incintã, pe DN 7A, pe direcåia bornei
C 21, la 150 m de aceasta æi la aproximativ
400 m de ieæirea de vest din localitatea cu
acelaæi nume. Punctul a fost înfiinåat în 1993
ca punct de mic trafic, iar din 1995 a fost
deschis traficului internaåional. Este cel mai
mic punct de frontierã rutier din judeåul
Arad æi este al treilea ca mãrime dupã PTF
Nãdlac æi Vãræand, iar Punctul de Frontierã
Battonya este corespondentul maghiar celui
românesc.
PTF Turnu este organizat pe æase piste
de circulaåie (trei pe ieæire æi trei pe intrare)
æi dotat pentru efectuarea controlului la
toate categoriile de autovehicule, mai puåin
la automarfare. Traficul se desfãæoarã în
majoritatea anului în condiåii de fluiditate
maximã, 3000 de persoane pe zi æi 700 de
mijloace auto (3-4 minute, pentru efectuarea
controlului) mai puåin în perioada sezonului
de varã æi a principalelor sãrbãtori religioase
(lunile aprilie-mai, iulie-august, decembrieianuarie)
când se produc aglomerãri,
aproximativ 7.000 de persoane æi 1400 de
autoturisme în perioadele de vârf maxim.
Cu toate acestea punctul nu dispune de un
terminal pentru automarfare.
Personalul sectorului este format din
92 de lucrãtori, din care 13 ofiåeri. Turele
lucreazã în acelaæi regim binecunoscut de
12 cu 24 ore, fiind aproximativ 8 lucrãtori
în punct æi 7-8 la zona verde.
Ca dotare, sectorul dispune de douã
autoturisme Volkswagen, douã Nissan-uri
æi o autospecialã, acestea din urmã fiind
primite ca întãrire. Aparatura din dotarea
punctului este aproape la standardele cerute,
astfel cã æi timpul de control este scãzut.
Problemele sunt cu schimbarea pe
locurile de serviciu, deoarece nu dispun de
autoturismele necesare. Încadrarea este de
80%, majoritatea personalului fãcând naveta
din Arad cu maæina personalã.
Ca infracåiuni, în PPF au fost înregistrate
24 de falsuri sau uz de fals, 17 documente
false sau falsificate, 13 substituiri de
persoane, o maæinã furatã æi o armã de
vânãtoare descoperitã.
În zonã existã un parc de sonde la
care lucreazã peste 100 de muncitori.
Aceætia, împreunã cu populaåia din zonã,
sprijinã Poliåia de Frontierã, cu toate cã nu
existã nici un fond prin care oamenii sã fie
recompensaåi pentru aceasta. De asemenea,
se mai cooopereazã bine cu cu posturile de
poliåie æi cu partea maghiarã, cu care existã
întâlniri lunare sau atunci când situaåia o
impune ori de câte ori este nevoie.
Cel mai complex sector
La aproximativ 70 kilometri de Arad se
aflã sediul Sectorului Poliåiei de Frontierã
Curtici. Acesta a fost înfiinåat în luna iunie
2000 æi este responsabil de 30,7 km (sector
de tip I), limita stângã C-65 (SPF Turnu),
iar limita dreaptã D-54 (SPF Vãræand) æi
û

pentru o zonã de 30 km în interior de la
linia de frontierã, având cea mai complexã
activitate: zonã verde, zonã liberã, punct
cu specific feroviar æi unul RO-LA destinat
automarfarelor.
La sediul principal, care se aflã în clãdirea
Gãrii Curtici, am ajuns însoåiåi de comisarul
Ion Mareæ, unde am fost aæteptaåi de æeful
sectorului comisarul-æef Marius Teleman æi
æeful de punct comisarul Dan Bozga.
Sectorul Poliåiei de Frontierã are în
subordine mai multe puncte de trecere a
frontierei: PTF Curtici, situat în localitatea
cu acelaæi nume, îæi are sediul chiar în Gara
Curtici, pe una dintre cele mai importante
cãi ferate a åãrii: Bucureæti-Arad-Curtici-
Budapesta-Viena. Este unul dintre cele mai
mari puncte de frontierã feroviar din åarã,
având de controlat zilnic aproximativ 25 de
garnituri de trenuri de persoane æi marfã.
Corespondentul maghiar este Punctul de
Frontierã Lokoshaza. Traficul se desfãæoarã
în majoritatea anului în condiåii normale,
fiind necesar pentru efectuarea controlului la
trenurile de persoane cam 20-30 de minute æi
ceva mai mult timp pentru trenurile de marfã.
Situaåii excepåionale apar doar în cazurile
când trenurile au întârziere sau când apar
litigii a cãror rezolvare necesitã un timp de
aæteptare mai mare. Întrucât ætiam cã cel mai
dificil este sã lucrezi în puncte cu un astfel
de specific, întrucât eæti constrâns de timp
æi nu poåi reåine trenul am dorit sã afiæãm
cum decurge un control feroviar. Acesta,
la trenurile de cãlãtori, se desfãæoarã dupã
urmãtoarea metodologie: trenul este aæteptat
pe peron de cãtre echipele poliåiætilor de
frontierã. Aceætia sunt împãråiåi în trei grupe.
Douã se urcã pe la capetele trenului, în timp
ce restul supravegheazã de jos pentru a nu
coborî sau urca cineva. Grupele din tren se
întâlnesc la jumãtatea acestuia, în scopul de
a nu exista posibilitatea ca vreun cãlãtor sã
evite controlul poliåiætilor de frontierã.
Cu toate acestea existã æi o abatere de
la regula expusã, la trenul „Dacia”, datoritã
numãrului mare de cãlãtori, la care controlul
începe la Arad pe sensul de ieæire, iar la
intrare de la Curtici pânã la Arad.
În 24 de ore sunt controlate între 600
û
æi 1000 de persoane,
maximul fiind de
aproximativ 1500 în
luna august sau în
perioada sãrbãtorilor
mai importante.
Una dintre
problemele cu care se
confruntã colegii ce-æi
desfãæoarã misiunile la
controlul de frontierã
feroviar este constituitã
de lipsa cititoare optice
portabile æi a laptopurilor
cu ajutorul
cãrora verificarea
paæapoartelor sã fie
fãcutã pe loc æi nu la
sediul gãrii. Acestea
ar putea scurta
timpul de lucru æi
ar oferi posibilitatea
verificãrilor chiar
în tren, în prezenåa
cãlãtorului.
Punctul de
Trecere a
Frontierei
Zona Liberã
Curtici – Arad
A fost deschis
traficului în 1999 æi
este format din douã platforme: Curtici, ce
se întinde pe 75 ha, situatã pe comunicaåia
Curtici- Dorobanåi, la aproximativ doi km de
sediul sectorului, cu specific rutier æi feroviar,
mãrfuri æi persoane (pe o suprafaåã de 70
ha sunt construite hale de producåie æi de
depozitare în care îæi desfãæoarã activitatea
peste 900 de persoane); platforma Aeroport
Arad, funcåioneazã din luna mai 2002
în vecinãtatea Aeroportului Arad, pentru
activitãåi de transport mãrfuri pe calea aerului.
Pe o suprafaåã de 15 ha se construiesc hale
de producåie æi de depozitare, activitate la
care participã peste 100 de persoane.
Tot în cadrul sectorului, existã Punctul
de Trecere a Frontierei Vladimirescu,
deschis din 2002, care asigurã transportul
automarfarelor în sistem internaåional RO-
LA, pe direcåia Vladimirescu– Curtici– Wels
(Austria) æi retur. Traficul este de patru
garnituri de tren, ceea ce înseamnã cam 22
vagoane (dar nu întotdeauna complete) în
24 de ore (2 intrare, 2 ieæire). Locaåia este în
localitatea Vladimirescu, la aproximativ 30
km de sediul sectorului.
Personalul sectorului este de
150 de oameni, ce lucreazã în patru
ture. Un ofiåer æef de turã æi unul æef
de grupã, ce au în subordine 30 de
agenåi împãråiåi dupã cum urmeazã:
5-6 la controlul feroviar, ei fiind
cei care se urcã în tren, verificã
æi pun ætampila în paæapoarte iar
apoi completeazã taloanele cu
datele pentru implementare, 5-
6 care executã alte activitãåi de
supraveghere a trenurilor, controlul
exterior; câte unul sau doi agenåi la
Zonele Libere æi la PTF Vladimirescu
(aceætia primesc misiunea prin
telefon direct pe locul de serviciu
datoritã distanåei foarte mari), iar
restul executã misiuni la Zona
Verde. Serviciul se face prin rotaåie,
periodic, turele dispunând de douã
autoturisme Wolksvagen Transporter
æi trei autoturisme Dacia, precum æi
douã autospeciale cu termoviziune æi
trei Nissan-uri primite ca întãrire.
La nivelul sectorului au fost
reåinute în tentativã de trecere
ilegalã sau în cooperare cu
13

grãnicerii din R. Ungarã 40 de persoane,
cu 20 de evenimente, iar în punctele de
trecere a frontierei 33 de evenimente cu
41 de persoane. De asemenea, la RO-LA a
fost o descoperire de parfumuri æi confecåii
contrafãcute de peste un milion de euro.
14
Zona liberã cu cele
mai multe maæini
La Zona Liberã Curtici era de serviciu
agentul Remus Roza. Accesul aici se face în
baza cãråii de identitate æi a unei autorizaåii
de acces emisã de administraåia Zonei
Libere. Atribuåiile poliåistului de frontierã aici
sunt de a verifica sigiliile æi documentele æi
de a asigura accesul în zona liberã fãrã a
fi încãlcate legile în vigoare. Am remarcat
multitudinea maæinilor din zonã care urmau
sã plece cãtre alte destinaåii.
Am asistat, de asemenea, æi la un
control la RO-LA. Aici i-am putut întâlni
pe æeful punctului RO-LA, comisarul
Ovidiu Câmpeanu æi agenåii Ætefan
Toader æi Nicolae Banciu ce se ocupau de
formalitãåile automarfarelor care veneau din
Wels (Austria).
Debarcarea celor 23 de tiruri din tren
a durat aproximativ jumãtate de orã, dupã
care au urmat formalitãåile fãcute de Poliåia
de Frontierã încã jumãtate de orã. Am stat
apoi de vorbã cu un æofer de tir pentru a
ne explica avantajele sau dezavantajele
unei asemenea cãlãtorii. Cãlãtoria cu trenul
necesitã un timp mai mare æi aproximativ
350 euro în plus. Motivul pentru care recurg
la un astfel de transport îl constituie faptul
cã numãrul autorizaåiile de tranzit prin R.
Ungarã sunt limitate æi nu toåi æoferii reuæesc
sã o obåinã, astfel cã sunt nevoiåi sã apeleze
la aceastã variantã.
Sectorul cu cel mai mare
trafic de autocamioane
strãine
Ultimul nostru obiectiv din periplul
reportericesc pe meleagurile arãdene a
fost la cel mai depãrtat sector, la graniåa cu
judeåul Bihor, SPF Vãræand. Dupã aproape
100 de km am ajuns la sediul sectorului,
care, ca æi la celelalte se aflã în aceeaæi
clãdire cu Punctul Poliåiei de Frontierã. Aici
l-am întâlnit pe æeful de sector, comisarul-æef
Ion Câåescu, care cu amabilitate a rãspuns
întrebãrilor noastre.
Sectorul are 32,3 km lungime de front,
fiind brãzdat de Criæul Negru æi Criæul
Alb, perpendiculare pe frontierã, ce face
supravegherea sã fie mai dificilã. PPF
Vãræand se aflã situat pe malul stâng al
û

Criæului Negru, pe DN 79 A, pe direcåia
bornei D 108, la 250 m de aceasta æi la
aproximativ 250 m de ieæirea de vest din
localitatea Vãræand. Este al doilea punct de
frontierã rutier din judeåul Arad, dupã PTF
Nãdlac.
PPF Vãræand este organizat pe trei piste
pe ieæire æi trei pe intrare æi dotat pentru
efectuarea controlului la toate categoriile
de autovehicule, inclusiv pe sensul de
intrare în åarã PPF-ul dispune de un terminal.
Traficul se desfãæoarã în majoritatea anului
în condiåii de fluiditate normale, fiind
controlate 1200-1300 de persoane la intrareieæire
æi aproape 500 de tiruri în medie în 24
de ore, fiind necesare controlului cam 5-10
minute pentru fiecare. În schimb, în perioada
sezonului de varã æi a principalelor sãrbãtori
religioase (lunile aprilie - mai, iulie - august,
decembrie - ianuarie) se produc aglomerãri.
Majoritatea tirurilor care trec prin acest
punct sunt strãine.
Activitatea este desfãæuratã de 129
poliåiæti de frontierã, care locuiesc în
majoritate în zonele limitrofe punctului, doar
20% dintre ei fãcând naveta de la Arad. O
turã dispune de 18-20 de agenåi, împãråiåi la
„verde” sau în incinta punctului.
În zona de responsabilitate a fost redus
semnificativ traficul de åigãri, rareori gãsinduse
maxim 6-7 cartuæe, iar vânzãrile din Duty
Free sunt în concordanåã cu persoanele care
tranziteazã. Tentativele de trecere ilegalã au
fost descoperite în proporåie de 98%. De
asemenea, au scãzut foarte mult tentativele
de trecere cu documente false sau falsificate.
La PPF au fost ceva probleme cu cetãåenii
din Republica Moldova, care foloseau
documente de identitate false sau falsificate,
ori se substituiau altor persoane, dar în urma
schimburilor de experienåã æi a cooperãrii cu
colegii din PPF Albiåa s-a reuæit din timp sã
se afle modalitãåile ilegale folosite de cãtre
aceætia. Din totalul de 48 de lucrãri penale,
80% au fost la nivelul punctului.
Tehnica din dotare este destul de bunã,
reuæindu-se asigurarea mobilitãåii cu cele
douã autoturisme Nissan primite ca întãrire,
douã Volkswagen Transporter, o Dacia
Logan æi o autospecialã cu termoviziune.
Cât despre tehnica de la nivelul punctului,
aceasta nu este aæa cum ar impune situaåia
actualã. Calculatoarele sunt primite de la
Consiliul Judeåean prin comodat iar tehnica
de depistare a falsurilor este precarã,
falsurile descoperite aici datorându-se
profesionalismului lucrãtorilor.
Existã o cooperare foarte strânsã cu
partea maghiarã, foarte multe cazuri de
la zona verde fiind rezolvate împreunã cu
aceætia. Æefii de turã se întâlnesc zilnic,
stabilindu-se aranjarea turelor în raion
pentru a nu suprapune foråele æi existând un
permanent schimb de informaåii.
Înainte de a pleca am aflat cã poliåiætii
de frontierã de aici, au donat sume de bani
foætilor militari angajaåi pe bazã de contract
care nu æi-au terminat studiile æi, din acest
motiv, au trebuit sã-æi înceteze raporturile
de serviciu.
Mulåi dintre noi ætim cã peste nici trei
luni vom face parte din Uniunea Europeanã,
care va avea graniåa în estul României.
Atunci, la frontiera cealaltã a României,
punctele de frontierã române vor funcåiona
fãrã instituåia vamalã, controlul vamal fiind
efectuat doar la destinaåie, iar atunci când
este cazul în interior. Mai ætim totodatã cã
în viitor controlul poliåienesc de frontierã se
va desfãæura în comun cu colegii maghiari.
Rãmâne de vãzut însã dacã de la 1 ianuarie
2007 sau mai târziu.
Ætefan ANDREESCU
Gabriel CRÃCIUN
û
15

16
Kilometri de plase monofilament
descoperite la Dolj
Poliåiætii de frontierã doljeni au depistat
în nopåile de 9/10 æi 15/16 octombrie
a.c. un numãr impresionant de plase
monofilament asupra mai multor cetãåeni
din judeåul Olt, a cãror deåinere este
interzisã prin lege.
Prin urmare, poliåiætii de frontierã din
cadrul SPF Bechet au acåionat în baza
informaåiilor deåinute, ocazie cu care au
depistat, în data de 10 octombrie a.c., în
jurul orelor 1.00, pe numiåii Nelu U., de
29 ani æi Florinel O., de 36 ani, care aveau
asupra lor o barcã pneumaticã æi 40 de
plase monofilament cu o lungime totalã de
peste 800 m, precum æi cantitatea de 73
kg peæte. În urma celor constatate, poliåiætii
Patru cetãåeni români, dornici de a se
întoarce în România, au luat o tradiåionalã
„åeapã” de la un conaåional, care le-a
oferit un transport ieftin, rapid æi extrem
de … dezavantajos.
Astfel, în data de 20 octombrie a.c.,
la PTF Boræ, jud. Bihor, s-au prezentat la
intrarea în åarã, cãlãtorind pe jos, numiåii
Constantina S., de 35 ani, Luminiåa
Daniela B., de 20 ani, Beniamin O., de
21 ani æi Vasile D., de 37 ani.
Dupã efectuarea controlului de
frontierã, cele (patru) persoane au solicitat
sã depunã o reclamaåie cu privire la un
cetãåean român, pe care l-au întâlnit
în Punctul de frontierã ungaro-austriac
Hegyeshalom - Nickelsdorf æi cu care s-au
înåeles sã-i transporte pânã în România, la
de frontierã au întocmit celor în cauzã
acte premergãtoare pentru sãvâræirea
infracåiunii de deåinere de unelte de
pescuit din plasã monofilament, iar
barca æi plasele au fost ridicate în vederea
confiscãrii. Totodatã, cele 73 kg de peæte
s-au distrus de cãtre reprezentantul poliåiei
fito-sanitare în prezenåa persoanelor în
cauzã, deoarece s-a constatat cã peætele
respectiv nu poate fi dat spre consum.
Tot poliåiætii de frontierã din cadrul
SPF Bechet l-au depistat în data de 15
octombrie a.c., în jurul orelor 3.00, pe
numitul Florentin P., de 36 ani, având
asupra sa o barcã pneumaticã æi 11
plase de pescuit tip monofilament cu
ÎNÆELAÅI ÆI CU BANII LUAÅI
localitatea de domiciliu a fiecãruia, contra
sumei de 190 euro, sumã pe care toåi cei
patru au plãtit-o fiecare în momentul în
care au urcat în autoturism.
Înåelegerea era ca dupã intrarea în
România æi efectuarea controlului de
frontierã, sã se întâlneascã cu cei în cauzã,
într-un loc pe care urma sã li-l comunice
telefonic.
În urma verificãrilor efectuate s-a
stabilit cã persoana care i-a transportat
pe cei patru pânã în Punctul de Frontierã
Artand – Ungaria (omolog PTF Boræ) se
numeæte Costel A., de 24 ani, acesta
intrând în România singur, cei patru fiind
coborâåi din maæinã, înainte de ieæirea
din Ungaria, spunându-le cã-i va aætepta
în incinta unei staåii de carburanåi din
Contrabandã cu åigãri la Tisa
În noaptea de 26/27 octombrie
a.c., poliåiæti de frontierã din cadrul
SPF Sarasãu, au intensificat mãsurile
de supraveghere a frontierei de stat,
pentru combaterea contrabandei în
raionul de responsabilitate. La ora
23.50, poliåiætii de frontierã au auzit
zgomote în apropierea râului Tisa æiau
organizat o pândã, sã vadã ce se
întâmplã. La lumina lunii, trei persoane
trudeau din greu, sã scoatã din apã niæte
obiecte voluminoase, pe care apoi, le
stivuiau pe mal.
Dupã ce au stabilit modul de acåiune,
cei doi poliåiæti de frontierã au somat æi
au imobilizat suspectul care pãrea æeful
acåiunii, iar ceilalåi doi, profitând de
semi-întuneric æi de acoperirile din
teren, au reuæit sã fugã. Fuga, însã, a
fost fãrã folos, pentru cã, în cooperare
cu poliåiætii Postului de Poliåie Remeti,
pânã dimineaåa s-a reuæit identificarea æi
reåinerea celorlalåi doi contrabandiæti.
Luându-se mãsuri de cercetare
o lungime totalã de aproape 2000 m,
precum æi cantitatea de 240 kg peæte de
diferite specii. În urma celor constatate,
poliåiætii de frontierã i-au întocmit æi
acestei persoane acte premergãtoare
pentru sãvâræirea infracåiunii de
deåinere de unelte de pescuit din plasã
monofilament, iar barca æi plasele au fost
ridicate în vederea confiscãrii, urmând
ca la finalizarea cercetãrilor sã fie luate
mãsurile legale.
Dãnuå RUDÃREANU
zona adiacentã Punctului Boræ, bagajele
acestora rãmânând în autoturismul
acestuia.
Datoritã faptului cã æoferul în culpã
avea domiciliul în municipiu Suceava,
æi considerând-se cã acesta va urma sã
se deplaseze pe ruta Oradea - Cluj, s-a
luat legãtura cu Poliåia Aleæd, cãrora li s-
a solicitat sprijin în depistarea în trafic æi
reåinerea autoturismului cu care circula.
La puåin timp, sus-numitul a fost depistat
în trafic æi reåinut la ieæirea din localitatea
Aleæd, fiind preluat de un echipaj al
Poliåiei de Frontierã æi condus pentru
cercetãri în PTF Boræ.
Având în vedere cele constatate,
numitului Costel A. i-au fost întocmite
actele premergãtoare începerii urmãririi
penale sub aspectul sãvâræirii infracåiunilor
de furt æi înæelãciune.
Mircea CHIOREAN
amãnunåitã a terenului, poliåiætii de
frontierã au descoperit 10 baxuri de
åigãri de provenienåã ucraineanã,
iar la ivirea zorilor, când s-au reluat
cercetãrile în apropierea frontierei, au
mai fost descoperite încã 20.
Din cercetãrile efectuate, a rezultat
faptul cã cei trei contrabandiæti,
domiciliaåi în localitatea Remeti, Dãnuå
S.(28 ani), Victor S.(27 ani) æi Florin M.(
20 ani), au plecat noaptea cãtre râul
Tisa, pentru a aduce åigãrile trecute cu o
barcã peste apã ... dar æi peste frontierã,
de trei cetãåeni ucraineni.
Cantitatea de 30 baxuri de åigãri
“RONSON”( 15.000 pachete), în valoare
de 52.719 lei a fost reåinutã în vederea
confiscãrii æi depozitatã în camera de
corpuri delicte a IJPF Maramureæ, iar
cei trei tineri sunt cercetaåi sub aspectul
sãvâræirii infracåiunii de contrabandã.
Ioan DUNCA
û

TUTUN ÎMPACHETAT
ÎN STRUGURI
În data de 7 octombrie a.c., în jurul
orei 5 dimineaåa, s-a prezentat în Punctul
de Trecere a Frontierei Albiåa pentru
a intra în România, la volanul unui
autoturism Lada Niva, cetãåeanul din R.
Moldova L. Gheorghe, în vârstã de 22 ani,
însoåit de Olga I. (de 50 ani) æi Nadejda F.
(52 de ani), de asemenea din R. Moldova.
Autoturismului pe care acesta îl conducea
îi era ataæatã o remorcã plinã cu lãdiåe cu
struguri, ce urmau a fi vânduåi de cele
douã femei în Braæov.
În timpul controlului pentru trecerea
frontierei de stat lucrãtorii vamali æi
poliåiætii de frontierã au constatat cã
în lãdiåe, sub struguri, se aflau saci de
plastic în care erau ascunse diverse
cantitãåi de åigãri, în total 4.288 pachete
de åigãri „Plugarul”, 400 pachete de åigãri
„L&M” æi 470 pachete de åigãri
„Saint George”. Despre åigãri
cele douã femei au afirmat cã
le-au cumpãrat din Chiæinãu æi
INFRACTOR DESCOPERIT LA ARAT!
În dupã amiaza zilei de 22 octombrie
a.c., un poliåist de frontierã aflat în timpul
liber, la arat, pe o parcelã aflatã în
apropierea frontierei, a sesizat cã o persoanã
a trecut ilegal din åara vecinã, Ungaria, în
România, ocolind controlul ce se efectua la
PPF Cenad.
Dându-æi seama de acåiunea ilegalã a
persoanei, poliåistul de frontierã s-a deplasat
„întâmplãtor” chiar cãtre cel în cauzã æi l-a
întrebat de ce rãtãcea pe câmp. Persoana
în cauzã, cetãåean român, neætiind cã
poliåiætii de frontierã români mai au uneori
æi preocupãri mai „domestice”, precum
aceea a lucratului pãmântului, a spus
acestuia cã doreæte sã ajungã la o staåie de
cale feratã, pentru a se deplasa la domiciliu,
în Fãlticeni.
Dându-æi seama cã „legenda” livratã
de persoana aflatã în faåa sa era „cusutã
cu aåã albã”, poliåistul de frontierã æi-a
pãstrat „acoperirea” æi s-a arãtat binevoitor,
acceptând sã-l transporte cu tractorul pânã
la Sânnicolau Mare, judeåul Timiæ, la garã,
condiåionând deplasarea de un drum pânã
acasã, în Cenad.
Cel în cauzã a fost de acord, motiv
pentru care au plecat împreunã, cu tractorul
pânã acasã la poliåistul de frontierã, pe
drum povestindu-i cum a ajuns sã intre în
România, ilegal. Odatã ajunæi la domiciliu,
în Cenad, poliåistul de frontierã a profitat de
momentul creat æi æi-a anunåat colegii de la
SPF Sânnicolau Mare despre cele întâmplate,
organizând rapid manevra de reåinere.
Imediat un echipaj mobil al Poliåiei
de Frontierã de la SPF Sânnicolau Mare
a plecat în întâmpinarea colegului lor, pe
traseu, într-o staåie peco, oprind pentru un
control tractorul în care se aflau cei doi.
Dupã reåinere, poliåiætii de frontierã de la
SPF Sânnicolau Mare au stabilit identitatea
celui reåinut, respectiv în persoana lui
Ionuå B., de 20 ani, din Fãlticeni, judeåul
Suceava, precum æi modul în care ajunsese
în neplãcuta situaåie de a intra ilegal în
România. Acesta venise în åarã, din Italia,
în luna august 2006, împreunã cu soåia æi
copilul, iar sãptãmâna trecutã ieæise din nou
din åarã, legal, având aceeaæi destinaåie.
BATERII CORPORALE
cã, de fapt, ele constituiau scopul real al
activitãåii comerciale pe care urmau sã o
desfãæoare în municipiul Braæov.
Întreaga cantitate de 5.158 de pachete
åigãri, cu o valoarea în vamã de 9.120 lei
RON, a fost reåinutã în vederea confiscãrii
de cãtre autoritatea vamalã iar cetãåenelor
Olga I. æi Nadejda F. li s-a aplicat o
amendã contravenåionalã în valoare
de 3.000 lei noi, conform legislaåiei în
vigoare.
Claudiu NISTOR
Ajuns la frontiera dintre
Ungaria æi Austria, autoritãåile
de frontierã austriece nu i-au
permis intrarea în åara lor,
motiv pentru care Ionuå B.
s-a reîntors cãtre România însã, ajuns în
apropierea frontierei româno-maghiare, în
zona PPF Cenad a „preferat” sã intre ilegal,
„sfãtuit” de doi conaåionali, dupã declaraåiile
sale, pentru a nu fi sancåionat de autoritãåile de
frontierã, „sfaturi” ce aveau sã se dovedeascã
„nefericite” pentru el. Ocolind punctul român,
precum æi pe cel maghiar, la aproximativ
500 de metri æi strecurându-se prin canalele
ce strãbat perpendicular frontiera dintre cele
douã åãri, Ionuå B. a intrat ilegal în åarã æi s-
a îndreptat spre un tractor, peste câmp, cu
intenåia de a cere ajutorul pentru a ajunge la
o staåie de cale feratã. „Ghinionul” lui a fost
faptul cã la volanul tractorului se afla singura
persoanã pe care nu ar fi dorit s-o întâlneascã,
respectiv poliåistul de frontierã care, acåionând
inspirat l-a condus direct în „braåele” colegilor
sãi, de la SPF Sânnicolau Mare.
Poliåiætii de frontierã de la SPF Sânnicolau
Mare i-au întocmit actele premergãtoare
începerii urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de trecere ilegalã a frontierei de
stat.
Viorel ALEXE
La PTF Negru Vodã, în data de 11
octombrie a.c., în jurul orelor 20.30 au sosit
pe sensul de intrare în åara cu autoturismul
marca BMW, patru cetãåeni români din
Constanåa, care veneau din Turcia. Din
studiul documentelor de cãlãtorie a reieæit
cã nu erau la primul drum de acest gen
frecventând alt Punct de Frontierã pentru
a intra în åarã.
În urma unei analize de risc efectuatã
împreunã cu organul vamal s-a hotãrât
efectuarea unui control amãnunåit asupra
û
autoturismului, a persoanelor, cât æi a
bagajelor acestora.
La controlul corporal au fost descoperite
ascunse pe corp æi nedeclarate 124 bucãåi
baterii de telefon, fiind inscripåionate
– „Nokia”, acestea fiind reåinute în vederea
confiscãrii de cãtre organul vamal.
De asemenea, au mai fost reåinute æi
alte bunuri care depãæeau plafonul vamal,
valoarea totalã aproximativã fiind de 13.700
lei.
Laurenåiu Cristian CICU
17

Documentar
PAÆAPORT ROMÂNESC MODEL 2001
CU FILA INFORMATIZATÃ CONTRAFÃCUTÃ
Pagini realizate cu sprijinul Serviciului Criminalistic al IGPF
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ
FALSIFICAT
ORIGINAL
FALSIFICAT
ORIGINAL
FALSIFICAT
ORIGINAL
La paæaportul falsificat între fotografie æi folia
de protecåie se observã bule de aer
La paæaportul original fotografia în umbrã este estompatã
Desen de fond
imprimat offset
- original
Desen de fond
imprimat inkjet
- falsificat Tipar æi desen de fond
imprimate inkjet falsificate
Tipar æi desen de fond
imprimate offset originale
û
18
û
#

FALSIFICAT
Linie sinusoidalã de culoare roz
imprimatã inkjet
Microtext format prin repetarea
cuvântului „ROMANIA” de
culoare roz imprimat offset
ORIGINAL
FALSIFICAT
ORIGINAL
FALSIFICAT
ORIGINAL
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ ALBÃ PRIN TRANSPARENÅÃ
FALSIFICAT
ORIGINAL
VIZUALIZARE ÎN LUMINÃ CU RAZE ULTRAVIOLETE
FALSIFICAT
ORIGINAL
û
19

În cursul nopåii de 24/25 octombrie
a.c., poliåiætii de frontierã bihoreni au
reuæit destructurarea unei alte reåele
de contrabandiæti de åigãri de import,
provenite din magazinele duty-free.
Valoarea capturii: 14.000 pachete de
åigãri.
Astfel, efective din cadrul SPF Oradea,
au desfãæurat o acåiune pe linia combaterii
contrabandei cu åigãri, în urma
cãreia au fost depistate æi reåinute
douã persoane (un cetãåean român
æi un cetãåean maghiar), identificaåi
în persoana numiåilor Gyula S., de
28 ani, domiciliat în loc. Boræ, jud.
Bihor æi Zoltan Zsigmond S., de 28
ani, care încercau sã treacã peste
linia de frontierã, din România în
Ungaria, 28 baxuri cu åigãri (14.000
pachete) netimbrate, de diferite mãrci,
în valoare de 35.000 lei.
Întreaga cantitate de åigãri se afla
în remorca tractatã a unui autoturism
marca Dacia 1310, înmatriculat în
jud. Bihor, proprietatea cetãåeanului
român æi a fost achiziåionatã în scopul
20
REÅEA DE CONTRABANDIÆTI DESTRUCTURATÃ
DE POLIÅIÆTII DE FRONTIERÃ BIHORENI
Mitã refuzatã
Sâmbãtã 7 octombrie a.c., ora 17.00,
s-a prezentat în PTF Albiåa pentru a intra
în România, ca pasagerã într-un microbuz,
cetãåeana din R. Moldova Elena S., în
vârstã de 40 ani.
În timpul controlului pentru trecerea
frontierei poliåistul de frontierã i-a
comunicat acesteia faptul cã pe numele
ei exista o interdicåie de intrare în
România pentru perioada 2006-2011,
motiv pentru care nu poate sã-i permitã
continuarea cãlãtoriei. Interdicåia era
urmarea faptului cã moldoveanca a
încercat în luna septembrie sã iasã din
România, cu destinaåia Italia, prezentând
la controlul pentru trecerea frontierei, ca
justificare a scopului cãlãtoriei, un permis
revânzãrii ilegale pe piaåa neagrã din
Ungaria.
Având în vedere cele constatate,
persoanelor în cauzã li s-au întocmit
actele premergãtoare începerii
urmãririi penale pentru sãvâræirea
infracåiunii de contrabandã, faptã
prevãzutã æi pedepsitã de art. 270 din
Legea nr. 86/2006.
de æedere italian fals,
fiindu-i întocmit de
cãtre poliåiætii de
frontierã dosar penal
pentru sãvâræirea
infracåiunilor de uz
de fals æi complicitate
la fals material în
înscrisuri oficiale.
Aflând acestea
femeia i-a promis
poliåistului de frontierã
suma de 100 de euro
pentru a-i permite
intrarea în România,
sumã mãritã ulterior la 120 de euro.
Poliåistul de frontierã æi-a informat însã
În primele zece luni ale acestui
an, la nivelul DPF Oradea, valoarea
åigãrilor confiscate depãæeæte cifra
3.000.000 pachete, care, odatã ajunse
în circuitul comercializãrii ilicite, ar fi
adus celor implicaåi câætiguri de 3-4 ori
mai mari.
Mircea CHIOREAN
superiorii, iar aceætia împreunã
cu ofiåeri din Biroul Anticorupåie
judeåul Vaslui, sub coordonarea
procurorului desemnat din
cadrul Parchetului de pe lângã
Tribunalul Vaslui, au organizat o
acåiune de prindere în flagrant a
cetãåenei în cauzã, în momentul
în care aceasta oferea mitã
poliåistului de frontierã suma de
120 de euro.
Drept urmare ofiåerii din
Biroul Anticorupåie pentru
judeåul Vaslui au întocmit pe
numele cetãåenei în cauzã acte
premergãtoare pentru sãvâræirea
infracåiunii de dare de mitã,
autoritãåile competente urmând
sã dispunã mãsurile legale.
SPRE VIENA PRIN PODUL TRENULUI
În noaptea de 22 spre 23 octombrie
a.c., poliåiætii de frontierã de la PTF Curtici,
efectuau controlul la trenul rapid „Dacia”,
care circula pe relaåia Bucureæti – Viena.
Agentul Ioan Onica a descoperit în podul
unui vagon trei persoane ascunse, fãrã nici
un document asupra lor.
S-au fãcut verificãrile de rigoare æi s-a
stabilit cã este vorba despre trei cetãåeni
moldoveni, cu vârste cuprinse între 27 æi
40 ani, care au intrat legal în åarã pe baza
paæapoartelor naåionale prin PTF Galaåi
Rutier, cu o zi înainte.
Cetãåenii moldoveni au spus cã în
Staåia CFR Bucureæti Nord au cunoscut
o persoanã ale cãrei date de identitate
nu o cunosc æi care s-a oferit ca, în
schimbul sumei de 200 euro de fiecare,
sã le faciliteze urcarea în podul unui
vagon de clasã din compunerea trenului
rapid. Aceætia declarã cã intenåionau sã se
deplaseze în Austria pentru a-æi gãsi un loc
Claudiu NISTOR
de muncã æi au recurs la aceastã metodã
întrucât nu posedau vize Schengen.
Cetãåenii moldoveni sunt cercetaåi
pentru sãvâræirea infracåiunii de tentativã
de trecere ilegalã a frontierei de stat. La
finalizarea cercetãrilor aceætia urmeazã
sã fie prezentaåi în faåa parchetului, în
vederea dispunerii mãsurilor legale ce
se impun.
Florin OPRIÆA
û

CD-URI ÆI DVD-URI CONTRAFÃCUTE,
În urma acåiunilor desfãæurate,
independent sau împreunã cu celelalte
autoritãåi cu competenåe în domeniu,
de la începutul anului æi pânã în prezent,
poliåiætii de frontierã din cadrul celor trei
inspectorate judeåene subordonate DPF
Timiæoara, au depistat æi confiscat bunuri
în valoare de peste 2.000.000 RON (peste
20 miliarde lei vechi), ce ar fi urmat sã fie
introduse, ilegal, pe piaåa din România,
din care bunuri susceptibile de a aduce
atingere drepturilor de proprietate
intelectualã în valoare de peste 400 000
RON æi peste 200.000 pachete de åigãri,
diferite mãrci strãine, netimbrate, în
valoare de peste 700 000 RON.
Evoluåia ascendentã dobânditã
de traficul cu produse contrafãcute
æi piratate, precum æi cel cu åigãri, a
determinat ca poliåiætii de frontierã din
cadrul DPF Timiæoara æi cei ai celor
trei inspectorate judeåene ale poliåiei de
frontierã subordonate, sã acorde o atenåie
deosebitã fenomenului contrafacerilor, a
bunurilor de contrabandã æi prevenirii
unor asemenea fapte.
În acest context, protejarea drepturilor
de proprietate intelectualã, ca formã de
acåiune a instituåiilor statului cu atribuåii în
acest sens, aflatã în atenåia organismelor
internaåionale, precum æi a evaluatorilor
Uniunii Europene, a fost abordatã de
Poliåia de Frontierã Românã ca o problemã
prioritarã.
Adaptându-se tendinåelor acestui
fenomen infracåional transfrontalier,
lucrãtorii din cadrul DPF Timiæoara, în
contextul aplicãrii concepåiei unitare
de prevenire æi combatere a faptelor
care aduc atingere intereselor legale ale
deåinãtorilor de drepturi de autor æi conexe
sau de proprietate industrialã, precum
æi pentru prevenirea contrabandei au
organizat, de la începutul anului æi pânã
û
SCOASE DIN CIRCUIT !
în prezent, activitãåi specifice de depistare
æi destructurare a grupãrilor care au ca
preocupare traficul cu produse piratate æi
contrafãcute, cu åigãri sau alte bunuri de
contrabandã, acåionându-se cu precãdere
în punctele de trecere a frontierei, dar æi
în zona de frontierã, în baza unei analize
de risc realizate în colaborare cu organele
vamale.
Un ultim caz, descoperit recent
de poliåiætii de frontierã din cadrul
Biroului de combatere a infracåionalitãåii
transfrontaliere din IJPF Timiæ, se adaugã
celorlalte, rezolvate de la începutul
anului, finalizat cu depistarea æi reåinerea,
în vederea confiscãrii, a unei unitãåi
de calculator, 704 unitãåi optice de
stocare (DVD-uri) æi 655 bucãåi CD-uri,
contrafãcute, ce conåineau diverse filme,
jocuri, soft-uri æi muzicã, în valoare de
peste 200 milioane lei ROL.
Urmãrit general reåinut de
poliåiætii de frontierã
În noaptea de 13/14 octombrie a.c,
poliåiætii de frontierã cãlãrãæeni au reåinut
în apropierea frontierei, pe direcåia
localitãåii Chiselet, un „urmãrit general”
ce se afla în baza de date a structurilor
cu atribuåii în acest domeniu, încã din
anul 2002.
Pe parcursul desfãæurãrii unor acåiuni
de combatere a migraåiei ilegale, agenåii
Florin Ispas æi Viorel Opria, din cadrul
SPF Olteniåa/IJPF Cãlãraæi, au efectuat
o descindere în cursul nopåii la unul
din cantoanele silvice din apropierea
frontierei unde se deåineau informaåii cã
s-ar fi stabilit de ceva timp un cetãåean ale
cãrui semnalmente corespundeau cu cele
ale unui urmãrit general.
Neavând documente de identitate
asupra lui, acesta a fost reåinut æi condus
la sediul subunitãåii, unde în urma
verificãrilor efectuate s-a constatat cã
cetãåeanul sus-menåionat este P. Costicã,
de 52 ani, domiciliat în localitatea
Tecuci, judeåul Galaåi, urmãrit general
În concret, în cursul zilei de 10
octombrie a.c., ofiåeri din cadrul
compartimentului specializat pe problema
produselor contrafãcute, din cadrul IJPF
Timiæ, a acåionat, în baza autorizaåiei de
percheziåie emisã de Tribunalul Timiæ, ca
urmare a deåinerii unor informaåii obåinute
anterior, pe raza localitãåii Jimbolia,
descoperind, la domiciliul lui Iacob K.,
de 31 ani, cele 1.359 unitãåi optice de
stocare, în valoare de peste 80 milioane
ROL, pe piaåa produselor contrafãcute.
În cauzã, poliåiætii de frontierã
Timiæoreni au întocmit dosar penal pentru
sãvâræirea infracåiunilor de realizare,
distribuire æi oferire de mãrfuri pirat, în
scopul comercializãrii, acesta riscând o
pedeapsã cuprinsã între 1 æi 3 ani.
Viorel ALEXE
din 9 octombrie 2002 pentru sãvâræirea
infracåiunii de furt calificat.
În cei patru ani de când fusese dat în
urmãrire generalã, pentru a nu fi gãsit,
acesta schimbase mai multe reæedinåe, iar
în momentul de faåã, deæi meseria lui era
de zugrav-faianåar, lucra ca îngrijitor de
animale într-o zonã ce-i permitea sã nu
intre în contact cu prea multã lume.
Este de menåionat faptul cã tot mai
multe societãåi sau persoane fizice
angajeazã diferite persoane, fãrã a li
se face un minim de verificãri, fapt ce
pânã la urmã se rãsfrânge tot asupra
angajatorului.
Urmãritul general a fost predat cãtre
Serviciul Urmãriri din cadrul IJP Cãlãraæi.
Vasile CHIRU
21

NUMAI ÎMPREUNÃ VOM REUÆI
Corpul Naåional al Poliåiætilor este æi
va rãmâne unica organizaåie constituitã
pe criteriul profesional, æi care reprezintã
profesia de poliåist în România.
Profesia de poliåist trebuie sã stea alãturi
de toate profesile prevãzute în nomenclatorul
de specialitate – bucurându-se astfel de
toate drepturile æi recunoaæterile conferite
de legislaåia internã æi internaåionalã în care
România este semnatarã.
Corpul Naåional al Poliåiætilor prin
organele sale de conducere centrale æi
teritoriale este mandatat sã militeze æi sã
întreprindã toate demersurile necesare, în
orice moment, pentru ridicarea calitãåii æi
prestigiului profesiei de poliåist.
Corpul Naåional al Poliåiætilor este
împuternicit sã stabileascã orice mod de
acåiune legal atunci când constatã sau îi
este sesizatã orice atingere adusã onoarei
demnitãåii, liberei exprimãri æi iniåiativei
profesiei de poliåist.
Toåi beneficiarii serviciilor poliåiei sunt
În perioada 6 - 8 octombrie 2006 la
Braæov a avut loc o întrunire a reprezentanåilor
Consiliul Naåional al Poliåiætilor la care au
participat æi reprezentanåi ai conducerii MAI
- secretarul de stat, æeful Departamentului
Ordine æi Siguranåã Publicã, chestor general
dr. Anghel Andreescu precum æi cei ai
structurilor subordonate, demilitarizate, din
cadrul ministerului. Membrii conducerilor
prezente au îndemnat organizaåiile CNP
sã facã propuneri pentru modificarea Legii
nr. 360 / 2002, aflatã în dezbatere având
în vedere atât interesul poliåistului cât æi al
instituåiei.
Cu aceastã ocazie a fost adoptatã æi o
declaraåie, pe care o redãm mai jos:
DECLARAÅIE
adoptatã de liderii tuturor structurilor reprezentative la nivel naåional ale
Organizaåiei Profesionale a Poliåiætilor – Corpul Naåional al Poliåiætilor
chemaåi sã susåinã æi, în raport de posibilitãåi,
sã sprijine activitatea organizaåiei noastre æi
sã excludã opoziåia nejustificatã faåã de
aceastã profesie.
Toate foråele politice, indiferent de
culoare, au obligaåia legalã faåã de aceastã
profesie, de a-i oferi, în primul rând,
instrumentele legislative eficace, atât pentru
sprijinul æi eficienåa muncii, cât æi pentru
drepturile æi obligaåiile celor ce îæi desfãæoarã
activitatea, având aceastã profesie.
Vom milita continuu pentru conætientizarea
tuturor foråelor, cã devin responsabile pentru
serviciile publice asigurate æi prestate de
poliåie, pentru eficienåa æi calitatea acestora
fiind necesare eforturi suplimentare din partea
întregii societãåi.
Realizarea æi stabilirea, æi în Poliåia
Românã, a unor norme sociale minime,
care nu poate fi mai micã decât echivalentul
nivelului mediu de viaåã, pentru poliåiæti,
având în vedere mai ales faptul cã ei îæi vor
desfãæura activitatea într-o zonã de graniåã
a Europei, ce presupune eforturi fizice æi
umane considerabile.
Asigurarea independenåei profesiei æi a
calitãåii serviciilor poliåieneæti, garantarea
poziåiei de neutralitate faåã de politic æi
partidele politice.
Solicitãm tuturor conducerilor
profesionale, începând cu cea a Ministerului
Administraåiei æi Internelor, sã acåioneze în
sensul a ceea ce reprezintã Corpul Naåional al
Poliåiætilor – ca unicã organizaåie profesionalã
a poliåiætilor români – pentru impunerea æi
respectarea tuturor prerogativelor oferite
de lege acestei instituåii, sã sprijine æi sã
acåioneze în comun atunci când profesia
este atacatã pe nedrept sau când se încearcã
compromiterea æi umilirea ei.
Corpul Naåional al Poliåiætilor asigurã,
o datã în plus, atât opinia publicã cât æi
instituåiile statului cã militeazã constant
pentru sancåionarea æi eliminarea acelor
acte ilegale, care lezeazã profesia de
poliåist. Pentru aceasta însã este nevoie sã
se accepte cã, pentru combaterea, în primul
rând a corupåiei, sunt necesare investiåii în
protecåia socialã a poliåiætilor.
Solicitãm tuturor instituåiilor statului
care au atribuåiuni sau responsabilitãåi în
domeniu, sã aæeze pe aceleaæi coordonate
de drepturi æi obligaåii, profesia de
poliåist aæa cum sunt celelalte profesii din
România. În aceastã idee propunem tuturor
instituåiilor, organizaåiilor profesionale æi
nonprofesionale, sindicatelor, organelor
statului æi, nu în ultimul rând, cetãåenilor sã
respecte profesia de poliåist æi sã contribuie
la susåinerea æi promovarea ei.
Corpul Naåional al Poliåiætilor se
angajeazã faåã de membrii sãi æi, în general,
faåã de toåi poliåiætii cã emblema æi prestigiul
acestei profesii îæi va cãpãta locul meritat,
astfel încât sã nu i se mai aducã atingere
acestei profesii, fãrã ca, de fiecare datã, sã
nu existe o reacåie pe mãsurã, deopotrivã în
spiritul valorilor democratice promovate de
societatea româneasca, cât æi al legii.
BRAÆOV, 7 octombrie 2006
Materiale oferite de Ion Câåescu,
preæedinte CNP - Poliåia de Frontierã Arad
22
Colonel în rezervã
Viorel RÃBULEA
Colegii care l-au cunoscut æi
au lucrat împreunã cu colonel
în rezervã Viorel Rãbulea îæi
iau un ultim rãmas bun prin
intermediul revistei noastre.
Absolvent al Æcolii Militare de
Ofiåeri-Oradea promoåia 1956 a fost
apropiat de subordonaåi indiferent pe
ce funcåie a lucrat. Pe tot parcursul
carierei militare a lucrat în unitãåi
militare din garnizoanele Oradea
æi Constanåa. A pregãtit, în
calitate de lector la Æcoala de
Ofiåeri de la Sibiu, generaåii de
specialiæti în logistica militarã. A
creat la Constanåa o gospodãrie
ajutãtoare, evidenåiatã de
nenumãrate ori pe ordinea de
zi în toate garnizoanele din åarã.
Pe parcursul celor 40 de ani de
carierã militarã a dobândit medaliile
meritul militar clasele I, II æi III. În
primãvara anului 1992 când ocupa
funcåia de locåiitor pentru logisticã la
batalionul 191 Gr - PCTF Port Constanåa
din cadrul Brigãzii IV Gr Constanåa s-
a pensionat, luându-æi rãmas bun de
la arma care l-a consacrat, pãstrând,
totodatã, legãtura cu colegii æi foætii
subordonaåi. În anul 2000 æi 2006 a
primit diplome de excelenåã pentru
activitatea depusã în slujba armatei.
A încetat din viaåa la Spitalul Militar
Central din Bucureæti, pe 27 octombrie
2006.
Dumnezeu sã-l odihneascã
în pace!
û

#
Concurs Frontiera nr. 10/2006
REGULAMENT
I) Precizãri generale
A) Concursul este aprobat æi
se desfãæoarã în conformitate cu
Ordinul inspectorului general al PFR
nr. 5840 din 06.08.2001 privind
înfiinåarea Consiliului Editorial al
revistei „Frontiera”.
B) Scopul concursului este de a
atrage interesul cititorilor prin oferirea
posibilitãåilor de auto-evaluare a
cunoætinåelor de culturã profesionalã
ale personalului PFR precum æi de
câætigare a unor premii.
II) Condiåii de participare
A) Rãspunsurile vor fi expediate
în plic închis redacåiei „Frontiera”,
pe adresa Inspectoratului General
al Poliåiei de Frontierã, str. Rãzoare
nr. 2, sector 6, Bucureæti, prin poæta
specialã sau civilã.
B) Pe plic se va menåiona
obligatoriu „Pentru concursul
„Frontiera” din nr. 10/2006”.
C) Numele întreg al expeditorului
va fi menåionat pe verso, la rubrica
expeditor, æi va fi consemnat
obligatoriu în interior, pe talonul de
concurs decupat din revistã.
D) Vor fi luate în considerare
plicurile expediate pânã la data de
5 ianuarie 2007, conform ætampilei
aplicate de poætã, în cazul celei
„civile”, inclusiv în cazul celei
„speciale”.
E) Nu se admit rãspunsuri
colective, pe un singur talon,
o persoanã poate participa
la concurs cu maxim 5
taloane.
F) Nerespectarea integralã a
condiåiilor de la pct. II lit. D atrage
descalificarea, iar cea de la lit. E la
limitarea taloanelor.
III) Incompatibilitãåi:
A) Nu pot participa în comisia
de evaluare a rãspunsurilor
persoanele care au expediat taloane
de participare la acest concurs,
persoanele implicate în organizarea
æi desfãæurarea concursului æi rudele
de gradul I-III (inclusiv afinii acestora)
nu pot participa la concurs.
B) Personalul Serviciului Cabinet
æi Relaåii Publice din cadrul I.G.P.F.
nu poate participa la concurs.
IV) Evaluarea rãspunsurilor
A) Aprecierea rãspunsurilor
se efectueazã de cãtre o comisie
desemnatã la nivelul IGPF, care
acordã un punctaj pentru fiecare
rãspuns complet, conform grilei de
rãspunsuri.
B) Dintre participanåii care
acumuleazã cel mai mare punctaj,
vor fi desemnaåi, în ordine
descrescãtoare, ocupanåii locurilor I,
II, III, iar o persoanã nu poate câætiga
decât un singur premiu.
C) În cazul în care doi sau
mai mulåi participanåi realizeazã
un punctaj egal, desemnarea
câætigãtorului locului respectiv
se va face prin tragere la soråi.
Locurile inferioare, în acest caz, vor
fi atribuite tot prin tragere la soråi
a rãspunsurilor cu acelaæi punctaj
rãmase în concurs.
V) Acordarea premiilor:
A) Câætigãtorii vor fi premiaåi
dupã cum urmeazã:
Locul I - 1.200 RON,
Locul II - 800 RON,
Locul III - 600 RON,
Trei menåiuni
– 300 RON.
Fond total de premiere
= 3.500 RON.
B) Numele câætigãtorilor æi
grilele cu rãspunsurile corecte vor fi
publicate în revista „Frontiera”.
Câætigãtorii concursului din nr.7/2006
Locul I - 1.200 lei noi - agent-æef Sîrghe Lucian, IJPF Constanåa;
Locul II - 800 lei noi - comisar-æef Petrache Doru– SPCPF Oræova;
Locul III - 600 lei noi - comisar-æef Schinteie Alexandru – SPCPF Oræova;
Menåiune - 300 lei noi - agent-æef principal Petrache Tatiana - SPCPF Oræova;
Menåiune - 300 lei noi - comisar Pãcalã Grigore - SPCPF Oræova;
Menåiune - 300 lei noi - agent Basalic Sorin – IJPF Galaåi.
Rãspunsuri corecte: 1-c, 2-a, 3-b, 4-c, 5-c, 6-a, 7-b, 8-d.
Talon de concurs
F R O N T I E R A - nr. 10/2006
Nume æi prenume: .............................................................
Adresa: ..............................................................................
Gradul: ............................................. Vârsta: .....................
Loc de muncã: ...................................................................
Tel. acasã: ......................... serv.: ......................................
Mobil: ................................................................................
R ã s p u n s u r i
1 . 2 . 3 . 4 .
5 . 6 . 7 . 8 .
Î N T R E B Ã R I
1. În sensul OUG 105/
2001, culoar de frontierã
reprezintã:
a) fâæia de teren situatã de
o parte æi de alta a frontierei
de stat, în scopul evidenåierii
æi protejãrii semnelor de
frontierã;
b) fâæia de teren situatã de
o parte æi de alta a frontierei
de stat, stabilitã în baza
acordurilor æi convenåiilor
de frontierã încheiate de
România cu statele vecine în
scopul evidenåierii æi protejãrii
semnelor de frontierã;
c) fâæia de teren situatã de
o parte æi de alta a frontierei
de stat, stabilitã în baza
acordurilor æi convenåiilor
de frontierã încheiate de
România cu statele vecine în
scopul evidenåierii æi protejãrii
semnelor de frontierã, æi are
rol de a proteja statul român
de trecerile frauduloase.
2. În sensul OUG 105/
2001, frontiere externe
reprezintã:
a) frontiera terestrã æi
maritimã, precum æi aeroporturile
æi porturile maritime
æi fluviale, dacã acestea nu
reprezintã frontiere interne;
b) frontiera terestrã æi
maritimã, precum æi porturile
maritime æi fluviale, dacã
acestea nu reprezintã frontiere
interne;
c) frontiera terestrã æi
maritimã, dacã acestea nu
reprezintã frontiere interne.
3. Restrângerea exercitãrii
dreptului la libera circulaåie
în strãinãtate a unui cetãåean
român poate fi dispusã în
situaåia în care:
a) a fost returnat dintrun
stat în baza unui acord
de readmisie încheiat între
România æi acel stat;
b) a depãæit termenul de
æedere în statul în care a
cãlãtorit;
c) a fost condamnat æi
are de executat o pedeapsã
privativã de libertate.
4. Aplicarea sancåiunii
amenzii contravenåionale se
prescrie în termen de:
a) un an de la data sãvâræirii
faptei;
b) 6 luni de la data
constatãrii faptei;
c) 6 luni de la data sãvâræirii
faptei.
5. Când anumite acte de
cercetare penalã trebuie
Ætii æi câætigi!
sã fie efectuate în afara
razei teritoriale în care se
face cercetarea, organul de
cercetare penalã poate:
a)sã decline competenåa
de soluåionare a cauzei, în
favoarea organului competent
teritorial;
b)sã le efectueze el însuæi
sau sã dispunã efectuarea lor
pe bazã de adresã;
c)sã le efectueze el însuæi
sau sã dispunã efectuarea lor
pe bazã de comisie rogatorie
sau delegare.
6. În timpul cât urmãrirea
penalã este suspendatã,
organul de cercetare penalã:
a) continuã sã efectueze
toate actele a cãror îndeplinire
nu este împiedicatã de situaåia
învinuitului sau inculpatului;
b) suspendã toate activitãåile
pânã la încetarea situaåiei
care a cauzat suspendarea
urmãririi penale;
c) suspendã activitãåile pe
o perioadã determinatã, care
este menåionatã în ordonanåa
de suspendare a urmãririi
penale.
7. Pe ce adâncime de
la linia de frontierã cãtre
interior, se pot executa
activitãåi cum sunt: mineritul,
exploatãrile de åiåei, de ape
minerale, amenajãri turistice,
de agrement sau de altã
naturã?
a) pe o adâncime de 300
metri, cu avizul IGPF;
b) pe o adâncime de
450 metri, cu avizul
Inspectoratului Judeåean
al Poliåiei de Frontierã
competent;
c) pe o adâncime de 500
metri, cu avizul Direcåiei
Teritoriale a Poliåiei de
Frontierã competente.
8. Organizarea unor
activitãåi precum racolarea,
îndrumarea sau cãlãuzirea
uneia sau mai multor
persoane în scopul trecerii
frauduloase a frontierei de
stat, constituie infracåiune
de trafic de migranåi æi se
pedepseæte cu:
a) închisoare de la douã
luni la doi ani æi restrângerea
unor drepturi;
b) închisoare de la 2 la 7
ani;
c) închisoare de la 7 luni
la 2 ani.
BIBLIOGRAFIE: Legea nr.
248/2005; O.U.G. nr. 2/
2001; Cod Procedurã Penalã,
O.U.G. nr. 105/2001
NOTÃ: fiecare întrebare
are un singur rãspuns corect
23

Continuãm prezentarea de materiale
dedicate cunoaæterii drogurilor, a
modului de consum precum æi a
urmãrilor pe care acestea le au asupra
fiinåelor umane. În acest numãr
continuãm cu :
MORFINA
Ce este?
Morfina este principalul æi cel mai
important alcaloid care se aflã în opium,
conåinutul sãu variind în funcåie de zona
æi de condiåiile de cultivare ale macului
opiaceu (din care se obåine Papaver
somniferum). Morfina se prezintã sub
forma unei pulberi cristaline de culoare
albã, fãrã miros æi cu gust amar. Se
obåine din opium, care, dupã ce a
suportat o primã extracåie, se trateazã
cu o soluåie de clorurã de calciu.
Rezultã un precipitat care suportã o
nouã prelucrare pentru a se obåine
cristale de morfinã æi codeinã.
Pentru a le separa se foloseæte
o soluåie de amoniac, codeina
rãmânând dizolvatã în soluåie;
cristalele de morfinã precipitã.
Morfina este un psihodisleptic,
o substanåã care produce tulburãri
ale activitãåii mentale, dar æi
un analgezic, sedativ puternic
æi anxiolitic, capabil sã facã sã
disparã teama æi senzaåia de durere,
indiferent de natura acesteia.
Mecanismul de acåiune al morfinei
asupra consumatorilor se bazeazã
pe prezenåa în organismul uman al
receptorilor opioizi aflaåi în Sistemul
Nervos Central (în special în hipotalamus
æi în mãduva spinãrii). Când morfina
este introdusã în organism, indiferent
pe ce cale, se distribuie în åesuturi
prin intermediul sângelui, acåioneazã
asupra receptorilor opioizi æi produce
efecte asupra Sistemului Nervos Central,
24
DROGURILE
asupra musculaturii netede
a organelor abdominale æi
asupra pielii.
Care este originea sa?
Descoperirea morfinei are loc la
începutul secolului al XIX-lea æi, deæi
aceasta este atribuitã în mod egal
medicilor francezi æi germani, se pare
cã onoarea îi revine lui Friedrich
Wilhelm Serturner, care a publicat în
1806 lucrarea „Analiza opiumului” æi
a descoperit compuæii sãi. Serturner s-a
bazat pe lucrãrile lui Dersone, chimist
francez care a sintetizat o sare, sarea
narcoticã a lui Dersone, care conåinea,
printre alte substanåe,
morfina. Serturner
a izolat o substanåã
pornind de la sarea
lui Dersone pe care,
datoritã calitãåilor
narcotice æi sedative,
a denumit-o morfium,
în onoarea lui Morfeu, zeul somnului.
Cercetãrile lui Serturner s-au datorat
unei probleme acute din farmacia
vremii. Multe dintre preparate se bazau
în formulele lor pe folosirea unor
plante. Problema folosirii plantelor
era aceea cã nu au aceeaæi cantitate
de principiu activ, ceea ce face ca
eficienåa preparatelor
obåinute din acestea
sã depindã de
factori externi foarte
diferiåi: tipul de sol,
îngrijirea primitã,
felul de colectare a
produsului vegetal,
depozitarea acestuia
etc., aspecte pe care
nici medicii, nici
farmaciætii epocii nu
le puteau controla.
Serturner a vrut sã
obåinã o substanåã
care sã producã,
prin folosirea unei
cantitãåi exacte,
efectele care se
doreau, fãrã sã mai aibã importanåã
ceea ce se întâmpla cu produsele
vegetale. Când efectele acestui
drog au fost cunoscute, el a fost
considerat ca un nou panaceu ce
putea fi folosit în orice împrejurare
æi pentru orice persoanã, invenåia
seringii æi a acului hipodermic
a contribuit în mod definitiv la
catapultarea acestora, ajungând ca
el sã aibã cel mai mare numãr de
consumatori. Medicul englez A.Wood
a inventat acul hipodermic din dorinåa
de a încerca sã aline durerile pe care
un cancer le producea soåiei sale; ea a
fost prima dependentã de morfinã æi cu
siguranåã prima victimã din cauza unei
supradoze. Folosirea acului hipodermic
a contribuit la extinderea folosirii
morfinei ca analgezic. Aceastã tendinåã
de expansiune a drogului va fi favorizatã
de cele douã rãzboaie care vor constitui
un paravan definitiv în vederea folosirii
sale.
Rãzboiul de secesiune
american (1861-1866) a
generalizat folosirea morfinei;
în acea perioadã s-au
semnalat probleme legate de
dependenåã la mulåi soldaåi, æi
chiar seringi æi morfinã pentru
autoadministrare. Aceastã
problemã a dependenåei a fost
descrisã, în primul rând, de
Robert Bartholow în 1869, care
o considera „boala soldatului”
sau „rãul militar”. În 1875
se foloseæte deja expresia
„dependent de morfini”.
Studii ulterioare au estimat cã
numãrul soldaåilor dependenåi
de morfinã dupã terminarea
rãzboiului ar fi ajuns la patru
sute de mii.
În Rãzboiul Franco-
Prusac (1870-1871) morfina nu se
administreazã doar pentru ameliorarea
durerilor intense produse de rãnile de
rãzboi, ci era administratã în exces
pentru ca soldaåii sã poatã rezista æi
depãæi greutãåile æi teama specificã
într-o luptã. Aceastã liberalizare æi
favorizare a folosirii ei sub auspiciile
unor înalåi conducãtori militari au creat
primele toxicomanii iatrogene (produse
prin administrarea conætientã unui
pacient a unor cantitãåi de stupefiante
superioare acelora prevãzute pentru
scopurile medicale) æi au condus la
definirea termenului de „morfinoman”
– dependent de morfinã.
În epocã se credea în mod greæit
cã dacã opiaceele erau administrate
prin intermediul injecåiei nu cauzau
dependenåã.
Febra morfinei se extinde în
societate; membrii acesteia considerau
cã este de bon-ton sã se injecteze în
public în timpul petrecerilor; cei bogaåi
aveau recipiente de metal preåios în
care se aflau seringile pregãtite cu doza
corespunzãtoare. Însã nimic nu s-a putut
û

face pentru a se evita utilizarea morfinei
printre clasele sociale de jos, a cãror
singurã posibilitate de evadare se afla în
consumul de alcool. Îndatã ce morfina a
pãtruns în lumea de jos æi în sectoarele
cele mai problematice ale societãåii
din acel moment: criminali, jucãtori,
prostituate..., drogul æi-a pierdut din
caracterul sãu medical æi a devenit o
problemã de poliåie, pentru ca apoi sã
devinã, odatã cu apariåia dependenåilor,
o temã de sãnãtate publicã.
Cum se consumã?
Morfina se prezintã sub forme
diferite. Pulbere, comprimate, soluåii
injectabile æi cuburi.
Pulbere – Pulberea de morfinã
pentru uz farmaceutic este albã æi
fãrã miros æi se foloseæte în prepararea
siropurilor sau soluåiilor orale,
destinate tratamentului unor dureri
puternice. Se administreazã oral.
Comprimate – Comprimatele conåin
sulfat de morfinã cu efect retard, în
diferite concentraåii. Administrarea este
oralã.
Soluåii injectabile – Fiolele de diferite
mãrimi conåin soluåie injectabilã de
morfinã care poate fi administratã pe
cale intramuscularã, intravenoasã sau
subcutanatã. Preparatele injectabile
de obicei poartã numele de „morfinã”
împreunã cu marca fabricantului.
Cuburi – Este prezentarea ilegalã
cea mai obiænuitã a morfinei. Morfina
bazã se trateazã cu acid clorhidric,
iar clorhidratul de morfinã este aæezat
în forme, comprimat æi pus la uscat.
Cuburile de morfinã pot sã aibã o
gamã variatã de culori, de la alb
murdar la maro æi pot sã aibã ætanåatã
marca producãtorului. Se considerã cã
produsul este cu atât mai rafinat cu cât
este de culoare mai deschisã. Cuburile
se pot transforma în granule sau pulbere
în vederea consumului.
Ce efecte are?
Morfina este un drog ce creeazã
repede toleranåã, ceea ce face necesarã
creæterea dozei; euforia æi diminuarea
durerii pe care le provoacã la început
drogul sunt înlocuite de nevoia continuã
de a-l consuma.
Morfina are efecte asemãnãtoare
cu cele ale opiumului. Are efect
miotic (micæoreazã pupilele). Când
este administratã în doze din ce în
ce mai mari, poate încetini frecvenåa
respiratorie pânã la un asemenea punct
încât sã producã moartea.
Nume de strada: block, cube, drug
store dope, goma, Mary, Morphy, mojo,
mud, Murphy, dreamer, emsel, first line,
God’s drug, hows, M, MS, Miss Emma,
Mr. Blue, morph, unkie.
SESIUNE DE COMUNICÃRI
În ziua de 29 septembrie a.c., la
iniåiativa Catedrei de Criminalisticã æi
Evidenåe Specifice, la sediul Æcolii de
Perfecåionare a Cadrelor Poliåiei de
Frontierã Oræova a avut loc o sesiune de
comunicãri ætiinåifice având
ca temã „Rolul æi contribuåia
criminalisticii în aflarea
adevãrului”. Activitatea face
parte dintr-un program mai
larg de acåiuni prevãzute în
Protocolul de punere în aplicare
a acordului de parteneriat
încheiat între catedrã æi
structurile de criminalisticã
ale Inspectoratelor Judeåene
de Poliåie æi Poliåie de Frontierã
Mehedinåi.
La aceastã activitate au
participat ca invitaåi cadre cu
funcåii de conducere, profesori
cu specializare în criminalisticã
în instituåiile similare din reåeaua
de învãåãmânt a Ministerului
Administraåiei æi Internelor (æcoli
de agenåi de poliåie æi poliåie
de frontierã din Cluj, Slatina
respectiv Oradea, Timiæoara, Constanåa)
precum æi reprezentanåi ai Ministerului
Public (prim procuror la Parchetul de pe
lângã Judecãtoria Oræova æi prim procuror
adjunct la Parchetul de pe lângã Tribunalul
Mehedinåi).
Au fost prezentate zece materiale
cu tematicã diversã, spre exemplificare:
expertiza criminalisticã a paæapoartelor
falsificate, a plãgilor împuæcate,
examinarea criminalisticã a banilor,
identificarea falsurilor din documentele
de cãlãtorie, utilizarea sistemului automat
de identificare a amprentelor.
Eficienåa acestei acåiuni nu a constat
atât în informaåiile pe care participanåii æi
le-au transmis unii altora cât în existenåa
posibilitãåii de a dezbate subiectele, de a le
ÆTIINÅIFICE
dezvolta în sensul utilizãrii lor în procesul
de formare a agenåilor, pe de o parte. Pe de
altã parte , materialele prezentate fiind bine
documentate s-au constituit ca bibliografie
la temele de criminalisticã pentru orele
de curs sau la activitãåile extraæcolare
pentru cei 54 de membri ai cercului de
criminalisticã înfiinåat la nivelul æcolii.
În încheierea lucrãrilor directorul
æcolii, comisar-æef Ion Paæolea, a scos în
evidenåã mesajul principal al sesiunii æi
anume cã eficienåa unei activitãåi instructiv
- educative stã în modul de pregãtire a ei
æi în metoda didacticã utilizatã. În acest
caz, prin conversaåie euristicã criminaliætii
practicieni æi criminaliætii pedagogi s-au
motivat reciproc pentru ca, trecerea de la
teorie la practicã de cãtre viitori poliåiæti
de frontierã sã se realizeze fãrã sincope,
pentru ei înæiæi aceætia sã nu reprezinte
decât douã noåiuni de vocabular.
Dorin LÃCRARU
- Va urma -
Pagini realizate de
Iulian PUICÃ
û
25

MIRAJUL CULORILOR
Lucruri mai mult sau mai puåin
cunoscute, dar foarte utile, acum când
stresul a devenit una dintre bolile cele
mai periculoase ale societãåii.
Culoarea, aceasta fermecãtoare
însuæire a tot ce ne înconjoarã, poate
aduce în sufletul nostru bucurie sau
tristeåe, cãldurã sau rãcealã, agitaåie
sau liniæte. Ea ne face sã ne simåim
mai aproape sau mai departe de
noi înæine, iar de felul în care ne
pricepem sã o utilizãm depinde,
în mare mãsurã, echilibrul nostru,
liniætea interioarã proprie, bogãåia
trãirilor noastre afective dar æi starea
noastrã fiziologicã. Atât florile, cât æi
hainele pe care le purtãm, au culori
care pot fi receptate de noi sau de alåii
de lângã noi æi ca un posibil mesaj
purtãtor de semnificaåii inteligibile.
Numai cã, marea varietate de culori a
26
psiholog Gabriela RADU
naturii æi a obiectelor de vestimentaåie
este vãzutã, simåitã æi apoi codificatã
æi decodificatã într-un anumit fel, în
funcåie de experienåã, gustul estetic æi
preferinåele fiecãruia.
Astfel, roæul florilor poate
declanæa efecte calorice, stimulând
comportamentul de luptã. Deæi este
o culoare foarte caldã, roæul este
un stimulator general: excitã, iritã,
provoacã, mobilizeazã, incitã la
acåiune. În acelaæi timp,
culoarea roæie este æi
un foarte bun stimulator
intelectual, însufleåind,
activând æi facilitând
asociaåiile de idei. Privind
roæul aprins al florilor
ne creæte presiunea
sanguinã æi ni se activeazã
respiraåia, având senzaåia
de cãldurã.
Florile albastre
oferã liniæte interioarã
æi genereazã o plãcutã
ambianåã afectivã æi
meditativã. Îndeamnã la
calm æi reverie. În schimb, în
exces, conduc la depresie,
dând senzaåia de nostalgie.
Verdele plantelor este relaxant æi
dãtãtor de speranåã, dând senzaåia
de prospeåime æi sentimentul nutriåiei
asigurate. Totodatã, faciliteazã
deconectarea nervoasã. În plan
fiziologic, scade presiunea sanguinã æi
dilatã vasele capilare. Florile galbene
dau senzaåia de cãldurã, intimitate,
satisfacåie, admiraåie æi înviorare. Pot
fi un bun calmant al psihonevrozelor,
sporind atenåia æi predispunând la
comunicativitate.
Hainele albe au o notã de
prospeåime, pace æi echilibru. Cele
de culoare roæie sânt benefice pentru
persoanele cu tensiunea scãzutã, lipsite
de energie. Veæmintele de culoare
albastrã au efect liniætitor, protector.
Galbenul din vestimentaåie are efect
asupra ficatului, stimulând funcåia
hepaticã. Este culoarea altruismului
æi detaæãrii de lucruri materiale. Fiind
situat la mijlocul spectrului, verdele
este culoarea echilibrului, a armoniei,
hainele de culoare verde având un
efect minunat asupra echilibrului
nostru interior.
Unele culori stimuleazã activitatea
biologicã a organismului, altele,
dimpotrivã, o frâneazã. În acest
context, un exemplu este anotimpul
toamna, detestat de mulåi din cauza
ploilor frecvente æi a noroiului. Se
susåine cã acestea atrag proasta
dispoziåie æi sãnãtate precarã. Este
cunoscutã expresia „melancolia
de toamnã”, când omul îæi pierde
interesul faåã de tot æi de toate, îi
este somn în permanenåã, îi scade
apetitul sexual, iar funcåiile cerebralã
æi locomotorie sânt mult încetinite.
Aceste simptome se observa mai
ales la femei. Conform unor statistici,
femeile sânt de aproximativ patru
ori mai afectate decât bãrbaåii de
indispoziåii æi chiar stãri depresive.
Cauzele: zona lipsei de luminã
solarã æi a culorilor deschise
În realitate, cauzele, motivele
melancoliei de toamnã trebuie cãutate
în zona lipsei de luminã solarã æi a
culorilor deschise. Fiind privaåi de o
mare parte dintre excitanåii cromatici
cu care ne-am obiænuit în timpul
verii, psihicul nostru, mai exact
û

conætientul æi subconætientul nostru,
luate împreunã, transmit mai puåine
impulsuri de comandã sistemului
endocrin, care, la rândul sãu, emite
mai puåini hormoni care stimuleazã
procesele vitale din organism.
Totodatã, din cauza faptului cã
sistemul imunitar funcåioneazã la
jumãtate din capacitatea sa, se reduce
la jumãtate rezistenåa organismului æi
se agraveazã bolile cronice. Putem
oare da un colorit mai aprins toamnei
triste? Pentru aceasta este nevoie sã
îndestulãm lumea noastrã cu unele
culori mai deschise. Absenåa luminii
solare poate fi într-o oarecare mãsurã
completatã cu lumina artificialã.
Încãperea în care ne petrecem
majoritatea timpului toamna trebuie
sã fie bine iluminatã, nici nu trebuie
sã ne treacã prin cap sã stãm în
semiobscuritate. Dimpotrivã, este de
preferat culoarea albã, apropiatã de
lumina solarã.
Bagheta magicã însã poate fi
gama de culori perceputã de-a lungul
zilei cu ochiul liber. Pe primul loc
se situeazã culoarea roæie. Marele
vindecator al Antichitãåii Avicena
recomandã ca remediu împotriva
melancoliei de toamnã purtarea
unor haine de culoare roæie. În
subconætientul nostru, culoarea
roæie este asociatã cu energia æi
puterea; ca urmare, îl binedispune
pe om. Astfel, culoarea roæie alungã
tristeåea æi emoåiile negative, are
efecte stimulatoare asupra organelor
interne æi a muæchilor, în special
asupra picioarelor. Desigur, în
zilele noastre nu este la modã sã
mergi la serviciu îmbrãcat în roæu,
dar atunci când vii seara acasã este
bine sã-åi pui ceva roæu pe tine.
Pe masa de lucru, la birou sau în
camera noastrã ar fi bine sã avem
ceva de culoarea roæie: o mapã, niæte
flori, o picturã în armonie cu mediul
înconjurãtor æi atunci vom simåi cum
imediat ne revine buna dispoziåie, ne
calmãm æi ne creæte tonusul.
Efectul de însãnãtoæire al culorii
portocalii: efectul înviorãtor al
culorii roæii este completat de
efectul de însãnãtoæire a culorii
portocalii, care este extrem de util
în tratarea dereglãrilor aparatului
digestiv, a bolilor de inimã, precum
æi a disfuncåiilor sistemului endocrin.
Oranjul are efecte asupra rinichilor
æi vezicii urinare. Purtarea hainelor
de nuanåã oranj în casã te ajutã sã
scapi de tristeåe æi de spaime, previne
cãderile nervoase æi ajutã la creæterea
poftei de mâncare, care dispare de
cele mai multe ori în perioada
toamnei.
- va urma -
û
MORALITATEA
Nu vom face pe moraliætii, departe
de noi asta, însã, vom încerca, pe cât
posibil, sã fim aproape de voi, sã vã
aducem în discuåie æi teme mai puåin
tehnice, dar care sunt bazã a tot ceea
ce înseamnã … un om adevãrat.
În zilele noastre, când relaåiile æi
mijloacele - materiale sau nu - care le
atestã, ne mai putem împiedica de un
astfel de nimic numit “Moralitate”?
Sã fim serioæi, de când lumea,
au existat oameni a cãror moralitate
n-a rezistat ispitei. Faust æi-a vândut
sufletul Diavolului pentru o veænicã
tinereåe æi frumuseåe fizicã, Iuda l-a
vândut pe Iisus pe câåiva arginåi. Iar
exemplele pot continua.
În vremea noastrã, a-åi vinde
sufletul sau apropiatul pentru diverse
beneficii de moment este o chestiune
la ordinea zilei. Însã, trebuie remarcat
cã, în ultimul timp, mai toåi cei care
sunt responsabili de popor contestã
cu vehemenåã aceastã “practicã” bine
ancoratã în cotidian. Æi nu o contestã
doar “pentru a da bine”, ci pun în
aplicare mãsuri drastice prin care
încearcã sã determine reîntregirea
sufletelor celor din jur, impunându-le,
înainte de toate, o conduitã moralã.
Existã æi oameni atât de buni încât
nimic pe lumea asta nu-i poate opri
sã realizeze “imposibilul”. Dar sunt æi
oameni atât de rãi încât Iadul însuæi se
uimeæte de faptele lor.
Lecåii de viaåã
– o virtute desuetã sau
un defect contemporan?
Ne-am gândit cã aceastã
nouã rubricã intitulatã nu
întâmplãtor “Lecåii de viaåã”
va suscita, tocmai prin
atipicul abordãrii, interesul
cititorilor noætri. Care, între
noi fie spus, sunt mulåi. Æi,
fãrã sã ne lãudãm, cifra lor
depãæeæte cu mult imaginaåia
multora.
Prima lecåie pe care neam
gândit sã o “oferim”,
spre “digerare”, cititorilor
revistei este “Moralitatea – o
virtute desuetã sau un defect
contemporan?”
În clipa
în care verticalitatea
æi/sau
m o r a l i t a t e a
nu-s tocmai
e l e m e n t e l e
de bazã ale
unui individ,
e bine sã
urmeze calea
de mijloc. Dar
fãrã sã se abatã
de la drumul
corect. În
acest fel, se pot
Diana
evita acåiuni PROTOPOPESCU
radicale care,
ulterior, devin
regretabile sau chiar penibile.
E tare greu sã-åi åii în frâu instinctele
primare – æi facem referire la cele
care ne asemuiesc, ne deosebesc
de animale: rãutatea, lupta pentru
supravieåuire, etc.
Cineva spunea cã “rãutatea vine
din nemulåumire, orgoliu nemãsurat
sau chiar prostie æi moare odatã cu
satisfacerea uneia dintre ele, ori a
tuturor, dacã este sau sunt întemeiate
æi susåinute conform principiilor
societãåii din care provin”. Nimic mai
adevãrat.
Nemulåumirea este alta, însã.
În zilele noastre, lupta pentru
supravieåuire nu mai reprezintã
scãparea de la moarte, cum era
odatã. Ci escaladarea unor trepte pe
scara ierarhicã a societãåii. Iar cei mai
mulåi care urcã sau încearcã sã urce,
o fac tocmai cu ajutorul imoralitãåii.
Iar asta înseamnã cã nesocotesc una
dintre regulile de bazã impuse de cei
care îi conduc.
Când nu încalci reguli, oamenii se
strâng în jurul tãu, ajutându-te sã devii
puternic. Când “sari” peste aceste legi
nescrise, sperând la onoruri personale,
nimic nu te mai poate scãpa de la
(de)cãdere.
Dar ce bucurie, cã “mai marii”
noætri încearcã, din rãsputeri, sã ne facã
sã înåelegem cã MORALITATEA ESTE
O VIRTUTE CONTEMPORANÃ!
27

SISTEMUL INTEGRAT PENTRU SECURITATEA FRONTIEREI
28
Prof. univ. dr. Dumitru POPESCU
Daniel BIC
– continuare din numãrul trecut
4. Subsistemul de suport
logistic integrat
Acest subsistem este mai degrabã un
proces, care în urma analizei de suport
logistic integrat furnizeazã elementele
de bazã ale sistemului integrat pentru
securitatea frontierei încã înainte de
proiectare, apoi pe întregul ciclu de
proiectare, implementare, exploatare æi de
viaåã a sistemului integrat pânã la scoaterea
din uz.
Pentru o mai bunã înåelegere a acestui
subsistem ne axãm explicarea pe douã
laturi esenåiale pentru structurile care
utilizeazã mijloacele din compunerea
sistemului integrat pentru securitatea
frontierei.
O primã laturã este legatã de pregãtirea
resurselor umane care folosesc sistemul
integrat pentru securitatea frontierei.
În acest sens, vânzãtorul
echipamentelor, în baza clauzelor
contractuale, desfãæoarã pregãtirea teoreticã
æi practicã a specialiætilor, pe de-o parte,
æi a utilizatorilor finali (operatorilor) ai
respectivelor mijloace, pe de altã parte, în
ce priveæte cunoaæterea caracteristicilor æi
performanåelor respectivelor echipamente,
rãspunderi æi reguli ce trebuie respectate
în procesul de exploatare pe timpul
îndeplinirii misiunilor æi atribuåiilor de
serviciu.
Sistemul de pregãtire, aæa cum mai
menåionam, diferã de la caz la caz, dar
indiferent de situaåie pregãtirea devine strict
obligatorie, altfel se produc stricãciuni,
scoateri din funcåiune a echipamentelor
cu consecinåe directe asupra îndeplinirii
misiunilor æi a costurilor de întreåinere
æi reparare (repunere în stare de
operativitate).
O a doua laturã o reprezintã mentenanåa
sistemului, în vederea depistãrii æi remedierii
oportune a defectelor, prevenirii scoaterii
din starea de funcåionare æi prelungirea
duratei de exploatare.
Menåinerea stãrii de operativitate se
face prin sistemul de mentenanåã, dupã
necesitate, pe bazã de diagnostic, ori prin
alte forme, efectuat fie cu foråe æi mijloace
proprii, fie în unitãåi de profil din afara
instituåiilor (structurilor) la care ne referim
(în sistem externalizat).
În acelaæi timp, apreciem cã tratarea
separatã a componentelor (subsistemelor)
SISF, fãrã a åine seama de relaåiile de
intercondiåionare reciprocã dintre acestea
æi celelalte componente ale structurii
(instituåiei), ar fi o mare greæealã.
Aæadar, greæit este æi dacã în ansamblul
lor nu se analizeazã în concordanåã æi
interdependenåã cu celelalte componente
ale instituåiei (structurii) cu atribuåii în
asigurarea securitãåii frontierei. Toate se
întrepãtrund æi formeazã un tot unitar, care
funcåioneazã æi acåioneazã ca atare, pentru
îndeplinirea obiectivului fundamental, cel
de protecåie a frontierei æi, deopotrivã,
a cetãåenilor. Totul depinde de felul în
care æefii instituåiilor percep rolul fiecãrei
substructuri (compartimente, birouri,
servicii, direcåii) în angrenajul pe care-l
dirijeazã. Este importantã atmosfera de
muncã, responsabilitatea æi rãspunderea
asumatã de fiecare structurã æi lucrãtor în
parte, în strânsã concordanåã cu atribuåiile
legale æi, nu în ultimul rând, cooperarea
între compartimente (substructuri) æi
instituåiile cu atribuåii legale în domeniu.
Organele de management al logisticii,
având rãspunderi speciale în domeniu,
în raport cu atribuåiile conferite de legi,
regulamente de organizare-funcåionare
æi fiæele postului acåioneazã pentru:
fundamentarea necesarului de fonduri
pentru acåiunile de suport logistic;
organizarea æi desfãæurarea cu transparenåã
a achiziåiilor publice de produse æi servicii în
funcåie de prioritãåile stabilite æi principiile
economiei de piaåã; urmãrirea utilizãrii
cu eficienåã a mijloacelor în misiuni
æi acåiuni; depozitarea, conservarea,
distribuåia æi mentenanåa echipamentelor
din înzestrare æi a subcomponentelor SISF;
cunoaæterea nevoilor, existentului æi stãrii
tehnice a mijloacelor aflate în folosinåã;
cunoaæterea posibilitãåilor furnizorilor
de produse/servicii æi a noutãåilor
tehnice æi tehnologice în domeniu;
organizarea æi desfãæurarea manevrelor
(deplasãrilor) de amploare în cadrul
acåiunilor (misiunilor) specifice ori pentru
îndeplinirea altor misiuni legal stabilite;
organizarea æi desfãæurarea evidenåelor
tehnic-operative pe specialitãåi ale
domeniului logistic; menåinerea în stare
de operativitate a mijloacelor din dotare;
verificarea utilizãrii legale æi eficiente a
echipamentelor æi bunurilor materiale
din dotare; aplicarea altor mãsuri legale
pentru susåinerea logisticã a misiunilor/
acåiunilor de control æi supraveghere a
frontierei.
Am prezentat câteva consideraåii cu
caracter teoretic, care aprofundate de
specialiæti, utilizatori æi æefi ai structurilor,
indiferent de nivelul ierarhic, contribuie
la cunoaæterea încã din aceastã fazã,
anteproiectare, a subsistemelor din
compunerea sistemului integrat pentru
securitatea frontierei.
Important este cã pe mãsura
implementãrii æi recepåiei subsistemelor æi
subcomponentelor, specialiætii æi utilizatorii
sub îndrumarea directã a æefilor structurilor
PFR sã desfãæoare activitãåi de pregãtire
adecvate, diferenåiate pe categorii de
personal, nivelul de pregãtire al fiecãrui
poliåist de frontierã æi particularitãåile
zonale.
Sistemul este prea scump æi ca atare toåi
trebuie sã-l ocrotim pentru a atinge o viaåã
cât mai lungã.
Concluzii:
- sistemul este realizabil, existând voinåã
politicã în acest sens æi resursele necesare
(specialiæti proprii, firmã de consultanåã,
contracte cu clauze precise, finanåarea
avizatã æi aprobatã de factorii în drept
– UE æi Guvernul României – prevãzutã în
Planul unic multianual de investiåii pânã în
2010) • s-a fãcut o documentare riguroasã,
existã o concepåie de realizare æi o strategie
de implementare (grafice de execuåie,
termene æi responsabilitãåi) • sunt stabilite
nivelurile de responsabilitate pe întreaga
ierarhie (manager de program, unitate de
management a proiectului, metodologii
de lucru, modalitãåi de monitorizare etc.)
• periodic se fac analize de progres.
În continuare totul se rezumã la
respectarea rãspunderilor asumate prin
clauze contractuale, prevederi legislative
æi proceduri coerente raportate la condiåiile
specifice concrete.
û

Informaåii despre gripã (umanã æi aviarã),
Mãsurile ce au fost luate æi cele
care urmeazã a fi luate de reåeaua
medicalã a Ministerului Administraåiei
æi Internelor
Având în vedere începerea sezonului
rece æi necesitatea informãrii detaliate
a tuturor asistaåilor deserviåi de reåeaua
sanitarã din subordinea Direcåiei
Medicale a M.A.I., detaliem alãturat,
spre deplina informare, date despre
gripa umanã, gripa aviarã, vaccinarea
gripalã, mãsurile ce au fost luate æi
cele care urmeazã a fi luate de reåeaua
medicalã a MAI.
În sezonul rece 2005-2006 situaåia
epidemiologicã din åara noastrã a
fost caracterizatã, faåã de alåi ani,
prin evoluåia „liniætitã” a cazurilor
de gripã umanã, concomitent cu
apariåia a numeroase focare de
gripã aviarã.
Gripa umanã este o problemã
majorã de sãnãtate publicã datoritã
potenåialului epidemic æi pandemic,
cu impact medical, social æi
economic. De aceea este organizat,
sub egida ONU, la nivel mondial æi
naåional, Sistemul de supraveghere a
gripei æi infecåiilor acute respiratorii
care este necesar pentru: • utilizarea
tuturor mijloacelor preventive
(nespecifice æi specifice) pentru
limitarea numãrului de îmbolnãviri,
a complicaåiilor æi deceselor datorate
gripei • depistarea precoce a
focarelor æi a eventualei manifestãri
de evoluåie epidemicã a gripei umane
• monitorizarea virusurilor gripale
umane æi animale pentru detectarea
precoce a tulpinilor virale cu potenåial
epidemic æi pandemic • selecåionarea
tulpinilor pentru prepararea de vaccinuri
eficiente • monitorizarea unor indicatori
indirecåi ai activitãåii gripei (morbiditate
æi mortalitate, prestaåii medicale,
absenteism, concedii medicale, consum
de medicamente) pentru elaborarea
de strategii de control a gripei în
vederea diminuãrii costurilor sociale æi
economice.
Gripa aviarã este o boalã viralã
extrem de contagioasã a pãsãrilor
determinatã de tulpini de tip A ale
virusului gripal. Boala îæi are originea
la pãsãrile migratoare din Asia, de unde
ea s-a rãspândit în toatã lumea. Ea a fost
semnalatã, prima datã, în Italia cu mai
mult de 100 de ani în urmã æi apare
din când în când, în anumite condiåii
favorizante, în toatã lumea. Creæterea
numãrului de îmbolnãviri prin gripã
û
vaccinarea antigripalã
aviarã este mai frecventã în sezoanele
umede æi reci, fãrã ca afecåiunea sã aibã
caracter sezonier. Manifestarea clinicã a
acestei boli este diferitã (de la o boalã
uæoarã la o boalã foarte contagioasã æi
rapid fatalã), duce la mortalitãåi severe la
efectivele de pãsãri (frecvent spre 100%
din efective decedeazã în aglomeraåiile
de pãsãri, sãlbatice sau domestice).
Combinarea virusului H5N1 aviar
(de la pãsãri) cu un virus de gripã uman
(obiænuit), poate determina apariåia
unui virus extrem de agresiv, care
poate genera o pandemie cu decese
estimate de la peste 140 de milioane
de persoane, pânã la peste jumãtate
din populaåia globului.
Prevenirea apariåiei infecåiei gripale
se face prin administrarea de vaccin
gripal la începutul sezonului rece.
Vaccinurile gripale au demonstrat cã
evitã gripa la aproape 70-90% din
adulåii sãnãtoæi. La persoanele supuse la
risc, vaccinarea antigripalã poate scãdea
numãrul spitalizãrilor cu un procent de
25-40% æi mortalitatea generalã cu 40
- 75%. Menåionãm cã tipurile de vaccin
antigripal utilizate au o eficacitate
comparabilã, dar sunt diferite în ceea
ce priveæte reactogenitatea.
În prevenirea æi tratarea infecåiei
gripale sunt utilizate medicamente
antivirale specifice (amantadina sau
oseltamivir). Tratamentul este indicat la
bolnavii cu evoluåie severã sau cu risc de
complicaåii (în primele 36 de ore de la
debutul bolii), sau când vaccinarea nu s-
a putut efectua sau s-a efectuat în cursul
epidemiei æi dacã persoana vaccinatã
este cu risc crescut de îmbolnãvire pânã
la instalarea imunitãåii. Vaccinul gripal
se obåine de cãtre medicii de familie din
reåeaua sanitarã a M.A.I. din urmãtoarele
surse: • cantitate de vaccinuri va fi
achiziåionatã de centrele medicale ale
MAI prin repartizarea de fonduri de
la buget de cãtre Direcåia Medicalã
-Serviciul de Sãnãtate Publicã, care
are în vedere vaccinarea comenzilor
unitãåilor operative æi grupele de risc
sau care pot transmite gripa • o cantitate
de vaccinuri antigripale primitã de la
Ministerul Sãnãtãåii Publice alocatã
Ministerului Administraåiei æi Internelor.
Cantitatea de produs biologic repartizatã
are în vedere asigurarea vaccinarii
categoriilor de persoane asistate în
reåeaua medicalã a M.A.I. recomandate
a fi vaccinate antigripal de cãtre
Ministerul Sãnãtãåii Publice • o cantitate
de vaccin gripal obtinuåã prin
achiziåia directã de cãtre centrul
medical al M.A.I. care considerã
ca necesarã protecåia vaccinalã a
unui numãr suplimentar de asistaåi
• funcåie de interesul manifestat de
comenzile unor unitãåi al cãror
personal este supus unui risc
înalt de îmbolnãviri respiratorii
æi åinând cont de fondurile
extrabugetare disponibile,
unitãåile M.A.I. au posibilitatea, ca
mãsurã de protecåie a muncii, sã
achiziåioneze doze suplimentare
de vaccin gripal.
Modul de selecåionare
a asistaåilor ce urmeazã a fi
vaccinaåi antigripal în reåeaua
medicalã a M.A.I. åine cont de
urmãtoarele grupe populaåionale:
• categorii de personal recomandate
de cãtre Direcåia Medicalã a M.A.I.
pentru a fi vaccinate antigripal, cu
prioritate, sunt: - Comenzile unitãåilor
operative ale M.A.I. (Aparat Central,
Inspectorate generale, Inspectorate
judetene – similare, Prefecturi, Mari
unitãåi etc); - Grupele la risc sau care
pot transmite gripa (personalul care
lucreazã în contact nemijlocit cu
publicul, personalul care desfãæoarã
activitãåi prelungite în condiåii de
mediu nefavorabil ca umiditate, vânt,
temperaturi scãzute etc) • alte categorii
de persoane asistate în reåeaua medicalã
a M.A.I. recomandate a fi vaccinate
antigripal (conform instrucåiunilor
Ministerului Sãnãtii Publice æi având la
dispoziåie dozele de vaccin repartizate
C.M.J. ale MAI de cãtre A.S.P.-urile
locale);
- va urma -
Dr. Mihai Marius DAN
29

Luna noiembrie
PILULE ISTORICE
• 1 noiembrie 1599, Alba Iulia, Mihai
vodã Viteazul a intrat în oraæ, aproape fãrã
luptã; mulåimea l-a aclamat; s-a realizat astfel
prima etapã a unirii tuturor românilor într-un
singur stat;
• 3 noiembrie 1918, Padova, Imperiul
Austro-Ungar a capitulat fãrã condiåii în faåa
puterilor Antantei;
• 3 noiembrie 1918, marinari din flota
militarã a Imperiului German s-au revoltat
refuzând sã iasã în larg pentru a lupta
împotriva flotei Antantei; scopul era sã obåinã
victoria sau sã piarã pentru a salva onoarea
ofiåerilor germani care fuseserã înfrânåi;
• 4 noiembrie 1920, Bucureæti, a avut
loc primul act terorist comunist din istoria
României Mari; în trenul Simplon, care se
apropia de Chitila, urmând sã opreascã în
Gara de Nord din Bucureæti, a explodat o
bombã; ea fusese plasatã sub ultimul vagon
Materiale realizate de
prof. univ. dr. Radu Ætefan Vergatti
Cine citeæte titlul acestui scurt articol, fãrã
sã vrea, se gândeæte la miæcarea legionarã.
Este normal. Încã din anul 1938, prin actul
de acuzare al lui Corneliu Zelea Codreanu
æi, apoi, prin manuale æi diverse cãråi scrise
de oficialii guvernelor lui Carol al II-lea,
de cei din cabinetul condus de generalul
Ion Antonescu, în fine, de reprezentanåii
Partidului Comunist, membrii acelei miæcãri
politice au fost prezentaåi în culori negre,
ca singuri reprezentanåi ai terorismului în
România.
M-am întrebat dacã acest mod de a
pune problema corespunde adevãrului
istoric. Cercetarea actelor mi-a demonstrat
uæor cã rãspunsul poate æi trebuie sã fie
negativ.
Din dosarul “procesului din Dealul
Sprii”, cunoscut sub acest nume de la
locul unde æi-a desfãæurat lucrãrile între 23
ianuarie æi 4 iunie 1922, în faåa completului
de judecatã al Tribunalului Corpului II
Armatã, rezultã clar cã cele dintâi acåiuni
teroriste din România Mare i-au avut ca
autori pe comuniæti.
Apariåia noului stat naåional România
la 1 decembrie 1918, ca urmare a luptei
æi exprimãrii voinåei libere a românilor, a
nemulåumit o serie dintre statele vecine. Între
ele s-a numãrat æi Rusia Sovieticã. S-a decis
sã se acåioneze împotriva lui.
Au fost folosiåi comuniæti fanatizaåi. În
fruntea grupului s-a aflat Max Goldstein,
nãscut în Bârlad. El a fost instruit în acåiuni
teroriste prin întrebuinåarea bombelor, în
centru din Odessa. Acolo, în timpul unui
unde urma sã cãlãtoreascã ministrul de
interne, Constantin Argetoianu, cunoscut
pentru declaraåiile sale anticomuniste; bomba
a fost pusã de comunistul Max Goldstein,
originar din Bârlad;
• 8 noiembrie 1917, Petrograd, membrii
Partidului Comunist (bolæevic) au avut succes
în lovitura de stat; au cucerit puterea politicã
în capitala Rusiei;
• 8 noiembrie 1917, Petrograd, s-au
deschis lucrãrile celui de-Al Doilea Congres
al Sovietelor Deputaåilor Muncitorilor æi
Soldaåilor; atunci V. I. Lenin-Ulianov a
promulgat douã decrete senzaåionale:
Decretul asupra pãcii æi Decretul asupra
pãmântului. V. I. Lenin-Ulianov declara prin
primul cã încheie pace fãrã nici o anexiune,
iar prin al doilea cã trece tot pãmântul în
proprietatea statului, terenurile arabile fiind
date în folosinåã åãranilor;
• 11 noiembrie 1918, Compiègne, în
gara din acel oraæ, în vagonul salon din trenul
PRIMELE ACÅIUNI TERORISTE
30
ÎN ROMÂNIA MARE
exerciåiu æi-a pierdut braåul
stâng. A fost obligat sã-l
înlocuiascã cu o protezã
terminatã cu un cârlig din
fier. De aici æi porecla “omul
cu cârlig”, sub care a fost
cunoscut de poliåie.
În octombrie 1920 a revenit
din Odessa în România. Acest
om fanatizat, plin de urã
împotriva românilor ortodocæi, a fost însoåit
de Saul Osias æi Leon Liechtblau.
În ziua de 4 noiembrie a anului 1920
a avut loc prima acåiune a acestui grup
comunist terorist. A fost pusã o bombã
sub ultimul vagon al trenului Simplon. S-a
procedat astfel deoarece se ætia cã în acel
vagon trebuia sã cãlãtoreascã ministrul de
interne al României, Constantin Argetoianu,
autorul mai multor declaraåii anticomuniste,
relativ recente.
Bomba a fost fãcutã sã explodeze în
apropiere de gara Chitila. Din fericire,
distrugerea pãråii din spate a ultimului vagon
nu a dus æi la asasinarea lui Constantin
blindat al mareæalului Foch, reprezentanåii
Germaniei au capitulat necondiåionat în faåa
Antantei;
• 15 noiembrie 1917, Guvernul din
Rusia a adoptat Declaraåia Popoarelor
din Rusia; prin ea s-a declarat egalitatea
tuturor popoarelor din Rusia, dreptul lor la
autodeterminare, pânã la formarea de state
independente, abrogarea tuturor restricåiilor
naturale æi religioase, dreptul la libera
dezvoltare a tuturor popoarelor;
• 23 noiembrie 1940, Berlin, generalul
Ion Antonescu, în calitate de æef al Guvernului
României a semnat aderarea la Pactul Tripartit
Germania, Italia, Japonia, încheiat la 27
septembrie 1940;
• 26-27 noiembrie 1931 la Paris, a avut
loc Conferinåa Dezarmãrii; au participat 30 de
åãri, între care æi România; s-a precizat, prin
rezoluåie, cã pacea este de importanåã vitalã
pentru restabilirea încrederii de care depinde
prosperitatea economicã;
• 28 noiembrie 1943, Teheran, a început
Conferinåa “celor trei mari”, URSS, SUA æi
Anglia, adicã I. V. Stalin, F. D. Roosevelt æi
W. Churchill; s-au discutat æi s-au precizat
liniile directoare ale dezvoltãrii lumii dupã
terminarea Celui de-Al Doilea Rãzboi
Mondial.
Argetoianu, care pãrãsise locul. A fost rãnit
conductorul trenului, dar nu foarte grav.
Autorii acestui prim atentat nu au putut
fi arestaåi imediat. Ca atare, æi-au continuat
activitatea.
În ziua de 8 decembrie 1920,
grupul condus de Max Goldstein
a instalat o bombã în clãdirea
Senatului României. Imediat
bomba a fost detonatã. Ea i-a ucis
pe ministrul de Justiåie, Dimitrie
Greceanu, decedat la spital æi pe
alåi doi senatori: Dimitrie Radu,
episcop de Oradea, ucis pe loc æi
Spirea Gheorghe, mort æi el tot la
spital. Cu acea ocazie a fost rãnit æi
preæedintele Senatului, Constantin
Coandã.
În dosarul procesului, pãstrat la
Arhivele Naåionale Bucureæti, Fond
MAI, nr. 742/1922, se aratã cã cel care a adus
bombele din Rusia Sovieticã, de la Odessa
pânã la Bucureæti a fost ziaristul comunist
Alecu Constantinescu. Din mãrturiile grupului
Goldstein æi ale lui Alecu Constantinescu au
rezultat clar relaåiile cu comuniætii æi rolul lor
de iniåiatori.
Tribunalul militar, prezidat de maiorul
C. Cemat, comisar regal i-a condamnat la
pedeapsa maximã pe toåi teroriætii. Max
Goldstein (foto) a murit în urma unei
pneunomii, în anul 1924, în închisoarea
Doftana. Alecu Constantinescu a reuæit sã
evadeze în condiåii cel puåin ciudate. Dupã
ce a trecut graniåa în Bulgaria, a plecat în
Rusia Sovieticã, la Moscova, unde a predat
timp de doi ani la o Universitate Comunistã.
Revenit în åarã a fost din nou arestat æi
întemniåat pânã în anul 1937, când a fost
eliberat datoritã unor intervenåii insuficient
elucidate.
Dupã aceste prime atentate ale unor
teroriæti comuniæti, viaåa politicã din
România s-a desfãæurat liniætit, în spirit
democratic, cu excepåia celor douã atentate
legionare împotriva premierului I.G. Duca (28
decembrie 1933, Sinaia) æi a premierului A.
Cãlinescu (21 septembrie 1939, Bucureæti).
û

Salonul de carte juridicã, civicã, poliåistã
æi administrativã al MAI
Evenimentul cultural a fost organizat de
cãtre Direcåia Informare æi Relaåii Publice,
având drept scop promovarea culturii
profesionale æi a literaturii, în general, dar
æi a celor care scriu, editeazã æi difuzeazã
cãråile de învãåãturã.
Invitat special al ediåiei jubiliare
2006 a fost Editura Academiei
Ministerului de Interne din
Republica Bulgaria, participantã
æi la celelalte patru ediåii
anterioare.
Aceastã ediåie s-a bucurat
de prezenåa, în calitate de
preæedinte de onoare, a
realizatorului emisiunii PRO
TV „Parte de carte” Cristian
Tabãrã.
Ideea Salonului de carte
juridicã, civicã, poliåistã æi
administrativã a prins viaåã în
urmã cu zece ani. De atunci
æi pânã astãzi, Editura MAI
a publicat sute de cãråi din
domenii de interes profesional æi
beletristic, sprijinind necontenit
cultura, în general, æi în mod
special cultura profesionalã,
sub deviza consacratã: O carte
este o izbândã a spiritului!
An de an s-au acordat premii æi s-au
conferit diplome, în semn de recunoætinåã
pentru efortul intelectual al autorilor
de carte, dar æi de stimulare a spiritului
competitiv.
La festivitatea de deschidere a Salonului
de carte au fost premiate cele mai valoroase
zece lucrãri publicate în anul 2005 la Editura
Ministerului Administraåiei æi Internelor, cele
mai valoroase cãråi, care au fost propuse
de editurile expozante pentru premierea
la concursul tematic: Cultura profesionalã,
factor de convergenåã europeanã æi s-au
acordat diplome æi plachete jubiliare unor
instituåii MAI, organizaåii æi personalitãåi
care au contribuit la dezvoltarea culturii
profesionale.
Cãråi premiate:
1. Lucrarea ENGLISH LANGUAGE
TEACHING-ELT-GUIDE TO DISASTER
MANAGEMENT, autor locotenent-colonel
SORIN ALEXE, Æcoala de subofiåeri Pompieri
æi Protecåie Civilã „Pavel Zãgãnescu”
Boldeæti-Scãieni, Prahova;
2. Lucrarea CONTRAVENÅIA – ÎNTRE
TEORIE ÆI PRACTICA JUDICIARÃ, autor
subcomisar NICOLAE GONGEA, Centrul
de formare æi perfecåionare a personalului
MAI „Nicolae Golescu” – Slatina;
3. Lucrarea JURNAL DE FRONTIERÃ,
autor general de divizie în rezervã IOAN
BÃLÃEI;
4. Lucrarea TEORIA ÆI METODICA
PREGÃTIRII ÎN DOMENIUL EDUCAÅIEI
FIZICE, autor conf.univ.dr. DANIEL
TORJE, Academia de Poliåie „Alexandru
Ioan Cuza”;
û
5. Lucrarea CONFERINÅA DE JOI,
colectiv din Serviciul Tradiåii-Educaåie
æi Secretariat. Primeæte premiul domnul
comisar æef MIRICÃ ÆTEFAN;
6. Lucrarea MANAGEMENTUL
STRESULUI PROFESIONAL, ediåia I,
colectiv din Centrul de psihosociologie
al Ministerului Administraåiei æi Internelor
– primeæte premiul domnul comisar æef dr.
MARIAN VALENTIN GRIGOROIU;
La Editura Arca din Oradea a apãrut
în luna octombrie o nouã lucrare a
comisarului-æef Eugen Moæ, de la Æcoala
de Pregãtire a Agenåilor Poliåiei de
Frontierã ,,Avram Iancu”, ,,Comunicarea în
prevenirea æi rezolvarea conflictelor”, carte
ce cuprinde o serie de teme specifice
pregãtirii profesionale a poliåiætilor
de frontierã.
Prin intermediul acestora se
analizeazã natura comunicãrii
æi se dau sugestii practice pentru
ca fiecare poliåist de frontierã,
în exercitarea atribuåiilor sale,
sã transmitã mesajele în mod
convingãtor æi corect, astfel încât cei
care le recepåioneazã sã înåeleagã
exact ceea ce poliåistul de frontierã
doreæte ca ei sã înåeleagã.
Situaåiile de crizã æi conflict
sunt, pentru cei care lucreazã în
relaåiile cu publicul æi sunt în slujba
comunitãåii, deci æi pentru poliåiætii de
frontierã, unele dintre cele mai grele teste
de abilitate æi deontologie profesionalã.
Evidenåiind faptul cã cea mai eficace
armã în situaåii de crizã æi conflict este
comunicarea, autorul descrie pe larg rolul
æi importanåa negocierii în rezolvarea
acestor situaåii insistând pe tehnicile æi
tacticile de negociere pe care trebuie sã
le adopte poliåistul de frontierã în vederea
îmbunãtãåirii abilitãåilor de rezolvare a
conflictelor.
7. Lucrarea INTEGRAREA
REFUGIAÅILOR ÎN SOCIETATEA
ROMÂNEASCÃ – GHID PROFESIONAL,
al cãrei coordonator este domnul chestor
VASILE DRÃGOI;
8. Lucrarea PREVENIREA INCENDIILOR
LA AUTOVEHICULE, autori maior inginer
GARIBALD POPESCU, LIVIU
BÃLÃNESCU;
9. Lucrarea POLIÅIST SAU
DIPLOMAT? Autori: chestor
principal dr. Corneliu Alexandru,
director general al Direcåiei
Generale de Integrare Europeanã
æi Relaåii Internaåionale, comisaræef
Ætefan Pop æi comisar-æef Gelu
Oltean;
10. Lucrarea SECURITATEA
REÅELELOR DE COMUNICAÅII
ELECTRONICE SPECIALE, autor
comisar-æef inginer doctorand
MARIAN FIROIU, Inspectoratul
General al Poliåiei Române.
Premiile oferite de cãtre Editura
MAI sperãm cã au constituit,
deopotrivã, simboluri ale
recunoætinåei æi un motiv în plus
de stimulare a competiåiei fireæti
în dezvoltarea culturii profesionale
din Ministerul Administraåiei æi Internelor.
Mariana CIOBÃNAÆ
Acest aspect este important mai ales
pentru elevii instituåiilor de învãåãmânt ce
pregãtesc poliåiæti de frontierã care trebuie
sã cunoascã, încã de la început, cã metoda
cea mai bunã de tratament a conflictelor
r ã m â n e totuæi prevenirea, iar în
cazul în care conflictul a
apãrut principala trãsãturã
a negocierii trebuie sã fie
corectitudinea.
Lucrarea se doreæte
a fi un instrument de
lucru în sprijinul cadrelor
didactice, al elevilor æi
cursanåilor din instituåiile
de învãåãmânt ale IGPF,
al specialiætilor de la
compartimentele care se
ocupã de perfecåionarea
pregãtirii continue a
personalului.
Importanåa lucrãrii
constã în faptul cã problematica
prezentatã vizeazã deopotrivã comunicarea
ca activitate teoreticã æi ca activitate
practicã. Astfel structuratã, lucrarea permite
cursanåilor aprofundarea problemelor
teoretice a domeniului prezentat, cât æi
însuæirea unor abilitãåi de bun comunicator,
utile poliåistului de frontierã în îndeplinirea
cu succes a sarcinilor profesionale.
Dumitru BOCHIÆ
31

Oamenii de lângã noi
REZULTATE MERITORII
Adelina Balaæ
S-a nãscut în 14 septembrie 1984 în
municipiul Arad. Aici a absolvit Colegiul
Economic, dupã care s-a hotãrât sã-æi
înceapã cariera în Poliåie. Imediat dupã
absolvirea colegiului a fost admisã la
Æcoala de Pregãtire a Agenåilor de Poliåie
de Frontierã “Avram Iancu” - Oradea, unde
a intrat pe locul 23 din 25 de fete...dar cum
nu conteazã cum iniåiezi un lucru, ci cum
îl finalizezi a reuæit la absolvire sã fie pe
locul al treilea din 100 de absolvenåi æi
astfel sã ocupe un loc de muncã aproape
de casã, lucru la care viseazã majoritatea
absolvenåilor. În judeåul Arad au fost locuri
libere doar la SPF Curtici, punct de trecere a
frontierei cu specific feroviar, lucru de care,
dupã cum ne-a mãrturisit Ada, au fost cu
toåii dezamãgiåi înainte de a începe munca,
dar a fost în acelaæi timp o oportunitate
de a învãåa ceea ce înseamnã “adevãrata
meserie a paæapoartelor”, fapt pe care îl
pot confirma toåi cei care au lucrat acolo.
A lucrat aici timp de aproape un an, dupã
care a fost mutatã la SPF Turnu, unde îæi
desfãæoarã æi în prezent activitatea.
Este foarte mulåumitã de æcoala pe
care a absolvit-o în urmã cu ceva vreme
æi a dorit, cu aceastã ocazie, sã transmitã
salutãri profesorilor din æcoalã, sã le
mulåumeascã încã o datã pentru tot ce
au fãcut pentru ei. De asemenea, doreæte
sã le recomande tuturor celor care vor sã
înceapã o carierã în sistemul poliåienesc
“sã dea examenul la o æcoalã cu specific
æi nu sã se încadreze direct pentru cã este
destul de greu sã începi o carierã atât de
dificilã, pentru cã doar în æcoalã se pot
pregãti excelent atât din punct de vedere
profesional, fizic dar mai ales psihic”.
Întrebatã de ce a ales aceastã meserie,
ne-a rãspuns cã “nu ætiu de ce am ales
aceastã carierã... Poate pentru cã aæ vrea
sã regãsesc în fiecare poliåist lucrurile care
mã caracterizeazã pe mine, hotãrâre, un
caracter puternic æi o nemãsuratã ambiåie.
Ceea ce ætiu sigur e cã aceastã meserie mi
se potriveæte æi cã îmi place enorm ceea
ce fac.
32
În perioada 6 – 13 octombrie
2006, la Eibergen – Olanda s-
a desfãæurat Ediåia a XXIV-a a
Campionatului mondial de fotbal
în salã a poliåiætilor, turneu la care
IJPF Satu Mare a participat cu douã
echipe de bãieåi (sub 35 de ani,
peste 35 de ani) æi o echipã de
fete.
Competiåia, recunoscutã ca
fiind cea mai „tare” din lume a
reunit crema fotbalului de salã al
poliåiilor, la turneu fiind prezente
128 de echipe din 54 de åãri.
Comportarea echipelor sãtmãrene a
fost mai mult decât meritorie, atrãgând
aprecierile laudative ale organizatorilor, în
final obåinând cea mai bunã clasare a unei
echipe româneæti la acest turneu de tradiåie:
locul cinci cu ambele echipe de bãieåi.
Echipele care au adus aceste rezultate au
fost în urmãtoarea componenåã: sub 35 de
ani: agent æef adjunct Alin Avãæan – antrenor
jucãtor, agent æef adjunct Florin Coman,
agent æef adjunct Gabriel Dani, agent æef
adj. Ionel Popa, agent Adrian Sima, agent
Robert Nemethi, agent Daniel–Valer Oæan,
agent Adrian Enache, agent Fãnicã-George
Covaci, de la IJPF Arad agent æef adjunct
Adrian Cuc, iar ca elev poliåist – Marius
Ardelean.
Peste 35 de ani: agent æef adjunct Vasile
Tivadar – antrenor æi jucãtor, agent Cristian
Mucenica, agent Paul Levente, agent Marius
Sobius, comisar-æef (r) Vasile Dindelegan,
subcomisar Ioan Danciu, agent æef adjunct
Ilie Iuga, agent æef Gheorghe Lauruk, - de la
IJPF Arad – subcomisar Dorel Lazãr æi agent
æef adjunct Dan Suciu, iar ca nonpoliåist
profesor Ioan Sabãu.
Disputele, de un foarte bun nivel tehnic
æi spectacular, au evidenåiat forma bunã a
sãtmãrenilor, care pe grupe de vârstã au
obåinut urmãtoarele rezultate: • sub 35 de
ani – locul 2 în grupã (cu 21 de puncte dupã
Olosztyn, Polonia – 22 de puncte); 2 – 0 în
æaiæpezecimi cu Banja Luca; 0 – 0 (2 – 1
Æcoala de perfecåionare a
cadrelor poliåiei de frontierã
Oræova a scos primul numãr al
unei reviste cu apariåie trimestrialã
„Temerarii”. Din sumarul acestui
prim numãr amintim: „Scurt
istoric al SPCPF Oræova”, „Etica
æi morala”, „Coeficientul de
inteligenåã”, „Strãmoæii de pe
columna traianã”, „Ecosistemul
în alertã”. Alãturi de acestea sunt o serie de
proverbe în limba englezã æi corespondentele
lor din limba românã, integrame, un test de
inteligentã, explicaåii ale unor termeni din
domeniul informaticii æi al dreptului, precum
æi o serie de curiozitãåi despre planete æi o
rubricã „ætiaåi cã...?”.
Revista „Frontiera” doreæte sã le ureze
„temerarilor” viaåã lungã si cât mai multe
numere de revistã.
dupã lovituri de penalitate); învinæi cu 1 – 0
de Kirov – Ucraina (care ulterior a ocupat
locul II în clasamentul final). Golgeterul
echipei a fost Gabriel Dani cu 12 reuæite (în
urma cumulãrii punctelor obåinute echipa a
ocupat locul 5 în clasamentul final) • peste
35 de ani - locul 4 în grupã (cu 19 puncte
dupã Liubljana – 27 de puncte, BERLIN – 24
de puncte æi Shimkent – Kazahstan – 20
puncte ), fiind învinæi cu 1 – 0 de Zagreb
- Croaåia – (care ulterior a ocupat locul II
în clasamentul final). Golgeterul echipei a
fost Cristian Mucenica, cu 10 reuæite (în
urma cumulãrii punctelor obåinute echipa
a ocupat locul cinci în clasamentul final).
Echipa de fete a ocupat în final locul XII
(din 14 înscrise în competiåie), fiind la prima
participare, majoritatea dintre ele luând
contactul cu fotbalul odatã cu preselecåia
din luna iulie a.c.
Acest turneu nu a fost doar o întrecere
fotbalisticã, el prilejuind o dezvoltare a
raporturilor informale cu poliåiætii de pe
cele cinci continente ci æi o bunã informare
turisticã, având în vedere traseele stabilite
de sponsorii deplasãrii grupului de poliåiæti
sãtmãreni.
Astfel, aceste trasee au inclus puncte
interesante: Arnheim („Un pod prea
îndepãrtat”), Amsterdam (cu toatã oferta
sportivã, turisticã æi nu numai) æi fermecãtorul
Paris (prea multe obiective pentru a putea fi
enumerate).
Dumitru HOMIUC
La editura
„Cacucci” a apãrut
cartea „Colegiul
naåional Traian
în spaåiu æi timp”.
Autorii Ciocoi
Marius, Ciocoi Nina
æi Berceanu Bianca
îæi propun o istorie
æi o prezentare a
liceului respectiv din municipiul
Drobeta-Turnu Severin. „Colegiul
Naåional Traian aduce prin el
însuæi de la început o lume
nouã într-o ecuaåie necunoscutã.
Dascãli docåi, excelenåi pedagogi
cãlãuziåi de spirit patriotic æi
democratic descoperã aici copilul,
vlãstarul din popor cu puterea lui
de creaåie æi abnegaåie.”
û

Încã un succes al sportului românesc
la Campionatul European
de Kempo
KEMPO, care de asemenea mai este
întâlnit ca fiind scris æi KENPO, este unic
în istoria Artelor Maråiale. KEMPO, apãrut
în jurul anului 520 e.n. în Mãnãstirea
Shaolin, este unanim recunoscut de
specialiæti ca fiind prima formã de Arte
Maråiale atestatã istoric, care a pus
bazele antrenamentului ætiinåific, elaborat,
metodologic, în direcåia pregãtirii specifice
de luptã, de autoapãrare atât cu arme
cât æi fãrã, precum æi îmbinarea acestor
procedee de luptã cu tehnici de respiraåie
æi meditaåie.
Cãlugãrii Shaolin, luptãtori KEMPO, au
plecat din China æi au rãspândit arta lor de
luptã în toatã Asia. De aceea KEMPO a
fost prima formã de luptã învãåatã de marii
maeætrii din diverse zone, care mai apoi
din dorinåa lor, din naåionalism, pentru a
ascunde originea chinezã a artelor maråiale
învãåate au creat noi stiluri de luptã,
adãugând la acestea experienåa personalã,
dându-le denumiri japoneze, coreene sau
indoneziene, dupã caz. În felul acesta au
apãrut Artele Maråiale moderne Karate, Ju-
Jitsu, Hapkido, Pentchak-Silat, American
Kenpo, Kajukenbo, Brazilian Ju-Jitsu,
Krav-Maga etc. Datoritã acestor metode
KEMPO însã nu a pierdut din valoare ci
din contrã a progresat. Prin adãugarea la
vechile metode de pregãtire æi tehnici
de luptã a unor tehnici noi bazate pe
experienåa maeætrilor din diverse zone ale
lumii KEMPO s-a adaptat æi s-a dezvoltat
continuu, nefiind niciodatã încorsetat
între anumite limite, dogme sau inhibiåii.
De fapt, acesta este marele avantaj pe
care KEMPO-ul l-a câætigat în decursul
celor peste 1.500 de ani de dezvoltare æi
cizelare continuã. Prin lipsa de inhibiåii
æi limitãri autoimpuse KEMPO creeazã
oameni deschiæi la tot ceea ce este nou
în domeniul Artei Maråiale. Orice tehnicã
bunã sau metodã de antrenament este
imediat preluatã æi introdusã în bagajul
de cunoætinåe al Kempo-ului. Kempo nu
are falsitãåi sau orgolii mãrunte. Kempo nu
agreeazã limite sau interese meschine de
grup. KEMPO este o Artã Maråialã deschisã
oricui vrea sã înveåe arta luptei cu adevãrat
dar, de asemenea, este gata sã accepte æi
transformarea ei în orice altã formã sau
chiar denumire dacã aæa considera un
grup sau altul necesar.
Pe scurt, KEMPO este ca un pãrinte
care este foarte mulåumit dacã copiii lui
au crescut bine, dacã sunt sãnãtoæi, dacã
s-au dezvoltat fizic æi educativ, chiar dacã
aceætia din diverse motive nu mai sunt
alãturi de el sau nu-i mai poartã numele.
La fel ca æi pentru un pãrinte pentru
care dragostea æi grija pentru dezvoltarea
copiilor lui este mai importantã decât
û
lucruri mãrunte de genul
numele pe care îl poartã
sau locul unde locuiesc,
pentru Kempo este
mult mai importantã
dezvoltarea Artelor
Maråiale la nivel mondial
ca un factor de educaåie
fizicã æi moralã, fiind absolut
nesemnificativ ce denumiri
poartã acestea.
Dupã mai multe forme de
organizare de-a lungul timpului,
asociaåii, organizaåii, federaåii
mai mici sau mai mari, în anul
1998 a luat fiinåã Federaåia
Internaåionalã de KEMPO.
Dupã lungi discuåii æi
monitorizãri, în anul 2000
România a devenit membrã
cu drepturi depline a FIK,
iar din anul 2001 KEMPO
este recunoscut ca ramurã
sportivã naåionalã de cãtre
Din dreapta, agent principal Gheba
Iulian Ætefan - Detaæamentul de
Intervenåie al IJPF Tulcea æi agent
Scãpãu Mãdãlin - SPF Chilia, IJPF Tulcea
Agenåia Naåionalã pentru Sport æi
îæi desfãæoarã activitatea oficialã la
nivel naåional în cadrul Federaåiei
Române de Arte Maråiale.
Departamentul de Kempo este
condus atât în calitate de director,
cât æi de antrenor al lotului naåional,
de cãtre multiplul campion european
æi mondial, maestru emerit al sportului
æi antrenor emerit, Valentin - Amatto
Zaharia, cel care de fapt a introdus æi
este pionierul Kempo-ului în România.
În prezent, în România existã
aproximativ 30 de cluburi sportive care
au KEMPO ca obiect de activitate, 25
dintre acestea participând regulat la
Campionatele sau Cupele Naåionale.
Începând cu anul 2002 Lotul
Naåional de Kempo al României a
participat la toate ediåiile Campionatelor
Europene æi Mondiale de Kempo,
clasându-se pe locul I pe naåiuni la
toate aceste ediåii, devansând åãri cu
renume în acest sport ca SUA, Germania,
Ungaria, Franåa sau Japonia.
La fel ca æi în anii precedenåi æi
anul acesta Lotul Naåional de Kempo a
participat, în perioada 6-8 octombrie a.c.,
la cea de-a 3-a ediåie a Campionatelor
Europene de Kempo ce s-a desfãæurat în
localitatea Komarno din Slovacia, aliniind
la startul competiåiei 45 de sportivi înscriæi
pe toate probele de concurs: Semicontact,
Full-Contact, Knockdown, Kata, Kata cu
Arme, Demo, Demo cu Arme. Atât la
individual cât æi pe echipe.
La sfâræitul celor trei zile de concurs, la
care au participat peste 500 de sportivi din
22 de åãri, România s-a clasat pe locul I pe
naåiuni pentru a 5-a oarã consecutiv.
Dintre sportivii români care s-au
clasat pe locul I cucerind medalia de aur
menåionãm:
La individual:
Semicontact: Pãun Cãtãlin, Drãgan
Mirel, Paun Anne-Marie Sanda æi Gheba
Ætefan.
Full-Contact: Pascu Alina, Duralia
Roxana, Gheba Ætefan æi Scãpãu
Mãdãlin.
Knockdown: Florea Sorin, Albert
Stoica, Rizea George æi Scãpãu
Mãdãlin.
Echipe:
Demo: Trache Cristina & Cristea
Alexandra; Paun Anne-Marie Sanda &
Stãnescu Mihaela; Pascu Alina & Duralia
Roxana.
Demo cu Arme: Trache Cristina &
Cristea Alexandra; Mititelu Gabriel &
Radu Clabescu.
33

Culmea geloziei: sã fii gelos pe soare
cã îåi arde nevasta,
Culmea tinichigeriei: sã înveleæti casa
cu tabla înmulåirii,
Culmea prostituåiei: sã fii prostituatã în
Insulele Virgine,
Culmea navigãrii: sã navighezi pe
internet cu Titanicul,
Culmea æovãielii: sã ezit, sã nu ezit...,
Culmea ghinionului: sã faci pe prostul
si sã ramâi aæa,
Culmea ciclismului: sã faci turul
pantalonilor,
Culmea paraæutismului: sã sãri cu
paraæuta æi sã-åi dai seama cã-i plecatã
în Spania,
Culmea curajului: sã sãri de pe un
bloc de desen,
Culmea rãbdãrii: sã iei apa în gurã æi
sã stai cu fundul pe aragaz pânã fierbe
apa,
Culmea melancoliei: sã cazi pe
gânduri æi sã-åi rupi mâna,
Culmea secetei: sã alerge copacii dupã
câini,
Culmea geografiei: sã deschizi “poråile
de fier” cu “cheile Bicazului”,
Culmea ghinionului: sã-åi recuperezi
banii de la Bankcoop æi sã-i bagi la
FNI,
Culmea înotului: cu o mânã sã înoåi,
cu cealaltã sã dai din picioare,
Culmea lãcomiei: sã mãnânci bãtaie æi
sã nu te saturi,
Culmea prostiei: sã stingi lampa æi sã
aprinzi un chibrit ca sã vezi dacã s-a
stins,
Culmea inutilitãåi: sã plantezi în
Sahara plãcuåe cu „nu cãlcaåi pe
iarbã”,
Culmea æofatului: sã conduci o maæinã
de ras,
Culmea mâncatului: sã mãnânci cu
CULMI
vesta de salvare la gât æi sã te îneci,
Culmea somnului: sã visezi cã dormi,
Culmea prostiei: sã fii prost degeaba,
Culmea veterinarului: sã faci injecåie
unui cãåel de usturoi,
Culmea pedichiurii: sã faci unghiile
unui picior de pat,
Culmea culmilor: sã aibã purecii
pãduchi,
Culmea neglijenåei: sã faci baie întro
cadã cu benzinã æi sã-åi aprinzi o
åigarã,
Culmea orbului: sã-æi vadã moartea cu
ochii,
Culmea cãsniciei: sã stai la rând
pentru a-åi îndeplinii obligaåiile
conjugale,
Culmea culmii cãsniciei: sã-åi sarã
rândul
Culmea yoga: sã-åi tragi un cap în
gurã,
Culmea inocenåei: o cãlugãriåã care
lucreazã într-o fabricã de prezervative
sã creadã cã face saci de dormit
pentru æoricei,
Culmea hip-hop-ului: trupa Paraziåii
sã lanseze o casetã cu cântece de
Crãciun,
Culmea politeåii: sã stai pe scaunul
electric æi sã cedezi locul unei
doamne,
Culmea politeåii a doua: sã baåi la uæã
æi când ieæi afarã,
Culmea somnului: sã adormi cu capul
pe butucul cãlãului,
Culmea ingineriei: sã scoåi apa cu o
pompã funebrã,
Culmea ambiåiei: sã te razi cu lama de
la buldozer,
Culmea fotbalului: sã înceapã meciul
æi sã scrie pe gazon „nu cãlcaåi spaåiul
verde”,
Culmea agronomului: sã facã sã
înfloreascã un boboc de raåã,
Culmea geografiei: sã te joci cu
Cercul Polar;
Culmea slãbirii: sã slãbeascã un ardei
gras,
Culmea auzului: sã auzi cum se crapã
de ziua,
Culmea cruzimii: sã-åi omori timpul,
Culmea pescuitului: sã pui scrum de
åigarã în ac æi sã prinzi peæte afumat,
Culmea sexului în grup: sã rãmâi pe
dinafarã,
Culmea telefoniei mobile: sã ieæi cu
telecomanda în oraæ æi sã sune,
Culmea zgârceniei: sã-åi pui ceasul cu
trei ore în urmã, ca sã faci economie
de timp,
Culmea consolãrii: sã consolezi o
salcie plângãtoare,
Culmea lehamitei: sã faci sarmale cu
betoniera,
Culmea hoåiei: sã furi gaz cu roaba,
Culmea canibalismului: sã mãnânci un
om invizibil,
Culmea igienei: locomotivele sã
foloseascã tampoane always,
Culmea norocului: sã te calce o
salvare,
Culmea strabismului: sã se uite
ciclopul chiorâæ,
Culmea vaccinãrii: sã vaccinezi
braåele Dunãrii,
Culmea vampirului : sã bea nectar de
usturoi,
Culmea extracåiei: sã scoåi gãlbenuæul
unui ou cu tirbuæonul,
Culmea internetului: sã trimiåi un e-
mail æi sã aætepåi poætaæul,
Culmea gravitaåiei : sã faci flotãri în
spaåiu,
Culmea bogãåiei: sã-åi cumperi æi la
ochelari termopan,
Culmea vânãtorului: sã facã sã cânte
cucurigu cocoæul de la puæcã,
Culmea justiåiei: sã condamni o
prostituatã la locul de muncã,
Culmea geloziei: sã te desparåi de soåie
pentru cã s-a îndrãgostit de tine,
Culmea habitatului: sã locuieæti într-un
bloc notes.
1 5 8 7 2 4 3 9 6
7 4 9 3 8 6 5 1 2
3 6 2 1 9 5 7 4 8
2 9 6 4 7 8 1 3 5
5 8 7 2 3 1 4 6 9
4 1 3 5 6 9 2 8 7
6 7 4 9 5 3 8 2 1
8 3 5 6 1 2 9 7 4
9 2 1 8 4 7 6 5 3
rezolvare
5 6 2 8 1 9 3 4 7
3 9 1 7 4 6 2 8 5
4 7 8 5 2 3 6 9 1
7 1 6 4 9 8 5 2 3
2 8 4 6 3 5 1 7 9
9 3 5 1 7 2 8 6 4
8 5 7 9 6 1 4 3 2
1 4 3 2 8 7 9 5 6
6 2 9 3 5 4 7 1 8
rezolvare
4 5 9 3
6 4
2 4 3 8
1 8 9 4
4 3
3 7 8 5
5 6 7 1
7 1
9 4 2
34
Regula cifrei unice: presupune completarea careului de 81 cãsuåe dupã O SINGURÃ REGULÃ: orice rând, orice
coloanã de 9 cãsuåe æi oricare pãtrat de 3x3 cãsuåe sã conåinã o singurã datã fiecare cifrã cuprinsã între 1 æi 9.
û

ZÂMBEÆTE!
cu UMOR
LEI!
PLAJÃ
POFTIM
ALUVIUNE
ATU!
CEAS
POR!
BORD
ANTERIOR
D E T O A T E P E N T R U T O Å I
LINIÆTE
ÅARA
NOASTRÃ
12 LUNI
IAÆI
H2O
PILOT ANTIC
STEA
ÎMPREUNÃ
ÅÃRM
ATU
NEÆTIUTOR
LELE!
ZEUL
SOARELUI
INSULTÃ
ONE!
DURERE
GENERALI
PE APÃ
ETA!
IMENSÃ
ÆEIC (pl.)
APRECIERE
DOICÃ
CA PELINU
Un tânãr dintr-un sat trebuia sã se
cãsãtoreascã, având de-acum vârsta.
Cautã... cautã...se îndrãgosteæte, vine æi aratã
pãrinåilor aleasa inimii lui. Tatãl lui se uitã
la ea, îl luã de-o parte pe fiul sãu æi-l întrebã:
- De-ai cui este?
- De-ai lui Pãvãlache, tatã!
- Pãi, în situaåia asta nu poåi sã te cãsãtoreæti
cu ea, fiindcã-åi este sorã. Asta e... îmi pare
rãu... ætii, valurile tinereåii, eu æi cu mama
ei...
Necãjit tânãrul cãutã o altã fatã. Gãseæte,
aæa cã o prezintã æi pe aceasta. Tatãl îl i-a
deoparte:
- Este de-a lui Stroe, nu? Nu poåi sã te
cãsãtoreæti cu ea cã-åi este sorã. Ætii?!?
Valurile tinereåii, fiule. Îmi pare rãu.
Necãjit fiul îl întreabã:
- Auzi tatã? Pe fata lu’ Cristea o ætii?
- Da fiule æi ea îåi este sorã! Îmi pare rãu...
valurile tinereåii...
Dezamãgit fiul se duce la maicã:
- Auzi mamã nu vreau sã fac scandal în
casã, dar tata când era tânãr era armãsarul
satului! Ãsta s-a culcat cu toate femeile din
sat. Acum când vreau sã mã însor æi eu îmi
spune cã nu pot cu aia cã mi-e sorã,
cu aia nu cã mi-e sorã... Ce sã fac, cã am
ajuns la disperare?
- A.... dã-i pace mamã æi însoarã-te cu care
vrei cã nici el nu este tac-tu’...!
Nevasta unui deåinut în audienåã la
directorul penitenciarului:
- Domnule director, am venit aici sã vã
rog sã-i daåi bãrbatului meu o muncã mai
uæoarã.
- Dar, doamnã, bãrbatul dv. lipeæte etichete
pe sticle, deci nu vãd în asta un lucru greu.
- Nenorocitul, mie mi-a zis cã sapã un
tunel...
Un melc bate la uæa unui urs. Iese ursul,
se zgâieæte, nu vede pe nimeni, dupã care
se uitã în jos æi dã de melc. Enervat, îl ia
pe melc de guler æi-l azvârle cât poate de
departe. Dupã æase luni se aud iar bãtãi în
uæa ursului, care iese din casã æi dã cu ochii
de melc.
Melcul, nervos:
- Ia ascultã, bã, ce-a fost faza asta de
adineauri?
CRENGUÅÃ
IAZ
AFIRMAÅIE
ÎN PREZENT
STAMPILAT
ATÂT
ZMEU!
AGRAFÃ
OPIU
ARO!
RÃUTATE
ÎN RIME!
MIRE!
Scoåia. Rãzboi între douã cetãåi. De la prima
cetate zboarã o ghiulea, din a doua cade o
bucatã de cetate. De la a doua cetate zboarã
o ghiulea, din prima cetate cade un zid. Æi
aæa o sãptãmânã întreagã.
Deodatã, se fãcu tãcere. De la prima cetate
se aude:
- Ei, de ce nu mai trageåi?
De la a doua cetate se rãspunde:
- Pai nu putem, ghiuleaua e la voi!
û
Responsabili de pagini Ætefan ANDREESCU æi Alexandru BARBU
35

36
û

LEGIS
LEGEA nr. 678 din 21 noiembrie 2001
(actualizatã) privind prevenirea æi
combaterea traficului de persoane
Textul iniåial a fost publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 783 din
11 decembrie 2001. Aceasta este
forma actualizatã pânã la data de 16
octombrie 2005, cu modificãrile æi
completãrile aduse de: ORDONANÅA
DE URGENÅÃ nr. 143 din 24 octombrie
2002; LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie
2003; ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.
79 din 14 iulie 2005; LEGEA nr. 287 din
11 octombrie 2005.
Parlamentul României adoptã
prezenta lege.
CAP. 1
Dispoziåii generale
ART. 1
Prezenta lege reglementeazã
prevenirea æi combaterea traficului de
persoane, precum æi protecåia æi asistenåa
acordatã victimelor unui astfel de trafic,
care constituie o violare a drepturilor
persoanei æi o atingere a demnitãåii æi
integritãåii acesteia.
ART. 2
În prezenta lege, termenii æi expresiile
de mai jos au urmãtorul înåeles:
1. prin trafic de persoane se înåelege
faptele prevãzute la art. 12 æi 13;
2. prin exploatarea unei persoane se
înåelege:
a) executarea unei munci sau
îndeplinirea de servicii în mod foråat ori
cu încãlcarea normelor legale privind
condiåiile de muncã, salarizare, sãnãtate
æi securitate;
b) åinerea în stare de sclavie sau alte
procedee asemãnãtoare de lipsire de
libertate ori de aservire;
c) obligarea la practicarea prostituåiei,
la reprezentãri pornografice în vederea
producerii æi difuzãrii de materiale
pornografice sau alte forme de exploatare
sexualã;
d) prelevarea de organe;
e) efectuarea unor alte asemenea
activitãåi prin care se încalcã drepturi æi
libertãåi fundamentale ale omului.
Litera a) a punctului 2 al art. 2 a
fost modificatã de pct. 1 al articolului
unic din ORDONANÅA DE URGENÅÃ
nr. 79 din 14 iulie 2005, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 629 din 19
iulie 2005.
CAP. 2
Prevenirea traficului de persoane
ART. 3
Pentru o luptã eficientã împotriva
traficului de persoane autoritãåile æi
instituåiile publice prevãzute în prezentul
capitol, organizaåiile neguvernamentale
æi alåi reprezentanåi ai societãåii civile
vor desfãæura, separat sau, dupã caz,
în cooperare, o activitate susåinutã de
prevenire a traficului de persoane, în
special de femei æi copii.
ART. 4
Ministerul Afacerilor Externe,
Ministerul Muncii æi Solidaritãåii Sociale,
Ministerul Administraåiei Publice,
Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii,
Ministerul Sãnãtãåii æi Familiei, Autoritatea
Naåionalã pentru Protecåia Copilului
æi Adopåie, Ministerul Administraåiei æi
Internelor, Ministerul Justiåiei, precum
æi alte organisme guvernamentale cu
atribuåii în combaterea traficului de
persoane iau mãsurile necesare pentru
elaborarea æi aplicarea în domeniile lor de
activitate a Planului naåional de acåiune în
combaterea traficului de persoane.
ART. 5
(1) Ministerul Afacerilor Externe
întocmeæte o listã cu statele care prezintã
potenåial ridicat sub aspectul traficului de
persoane, care va fi comunicatã, la cerere,
instituåiilor interesate.
(2) Ministerul Afacerilor Externe æi
Ministerul Administraåiei æi Internelor vor
adopta mãsurile necesare, în baza Legii
nr. 123/2001*) privind regimul strãinilor
în România, pentru a împiedica accesul
pe teritoriul României al cetãåenilor strãini
în legãturã cu care existã indicii temeinice
cã ar fi implicaåi în traficul de persoane,
în sensul prezentei legi.
*) Legea nr. 123/2001 a fost abrogatã
de ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.
194 din 12 decembrie 2002 publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 27
decembrie 2002.
ART. 6
(1) Ministerul Muncii æi Solidaritãåii
Sociale, prin structurile sale specializate
de la nivel central æi teritorial, elaboreazã
æi aplicã mãsuri speciale de integrare
pe piaåa muncii a persoanelor cu risc
ridicat de a fi traficate, în special pentru
femeile din zonele defavorizate æi pentru
persoanele marginalizate social.
(2) Pentru persoanele cu risc ridicat
de a fi traficate Agenåia Naåionalã pentru
Ocuparea Foråei de Muncã dezvoltã
programe de informare privind piaåa
muncii æi drepturile angajaåilor, programe
de formare profesionalã, precum æi de
informare a agenåilor economici, pentru
angajarea acestora cu prioritate.
(3) Ministerul Muncii æi Solidaritãåii
Sociale împreunã cu Ministerul Finanåelor
Publice studiazã oportunitatea elaborãrii
unor mãsuri de stimulare a agenåilor
economici care angajeazã atât persoane
cu risc ridicat de a fi traficate, cât æi
victime ale traficului, care au absolvit
cursuri de formare profesionalã, fãcând
propuneri în acest sens.
ART. 7
Ministerul Administraåiei Publice
realizeazã æi difuzeazã materiale
documentare privind riscurile la care pot
fi expuse persoanele, potenåiale victime
ale traficului de persoane.
ART. 8
Ministerul Educaåiei æi Cercetãrii
realizeazã, cu sprijinul celorlalte ministere
implicate æi în colaborare cu organizaåiile
neguvernamentale cu activitate în
domeniu, programe educative pentru
pãrinåi æi copii, în special pentru grupurile
cu risc crescut de a fi victime, în vederea
prevenirii traficului de persoane.
ART. 9
(1) Ministerul Administraåiei
æi Internelor, prin structurile sale
specializate, cu sprijinul altor ministere,
realizeazã æi menåine în actualitate baza
de date privind fenomenul traficului
de fiinåe umane, monitorizeazã æi
evalueazã periodic acest fenomen,
ERATÃ
În Suplimentul din revista nr. 9/2006
a intervenit o greæealã în titlu, respectiv
ORDONANÅA DE URGENÅÃ 143/2000
este de fapt LEGEA nr. 143/2000 privind
prevenirea æi combaterea traficului
æi consumului ilicit de droguri.
Le cerem scuze cititorilor noætrii
pentru aceastã greæealã.
Supliment Frontiera - nr. 10/2006
1

luând în considerare atât persoanele care
traficheazã, cât æi victimele traficului,
precum æi persoanele juridice implicate
în activitatea de trafic de persoane.
(2) Publicarea informaåiilor statistice æi
a rapoartelor de evaluare se face semestrial
de cãtre Inspectoratul General de Poliåie,
cu avizul ministrului de Interne.
ART. 10
Ministerul Justiåiei æi Ministerul Public,
pe baza datelor proprii, efectueazã studii
periodice în scopul identificãrii cauzelor
care determinã æi a condiåiilor ce
favorizeazã traficul de persoane.
ART. 11
Pentru prevenirea traficului de
persoane organizaåiile neguvernamentale
coopereazã cu ministerele interesate
æi organizeazã campanii de informare
privind fenomenul traficului de persoane
æi riscurile la care sunt supuse victimele
acestuia.
CAP. 3
Infracåiuni
SECÅIUNEA 1
Infracåiuni privind traficul de persoane
ART. 12
(1) Constituie infracåiunea de trafic
de persoane recrutarea, transportarea,
transferarea, cazarea sau primirea unei
persoane, prin ameninåare, violenåã sau
prin alte forme de constrângere, prin
rãpire, fraudã ori înæelãciune, abuz de
autoritate sau profitând de imposibilitatea
acelei persoane de a se apãra sau de
a-æi exprima voinåa, ori prin oferirea,
darea, acceptarea sau primirea de bani
ori de alte foloase pentru obåinerea
consimåãmântului persoanei care are
autoritate asupra altei persoane, în
scopul exploatãrii acestei persoane, æi se
pedepseæte cu închisoare de la 3 la 12 ani
æi interzicerea unor drepturi.
(2) Traficul de persoane sãvâræit în una
dintre urmãtoarele împrejurãri:
a) de douã sau mai multe persoane
împreunã;
b) s-a cauzat victimei o vãtãmare gravã
a integritãåii corporale sau a sãnãtãåii;
c) de un funcåionar public în exerciåiul
atribuåiilor de serviciu
constituie infracåiune æi se pedepseæte
cu închisoare de la 5 ani la 15 ani æi
interzicerea unor drepturi.
(3) Dacã fapta a avut ca urmare
moartea sau sinuciderea victimei,
pedeapsa este închisoare de la 15 la 25
de ani æi interzicerea unor drepturi.
Alin. (2) al art. 12 a fost modificat
de pct. 2 al articolului unic din
ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 79 din
14 iulie 2005, publicatã în MONITORUL
OFICIAL nr. 629 din 19 iulie 2005.
Alin. (2) al art. 12 a fost modificat de
pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr.
287 din 11 octombrie 2005, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 13
octombrie 2005.
ART. 13
(1) Recrutarea, transportarea,
transferarea, gãzduirea sau primirea unui
minor, în scopul exploatãrii acestuia,
constituie infracåiunea de trafic de minori
æi se pedepseæte cu închisoare de la 5 ani
la 15 ani æi interzicerea unor drepturi.
(2) Dacã fapta prevãzuta la Alin. (1)
este sãvâræitã prin ameninåare, violenåã
sau alte forme de constrângere, prin rãpire,
fraudã ori înæelãciune, abuz de autoritate
sau profitând de imposibilitatea minorului
de a se aparã ori de a-æi exprima voinåa
sau prin oferirea, darea, acceptarea ori
primirea de bani sau de alte foloase pentru
obåinerea consimåãmântului persoanei
care are autoritate asupra minorului,
pedeapsa este închisoare de la 7 ani la
18 ani æi interzicerea unor drepturi.
(3) Dacã faptele prevãzute la Alin.
(1) æi (2) sunt sãvâræite în condiåiile
prevãzute la art. 12 Alin. (2), pedeapsa
este închisoare de la 7 ani la 18 ani
æi interzicerea unor drepturi, în cazul
prevãzut la Alin. (1), æi închisoare de la
10 ani la 20 de ani æi interzicerea unor
drepturi, în cazul prevãzut la Alin. (2).
(4) Dacã faptele prevãzute în pezentul
articol au avut ca urmare moartea sau
sinuciderea victimei, pedeapsa este
închisoare de la 15 ani la 25 de ani æi
interzicerea unor drepturi.
Art. 13 a fost modificat de pct. 3 al
articolului unic din ORDONANÅA DE
URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
629 din 19 iulie 2005.
ART. 14
Abrogat.
Art. 14 a fost abrogat de LEGEA nr.
39 din 21 ianuarie 2003 publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 50 din 29
ianuarie 2003.
ART. 15
(1) Tentativa Infracåiunilor prevãzute
la art. 12-14 se pedepseæte.
(2) Organizarea sãvâræirii Infracåiunilor
prevãzute în prezentul capitol constituie
infracåiune æi se pedepseæte ca æi
infracåiunea organizatã.
ART. 16
Consimåãmântul persoanei, victimã a
traficului, nu înlãturã rãspunderea penalã
a fãptuitorului.
SECÅIUNEA a 2-a
Infracåiuni în legãtura cu traficul
de persoane
ART. 17
(1) Fapta de a determina sau de a
permite, cu ætiinåã, fie direct, fie prin
intermediar, intrarea sau rãmânerea pe
teritoriul åãrii a unei persoane care nu
este cetãåean român, supusã traficului de
persoane în sensul prezentei legi:
a) folosind faåã de aceasta mijloace
frauduloase, violenåã sau ameninåãri ori
altã formã de constrângere; sau
b) abuzând de starea specialã în
care se gãseæte acea persoanã, datoritã
situaåiei sale ilegale ori precare de
intrare sau æedere în åarã, ori datoritã
sarcinii, unei boli sau infirmitãåi ori unei
deficienåe, fizice sau mintale, constituie
infracåiune æi se sancåioneazã cu pedeapsa
prevãzutã pentru infracåiunea de trafic de
persoane.
(2) Dacã fapta prevãzutã la Alin. (1)
se sãvâræeæte în mod repetat, maximul
special al pedepsei se majoreazã cu 2
ani.
Alin. 2 al art. 17 a fost modificat
de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
50 din 29 ianuarie 2003.
ART. 18
(1) Fapta de a expune, a vinde sau
de a rãspândi, a închiria, a distribui, a
confecåiona ori de a produce în alt mod, a
transmite, a oferi sau a pune la dispoziåie
ori de a deåine în vederea rãspândirii de
obiecte, filme, fotografii, diapozitive,
embleme sau alte suporturi vizuale,
care reprezintã poziåii ori acte sexuale
cu caracter pornografic, ce prezintã sau
implicã minori care nu au împlinit vârsta
de 18 ani, constituie infracåiunea de
pornografie infantilã æi se pedepseæte cu
închisoare de la 3 la 10 ani.
(2) Cu aceeaæi pedeapsã se
sancåioneazã æi importul ori predarea de
obiecte dintre cele prevãzute la Alin. (1)
unui agent de transport sau de distribuire,
în vederea comercializãrii ori distribuirii
lor.
(3) Abrogat.
Art. 18 a fost modificat de
ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr. 143
din 24 octombrie 2002 publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 804 din 5
noiembrie 2002.
Alin. (3) al art. 18 a fost abrogat
de LEGEA nr. 39 din 21 ianuarie 2003
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
50 din 29 ianuarie 2003.
SECÅIUNEA a 3-a
Dispoziåii speciale
ART. 19
(1) Banii, valorile sau orice alte bunuri
dobândite în urma sãvâræirii Infracåiunilor
prevãzute în prezenta lege ori cele care
au servit la sãvâræirea acestor Infracåiuni,
precum æi celelalte bunuri prevãzute de
art. 118 din Codul penal sunt supuse
confiscãrii speciale, în condiåiile stabilite
de acel articol.
(2) Sunt considerate bunuri care
au servit la sãvâræirea Infracåiunii æi
mijloacele de transport care au folosit
la realizarea transportului persoanelor
traficate, precum æi imobilele în care
aceste persoane au fost cazate, dacã
aparåin fãptuitorilor.
ART. 20
(1) Persoana supusã traficului de
persoane, care a sãvâræit, ca urmare a
exploatãrii sale, infracåiunea de prostituåie
sau cea de ceræetorie, nu se pedepseæte
pentru aceste Infracåiuni.
(2) Persoana care a comis una dintre
2 Supliment Frontiera - nr. 10/2006

Infracåiunile prevãzute de prezenta lege,
iar în timpul urmãririi penale denunåã
æi faciliteazã identificarea æi tragerea
la rãspundere penalã a altor persoane
care au sãvâræit Infracåiuni prevãzute de
prezenta lege beneficiazã de reducerea la
jumãtate a limitelor pedepsei prevãzute
de lege.
Art. 20 a fost modificat de pct. 4 al
articolului unic din ORDONANÅA DE
URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
629 din 19 iulie 2005.
Alin. (1) al art. 20 a fost modificat de
pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr.
287 din 11 octombrie 2005, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 13
octombrie 2005.
CAP. 4
Dispoziåii speciale privind
procedura judiciarã
ART. 21
Urmãrirea penalã pentru Infracåiunile
prevãzute de prezenta lege se efectueazã
în mod obligatoriu de cãtre procuror
æi se judecã în primã instanåã de cãtre
tribunal.
ART. 22
În vederea strângerii datelor necesare
începerii urmãririi penale pot fi folosiåi
investigatori sub acoperire, în condiåiile
legii.
ART. 23
(1) Când existã date sau indicii
temeinice cã o persoanã care pregãteæte
comiterea unei Infracåiuni dintre cele
prevãzute în prezenta lege sau care a
comis o asemenea infracåiune foloseæte
sisteme de telecomunicaåii ori informatice,
organul de urmãrire penalã poate, cu
autorizarea procurorului, sã aibã acces,
pentru o perioadã determinatã, la aceste
sisteme æi sã le supravegheze.
(2) Dispoziåiile art. 91^1 -91^5 din
Codul de procedurã penalã se aplicã în
mod corespunzãtor.
ART. 24
(1) Æedinåele de judecatã în cauzele
privind infracåiunea de trafic de persoane
prevãzutã la art. 13 æi de pornografie
infantilã prevãzutã la art. 18 nu sunt
publice.
(2) La desfãæurarea judecãåii în
condiåiile Alin. (1) pot asista pãråile,
reprezentanåii acestora, apãrãtorii, precum
æi alte persoane a cãror prezenåã este
consideratã necesarã de cãtre instanåã.
(3) În cauzele privind Infracåiunile
prevãzute în prezenta lege ascultarea
minorului care nu a împlinit vârsta de 14
ani se face în prezenåa unuia dintre pãrinåi
sau a tutorelui ori a persoanei cãreia îi
este încredinåat minorul spre creætere æi
educare.
ART. 25
La judecarea Infracåiunilor prevãzute
la art. 12 æi 17, la cererea pãråii vãtãmate,
instanåa poate declara æedinåã secretã.
CAP. 5
Protecåia æi asistenåa victimelor
traficului de persoane
ART. 26
(1) Persoanelor vãtãmate prin
Infracåiunile prevãzute în prezenta lege,
precum æi altor victime ale acestor Infracåiuni
li se acordã o protecåie æi o asistenåã
specialã, fizicã, juridicã æi socialã.
(2) Viaåa privatã æi identitatea
victimelor traficului de persoane sunt
ocrotite prin prevederile prezentei legi.
(3) Victimele Infracåiunilor prevãzute
în prezenta lege au dreptul la recuperarea
lor fizicã, psihologicã æi socialã.
(4) Minorilor, victime ale Infracåiunilor
prevãzute în prezenta lege, li se acordã
protecåie æi asistenåã specialã, în raport
cu vârsta lor.
(5) Femeilor, victime ale Infracåiunilor
prevãzute în prezenta lege, precum æi
celor care sunt supuse unui risc ridicat de
a deveni victime ale acestor Infracåiuni li
se acordã o protecåie æi o asistenåã socialã
specificã.
ART. 27
Ministerul Administraåiei æi Internelor
asigurã, la cerere, pe teritoriul României,
protecåia fizicã a victimelor traficului de
persoane pe perioada procesului.
ART. 28
Cetãåenilor români aflaåi pe teritoriul
altor åãri, victime ale traficului de
persoane, li se acordã, la cerere, asistenåã
de cãtre misiunile diplomatice æi oficiile
consulare ale României în acele åãri.
ART. 29
Ministerul Afacerilor Externe,
prin misiunile diplomatice æi oficiile
consulare ale României, elibereazã, în
caz de necesitate, în vederea repatrierii,
documente de identitate cetãåenilor
români care au fost victime ale traficului
de persoane, într-un timp rezonabil, fãrã
întârzieri nejustificate.
ART. 30
(1) Ministerul Afacerilor Externe
asigurã difuzarea cãtre cei interesaåi,
prin intermediul misiunilor diplomatice
æi al oficiilor consulare ale României în
strãinãtate, a unor materiale de informare
privind drepturile persoanelor, victime ale
traficului de persoane, potrivit legislaåiei
române æi a statului de reæedinåã.
(2) Misiunile diplomatice æi oficiile
consulare ale României în strãinãtate
asigurã informarea organelor judiciare
strãine cu privire la reglementãrile
române în materie.
(3) Misiunile diplomatice æi oficiile
consulare ale României în strãinãtate vor
publica prin mijloace electronice proprii
informaåii referitoare la legislaåia naåionalã
æi a statului strãin în domeniu, precum æi
adresele centrelor de asistenåã æi protecåie
a victimelor traficului de persoane sau
asimilate acestora.
(4) Æefii misiunilor diplomatice æi
ai oficiilor consulare ale României în
strãinãtate vor desemna un diplomat
din cadrul acestora ca responsabil cu
aplicarea metodologiei de repatriere a
cetãåenilor români, victime ale traficului
de persoane, în sensul prezentei legi.
(5) Metodologia de repatriere a
cetãåenilor români, victime ale traficului
de persoane, se elaboreazã de cãtre
Ministerul Afacerilor Externe împreunã
cu Ministerul Administraåiei æi Internelor
æi Ministerul Justiåiei, în termen de 60 de
zile de la adoptarea prezentei legi.
ART. 31
Ministerul Administraåiei æi Internelor
asigurã, prin structurile sale specializate,
la toate punctele de trecere a frontierei
României, personal special instruit pentru
identificarea æi preluarea victimelor,
în vederea îndrumãrii acestora cãtre
instituåiile specializate.
ART. 32
(1) Victimele traficului de persoane pot
fi cazate, la cerere, temporar, în centre de
asistenåã æi protecåie a victimelor traficului
de persoane, înfiinåate prin prezenta lege,
denumite în continuare centre, aflate în
subordinea consiliilor judeåene Arad,
Botoæani, Galaåi, Giurgiu, Iaæi, Ilfov,
Mehedinåi, Satu Mare æi Timiæ.
(2) Durata cazãrii este stabilitã prin
decizie a delegaåiei permanente judeåene
æi nu poate depãæi 10 zile.
(3) Durata cazãrii poate fi prelungitã,
la solicitarea organelor judiciare, cu cel
mult pânã la 3 luni sau, dupã caz, pe
perioada procesului penal.
(4) Centrele sunt amenajate æi dotate
astfel încât sã ofere condiåii civilizate
de cazare æi igienã personalã, hranã,
asistenåã psihologicã æi medicalã.
ART. 33
Victimelor traficului de persoane,
cazate temporar, li se asigurã de cãtre
asistenåii sociali din aparatul consiliului
local în a cãrui razã teritorialã îæi
desfãæoarã activitatea centrele informaåii
æi consiliere pentru a beneficia de
facilitãåile asigurate prin lege persoanelor
marginalizate social.
ART. 34
(1) Regulamentul de organizare
æi funcåionare, precum æi structura
organizatoricã ale centrelor se aprobã de
ministrul administraåiei publice, cu avizul
ministrului de interne.
(2) Personalul încadrat în centre este
salarizat potrivit legislaåiei referitoare
la salarizarea personalului din unitãåile
bugetare.
(3) Cheltuielile curente æi de capital ale
centrelor se acoperã din bugetele consiliilor
judeåene, prevãzute la art. 32 Alin. (1).
ART. 35
(1) Agenåiile judeåene de ocupare
a foråei de muncã din judeåele în care
se înfiinåeazã æi funcåioneazã centrele
organizeazã, dacã este posibil, programe
speciale de scurtã duratã pentru iniåierea sau
formarea profesionalã a victimelor cazate.
Supliment Frontiera - nr. 10/2006
3

(2) De asemenea, agenåiile menåionate
la Alin. (1) asigurã, cu prioritate,
victimelor traficului de persoane servicii
de consiliere æi mediere a muncii, în
vederea identificãrii unui loc de muncã.
ART. 36
Victimelor traficului de persoane,
cetãåeni români, li se pot acorda locuinåe
sociale, cu prioritate, de cãtre consiliile
locale din localitatea de domiciliu.
ART. 37
România le faciliteazã cetãåenilor
strãini, victime ale traficului de persoane,
întoarcerea în åara lor de origine fãrã nici
o întârziere nejustificatã æi le asigurã
transportul în deplinã securitate pânã
la frontiera statului român, dacã nu este
prevãzut altfel în acordurile bilaterale.
ART. 38
(1) Strãinii victime ale traficului
de persoane pot fi cazaåi în centrele
special amenajate potrivit Ordonanåei de
URGENÅÃ a Guvernului nr. 194/2002
privind regimul strãinilor în România,
republicatã, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, fãrã a mai fi necesarã luarea în
custodie publicã a acestora. În acest scop,
administraåia centrelor amenajeazã spaåii
speciale, separate de cele destinate cazãrii
strãinilor luaåi în custodie publicã.
(2) Strãinii victime ale traficului
de persoane, solicitanåi ai unei forme
de protecåie în România, pot fi cazaåi
în centrele special amenajate potrivit
Ordonanåei Guvernului nr. 102/2000
privind statutul æi regimul refugiaåilor în
România, republicatã.
(3) Cazarea persoanelor prevãzute
la Alin. (1) se aprobã de æeful Autoritãåii
pentru strãini, la solicitarea scrisã a
autoritãåilor competente.
(4) Victimele traficului de persoane sunt
informate în locurile de cazare, într-o limbã
pe care o înåeleg, cu privire la procedurile
judiciare æi administrative aplicate.
(5) Persoanele prevãzute la Alin. (1)
æi (2) pot beneficia de consiliere psihicã
æi psihologicã, într-o limbã pe care o
înåeleg, precum æi de asistenåã medicalã
æi socialã.
(6) Asistenåa medicalã, medicamentele
æi hrana persoanelor prevãzute la Alin.
(1) se asigurã potrivit normelor legale
aplicabile strãinilor luaåi în custodie
publicã.
Art. 38 a fost modificat de pct. 5 al
articolului unic din ORDONANÅA DE
URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
629 din 19 iulie 2005.
Alin. (5) al art. 38 a fost modificat de
pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr.
287 din 11 octombrie 2005, publicatã în
MONITORUL OFICIAL nr. 917 din 13
octombrie 2005.
ART. 39
În cazul în care strãinii, victime ale
traficului de persoane, nu posedã nici un
document de identitate sau acesta a fost
pierdut, furat ori distrus, li se faciliteazã
de cãtre Direcåia relaåii consulare din
cadrul Ministerului Afacerilor Externe
sau de cãtre organele competente ale
Ministerului Administraåiei Publice
eliberarea unui nou paæaport sau titlu de
cãlãtorie, dupã caz.
ART. 39^1
(1) Strãinii cu privire la care existã
motive serioase sã se considere cã
sunt victime ale traficului de fiinåe
umane beneficiazã de o perioadã de
recuperare æi reflecåie de pânã la 90 de
zile, pentru a se reface, a ieæi de sub
influenåa fãptuitorilor æi a lua o decizie
în cunoætinåã de cauzã privind cooperarea
cu autoritãåile competente, timp în care
li se acordã de cãtre Autoritatea pentru
strãini, la solicitarea procurorului sau a
instanåei, tolerarea rãmânerii pe teritoriul
României. În perioada de recuperare æi
reflecåie strãinii beneficiazã de drepturile
prevãzute la art. 38.
(2) În timpul sau la expirarea perioadei
de reflecåie, strãinilor victime ale traficului
de persoane li se poate acorda, la cerere,
un permis de æedere temporarã, în
condiåiile prevãzute de ORDONANÅA
de URGENÅÃ a Guvernului nr. 194/
2002, republicatã, cu modificãrile æi
completãrile ulterioare.
Art. 39^1 a fost introdus de pct. 6
al articolului unic din ORDONANÅA
DE URGENÅÃ nr. 79 din 14 iulie 2005,
publicatã în MONITORUL OFICIAL nr.
629 din 19 iulie 2005.
ART. 40
În cazul aducerii în România de cãtre
o companie de transport de victime ale
traficului, cunoscând caracterul ilicit
al acestuia, compania de transport
respectivã este obligatã sã asigure cazarea
æi întreåinerea acestora pe perioada
stabilitã de Ministerul Administraåiei æi
Internelor æi sã suporte transportul lor
pânã la frontiera românã, conform legii.
ART. 41
De asemenea, minorilor care însoåesc
victimele traficului de persoane sau care
sunt ei înæiæi victime li se aplicã, în mod
corespunzãtor, prevederile referitoare la
minori din Legea nr. 123/2001*).
*) Legea nr. 123/2001 a fost abrogatã
de ORDONANÅA DE URGENÅÃ nr.
194 din 12 decembrie 2002 publicatã
în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 27
decembrie 2002.
ART. 42
Asociaåiile æi fundaåiile care fac
dovada cã desfãæoarã programe de servicii
de asistenåã socialã pentru victimele
traficului de persoane, cum ar fi: cazare,
hranã, consiliere psihicã, psihologicã æi
juridicã, asistenåã medicalã, vor putea
beneficia de subvenåii de la bugetul de
stat sau, dupã caz, de la bugetele locale,
în condiåiile legii.
ART. 43
Victimele Infracåiunilor prevãzute în
prezenta lege au dreptul sa primeascã
informaåii cu privire la procedurile
judiciare æi administrative aplicabile.
ART. 44
Persoanele prevãzute la art. 43 au
dreptul sa primeascã asistenåã juridicã
obligatorie pentru a putea sã îæi exercite
drepturile în cadrul procedurilor penale
prevãzute de lege, în toate fazele
procesului penal, æi sã îæi susåinã cererile
æi pretenåiile civile faåã de persoanele
care au sãvâræit Infracåiunile prevãzute de
prezenta lege, în care ele sunt implicate.
CAP. 6
Cooperarea internaåionalã
ART. 45
Prin prezenta lege se instituie ofiåeri
de legãturã în cadrul Ministerului
Administraåiei æi Internelor, precum
æi magistraåi de legãturã la nivelul
parchetelor de pe lângã tribunale, care sã
asigure consultarea reciprocã cu ofiåeri de
legãturã sau, dupã caz, cu magistraåi de
legãturã care funcåioneazã în alte state, în
scopul coordonãrii acåiunilor acestora în
cursul urmãririi penale.
ART. 46
În vederea schimbului de date æi
de informaåii cu privire la investigarea
æi urmãrirea Infracåiunilor prevãzute
în prezenta lege se va stabili un punct
de contact în cadrul Ministerului
Administraåiei æi Interneloræi al Parchetului
de pe lângã Curtea Supremã de Justiåie cu
instituåii similare din alte state.
ART. 47
(1) Societãåile de transport
internaåional sunt obligate sã verifice la
emiterea documentului de cãlãtorie dacã
pasagerii sunt în posesia documentelor de
identitate cerute pentru intrarea în åara de
tranzit sau de primire.
(2) Obligaåia prevãzutã la Alin. (1)
revine æi conducãtorului mijlocului de
transport internaåional rutier la urcarea
pasagerilor, precum æi personalului abilitat
sã controleze documentele de cãlãtorie.
CAP. 7
Dispoziåii finale
ART. 48
Pentru identificarea victimelor traficului
de persoane lucrãtorii Ministerului
Administraåiei æi Internelor pot organiza
controale în instituåii publice ori particulare,
precum æi în incinta agenåilor economici,
indiferent de proprietar sau de deåinãtor, în
condiåiile legii.
ART. 49
În termen de 60 de zile de la data
intrãrii în vigoare a prezentei legi se
va adopta, prin hotãrâre a Guvernului,
regulamentul de aplicare a acesteia.
Aceastã lege a fost adoptatã de Camera
Deputaåilor în æedinåa din 2 octombrie
2001, cu respectarea prevederilor art. 74
Alin. (1) din Constituåia României.
4 Supliment Frontiera - nr. 10/2006

Condiåii de cãlãtorie æi de rezidenåã ale
cetãåenilor Uniunii Europene pe teritoriul
statelor membre ale UE
- aplicabile cetãåenilor României începând cu 1 ianuarie 2007
Având în vedere necesitatea
informãrii populaåiei cu privire la
condiåiile de cãlãtorie a cetãåenilor
români din momentul aderãrii åãrii
noastre la Uniunea Europeanã, precum æi
ca urmare a solicitãrilor reprezentanåilor
mass-media formulate pe aceastã temã,
Ministerul Administraåiei æi Internelor
precizeazã urmãtoarele:
La data de 1 ianuarie 2007,
România va deveni stat membru al
Uniunii Europene, cu toate drepturile æi
obligaåiile ce îi revin conform Tratatului
de Aderare din 25 aprilie 2005.
Cetãåenii români vor deveni astfel,
începând cu 01.01.2007, cetãåeni ai
Uniunii Europene æi vor beneficia, pe
teritoriul statelor membre ale Uniunii,
de drepturile æi libertãåile conferite de
tratatele de bazã ale Uniunii Europene.
Dreptul de liberã circulaåie æi æedere
este unul dintre cele mai importante
drepturi æi mai „vizibile” – pentru
cetãåenii UE – realizãri ale dreptului
comunitar european. Dreptul unui
cetãåean al Uniunii de a se deplasa,
din motive economice sau din alte
motive, pe o perioadã scurtã, lungã
sau nelimitatã de timp în alte state UE,
este unic în lume. Nici o altã formã
de cooperare internaåionalã între state
nu asigurã, la ora actualã, un drept
comparabil.
Condiåiile în care cetãåenii Uniunii
æi familiile lor îæi pot exercita dreptul de
liberã circulaåie æi de a rezida liber pe
teritoriul unui stat membru, dreptul de
rezidenåã permanentã æi restricåii privind
dreptul de a circula liber æi de a rezida
pe teritoriile statelor membre, pe motive
de politicã publicã, securitate publicã æi
sãnãtate publicã sunt reglementate de
Directiva CE nr. 38/2004.
Dreptul de a circula liber pe teritoriul
unui stat membru (art. 4-5 din
Directiva CE nr. 38/2004)
Toåi cetãåenii Uniunii, deci æi cetãåenii
români, pot ieæi de pe teritoriul unui stat
membru pentru a intra pe teritoriul unui
alt stat membru al Uniunii în baza cãråii
de identitate sau paæaportului, valabil,
care atestã naåionalitatea acestora (în
acest moment, circulaåia pe baza cãråii
de identitate nu este posibilã, pentru
cetãåenii români, pentru cã documentul
românesc de identitate nu prezintã
suficiente elemente de securitate).
Membrii de familie ai cetãåenilor
Uniunii, membrii care nu au cetãåenia
unui stat membru, pot ieæi de pe
teritoriul unui stat membru pentru
a cãlãtori pe teritoriul unui alt stat
membru al Uniunii în baza unui
paæaport valabil. Dar, pentru a intra pe
teritoriul unui alt stat membru, membrii
de familie ai unui cetãåean al Uniunii,
membrii care nu au cetãåenia unui stat
membru, trebuie sã aibã asupra lor fie
o vizã de æedere pe termen scurt, fie un
permis de rezidenåã.
Statele membre pot cere persoanelor
care au intrat pe teritoriul lor, cu
îndeplinirea condiåiilor menåionate, sã
se înregistreze într-o perioadã de timp
rezonabilã æi nediscriminatorie.
Dreptul de rezidenåã pânã la 3 luni
(art. 6 din Directiva
CE nr. 38/2004)
Cetãåenii Uniunii, aæadar æi cetãåenii
români, au dreptul de a rezida pe
teritoriul unui alt stat membru pentru o
perioadã de pânã la 3 luni, fãrã nici o
condiåionare sau formalitãåi, alta decât
a deåine o carte de identitate valabilã
sau un paæaport valabil.
Membrii de familie ai unui cetãåean
al Uniunii care cãlãtoresc împreunã cu
acesta, membri care nu au cetãåenia
unui stat membru, pot rezida pe
teritoriul unui alt stat membru pentru o
perioadã de pânã la 3 luni doar în baza
unui paæaport valabil.
Dreptul de rezidenåã pentru mai mult
de 3 luni (art. 7-15 din
Directiva CE nr. 38/2004)
Un cetãåean al Uniunii, deci æi un
cetãåean român, poate rezida pentru o
perioadã mai mare de 3 luni pe teritoriul
unui alt stat membru, dacã îndeplineæte
una din urmãtoarele condiåii:
a) fie este angajat ca lucrãtor, fie este
liber profesionist;
b) are suficiente resurse æi asigurare
medicalã, astfel încât acesta sã nu
devinã o povarã pentru serviciile sociale
ale åãrii în care doreæte sã rezideze (nu
este stabilit un cuantum minim, dar se
va lua în considerare situaåia personalã
a cetãåeanului în cauzã);
c) fie este angrenat într-o instruire
vocaåionalã sau este student æi are o
asigurare medicalã æi asigurã autoritãåile
naåionale ale statului în care vrea sã
rezideze, printr-o declaraåie sau prin
mijloace echivalente, cã nu va deveni
o povarã pentru serviciile sociale ale
statului în cauzã;
d) este un membru al familiei
unui cetãåean al Uniunii, chiar dacã
nu are cetãåenia unui stat membru,
æi cãlãtoreæte împreunã cu acesta,
cu îndeplinirea uneia din condiåiile
prevãzute la punctele a)-c).
Cetãåenilor Uniunii nu li se cere sã
aibã permise de rezidenåã. Totuæi, statele
membre pot cere ca cetãåenii unui stat
membru al Uniunii sã se înregistreze la
autoritãåile competente într-o perioadã
care nu poate fi mai micã de 3 luni de
la data intrãrii pe teritoriul statului pe
care vor sã rezideze pentru o perioadã
mai mare de 3 luni.
Certificatul de înregistrare va fi
eliberat în urma prezentãrii:
• unei cãråi de identitate sau a unui
paæaport valabil;
• unei declaraåii a cetãåeanului
în cauzã prin care menåioneazã cã
îndeplineæte condiåiile necesare de a
rezida pe o perioadã mai mare de 3
luni sau prin orice dovadã;
• unei dovezi privind legãtura de
rudenie sau de relaåie durabilã, în cazul
membrilor de familie al unui cetãåean al
Uniunii, membrii care sunt la rândul lor
cetãåeni ai Uniunii.
Membrii de familie ai unui cetãåean
al Uniunii, membrii care nu sunt
cetãåeni ai Uniunii, trebuie sã obåinã
un permis de rezidenåã, dacã vor sã
Supliment Frontiera - nr. 10/2006
5

ezideze pe teritoriul unui stat membru
al Uniunii pentru o perioadã mai mare
de 3 luni. Termenul limitã pânã la care
poate fi depusã cererea de obåinere a
unui permis de rezidenåã nu poate fi
mai mic de 3 luni de la data intrãrii
pe teritoriul pe care persoana în cauzã
doreæte sã rezideze.
Permisul de rezidenåã pentru
acestã persoanã se va numi „Permis
de rezidenåã al unui membru de
familie al unui cetãåean al Uniunii”
æi va fi eliberat în maxim 6 luni de
la data depunerii cererii. Pentru
eliberarea permisului de rezidenåã,
membrul de familie în cauzã trebuie
sã îndeplineascã aceleaæi condiåii ca
cele pentru eliberarea certificatului de
înregistrare, cu singura deosebire cã la
prima condiåie trebuie sã prezinte doar
un paæaport valabil.
Valabilitatea permisului de rezidenåã
este de maxim 5 ani de la data eliberãrii,
în funcåie de perioada solicitatã de
rezidenåã. Valabilitatea permisului de
rezidenåã nu va fi afectatã dacã absenåa
de pe teritoriul statului pentru care s-a
obåinut permis de rezidenåã se axeazã
în urmãtoarele limite:
• nu depãæeæte 6 luni într-un an
de zile;
• mai mult de 6 luni într-un an,
dar pe motiv de satisfacere a stagiului
militar;
• mai mult de 12 luni consecutive,
pentru motive importante precum
sarcinã æi naæterea unui copil, boalã
gravã, studiu sau instruire vocaåionalã,
sau mutarea în interesul serviciului în
alt stat membru sau într-o åarã teråã.
Decesul unui cetãåean al
Uniunii, plecarea sa din åara gazdã,
divoråul, anularea cãsãtoriei sau
terminarea parteneriatului înregistrat
nu afecteazã dreptul unui membru
al familiei, indiferent dacã este sau
nu cetãåean al unui stat membru al
Uniunii, sã continue sã rezideze pe
teritoriul statului membru în cauzã,
cu îndeplinirea aceloraæi condiåii
solicitate unui cetãåean al Uniunii de a
rezida pe teritoriul unui alt stat membru
al Uniunii (lit. a)-d) de mai sus). Copiii
cetãåeanului aflat într-o astfel de situaåie
pot continua sã rezideze pe teritoriul
statului în cauzã dacã sunt înregistraåi
la o instituåie de învãåãmânt, pânã la
completarea studiilor.
Pentru fiecare caz în parte, pentru
membrii familiei care nu au cetãåenia
Uniunii se mai solicitã anumite
condiåii:
• în cazul în care cetãåeanul în
cauzã a decedat sau a plecat din
åara respectivã, membrul de familie
al acestuia trebuie sã fi rezidat pe
teritoriul statului respectiv cel puåin
un an înainte de decesul cetãåeanului
Uniunii, în calitate de membru al
familiei cetãåeanului Uniunii în cauzã;
• în cazul divoråului, anulãrii
cãsãtoriei sau terminãrii parteneriatului
înregistrat, se întâlnesc urmãtoarele
situaåii: • cãsãtoria sau parteneriatul
înregistrat a durat cel puåin 3 ani,
dar cel puåin un an pe teritoriul
statului membru gazdã • în caz de
circumstanåe dificile, precum violenåã
domesticã în timpul cãsãtoriei sau
parteneriatului înregistrat, partenerul
poate continua sã rezideze • în cazul
în care s-a stabilit dreptul de acces la
copilul minor, rezultat în urma relaåiei
æi curtea a stabilit cã accesul trebuie sã
se facã pe teritoriul în cauzã, partenerul
respectiv, care nu are cetãåenia unui
stat membru, cãruia i s-a atribuit acest
drept, poate avea acces nelimitat în
vederea îndeplinirii acestui scop.
Dreptul de rezidenåã permanentã
(art. 16-21 din Directiva CE nr. 38/
2004)
Cetãåenii Uniunii obåin dreptul
de rezidenåã permanentã pe teritoriul
statului membru gazdã dupã o
perioadã de 5 ani de rezidenåã legalã
neîntreruptã, dovedind cã nu s-a luat
nici o decizie de expulzare împotriva
lor. Acest drept de rezidenåã nu este
supus nici unei condiåii. Aceeaæi regulã
se aplicã æi membrilor de familie, care
nu au cetãåenia Uniunii æi care au
locuit cu un cetãåean al Uniunii timp
de 5 ani.
Dreptul de rezidenåã permanentã
este pierdut în cazul unei absenåe de
pe teritoriul statului membru gazdã de
mai mult de 2 ani.
Permisele de rezidenåã permanente
sunt valabile pe termen nedeterminat
æi sunt reînnoite automat la fiecare 10
ani. Acestea trebuie sã fie eliberate
în maxim 3 luni de la data depunerii
cererii. Cetãåenii pot folosi orice formã
de evidenåã general acceptatã de cãtre
statul membru gazdã pentru a-æi dovedi
rezidenåa continuã.
Restricåii ale dreptului de liberã
circulaåie æi a dreptului de rezidenåã
pe motive de politicã publicã,
securitate publicã sau sãnãtate
publicã (art. 27-33 din Directiva CE
nr. 38/2004)
Cetãåenilor Uniunii sau membrilor
lor de familie li se poate restricåiona
dreptul de liberã circulaåie æi de
rezidenåã pe motive de politicã publicã,
securitate publicã sau sãnãtate publicã,
pe teritoriul unui alt stat membru al
Uniunii. Aceste decizii nu pot fi luate
în nici un caz pe motive economice.
Mãsurile care afecteazã libera circulaåie
æi rezidenåa trebuie sã se bazeze pe
conduita proprie a persoanei în cauzã;
condamnãrile penale anterioare
nu justificã automat luarea acestor
mãsuri.
Aceastã conduitã trebuie sã
reprezinte o ameninåare suficient de
serioasã æi prezentã, care sã afecteze
interesele fundamentale ale statului în
cauzã. Simplul fapt cã documentele de
intrare folosite de persoana în cauzã
au expirat nu constituie motive de
expulzare.
În orice caz, înainte de luarea unei
decizii de expulzare, statul membru
trebuie sã evalueze o serie de factori,
precum perioada în care a rezidat
persoana în cauzã, vârsta, gradul
de integrare æi situaåia familialã pe
teritoriul statului în cauzã æi legãturile
cu åara de origine. Doar în cazuri
excepåionale, pentru considerente
puternice de securitate publicã,
ordinele de expulzare pot privi un
cetãåean al Uniunii, dacã a rezidat pe
teritoriul statului în cauzã timp de 10
ani sau este minor.
Persoana care face obiectul unei
decizii de refuz de intrare sau de
rezidenåã pe teritoriul unui stat membru
trebuie sã fie notificatã cu privire la
aceastã decizie. Motivele deciziei
trebuie sã fie date æi persoana în cauzã
trebuie sã fie informatã de procedurile
de atacare a acestei decizii. Cu excepåia
urgenåelor, subiectului unei asemenea
decizii trebuie sã i se permitã cel puåin
o lunã pentru a pãrãsi teritoriul statului
membru în cauzã.
Ordinele de expulzare pe timpul
vieåii nu pot fi eliberate sub nici un
fel de condiåii. Persoanele vizate de
ordinele de expulzare pot solicita sã
li se revizuiascã situaåia dupã maxim
3 ani.
Legendã:
• Cetãåean al Uniunii: orice
persoanã care are cetãåenia unui stat
membru
• Membru de familie: soåul;
partenerul înregistrat, dacã legislaåia
statului membru în cauzã trateazã
parteneriatul înregistrat echivalent cu
cãsãtoria; descendenåii direcåi care
nu au împlinit vârsta de 21 de ani
sau cei care sunt dependenåi æi cei ai
soåului sau partenerului, menåionaåi
anterior; rudele directe dependente pe
linie ascendentã æi cei ai soåului sau ai
partenerului.
Serviciul Comunicare Publicã al MAI
6 Supliment Frontiera - nr. 10/2006

HOTÃRÂREA nr. 284 din 7 aprilie
2005 privind stabilirea cuantumului æi
condiåiilor de acordare a compensaåiei
lunare pentru chirie cuvenite poliåiætilor
PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL
nr. 327 din 19 aprilie 2005;
În temeiul art. 108 din Constituåia
României, republicatã, æi al art. 31 alin.
(5) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul
poliåistului, cu modificãrile æi completãrile
ulterioare, Guvernul României adoptã
prezenta hotãrâre.
ART. 1
(1) Poliåiætii aflaåi în situaåiile prevãzute
la art. 31 alin. (1) æi alin. (1^1) din Legea
nr. 360/2002 privind Statutul poliåistului,
cu modificãrile æi completãrile ulterioare,
au dreptul la o compensaåie lunarã pentru
chirie, calculatã în raport cu salariul de bazã
corespunzãtor lunii pentru care se cuvine
acest drept, în cuantum de:
a) 50% din salariul de bazã, dacã locuiesc
în municipii, staåiuni turistice ori balneare sau
în localitãåi cu situaåii deosebite;
b) 40% din salariul de bazã, dacã
locuiesc în alte localitãåi decât cele prevãzute
la lit. a).
(2) Staåiunile turistice ori balneare
prevãzute la alin. (1) lit. a) sunt cele definite
æi atestate astfel, în condiåiile prevãzute
în Ordonanåa Guvernului nr. 109/2000
privind staåiunile balneare, climatice æi
balneoclimatice æi asistenåa medicalã
balnearã æi de recuperare, aprobatã cu
modificãri æi completãri prin Legea nr.
343/2002, æi în Hotãrârea Guvernului nr.
1.122/2002 pentru aprobarea condiåiilor æi a
procedurii de atestare a staåiunilor turistice,
precum æi pentru declararea unor localitãåi ca
staåiuni turistice de interes naåional, respectiv
local, cu completãrile ulterioare.
(3) Localitãåile cu situaåii deosebite
prevãzute la alin. (1) lit. a) sunt cele care
îndeplinesc criteriile privind acordarea
sporului pentru activitatea desfãæuratã în
localitãåi sau în zone izolate ori cele din
judeåele unde încadrarea personalului se face
cu greutate, stabilite prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor.
ART. 2
Poliåistul numit în prima funcåie sau
mutat în interesul serviciului într-o altã
localitate decât cea în care îæi are domiciliul
beneficiazã de compensaåia lunarã
pentru chirie dacã îndeplineæte cumulativ
urmãtoarele cerinåe:
a) nu efectueazã naveta la æi de la locul
de muncã din/în localitatea de domiciliu;
b) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia nu deåine locuinåã proprietate
personalã în localitatea în care a fost numit
în prima funcåie sau mutat în interesul
serviciului;
c) unitatea de poliåie în care poliåistul
este încadrat nu are posibilitatea sã îi asigure
acestuia æi, dupã caz, membrilor familiei sale
spaåiu de locuit corespunzãtor;
d) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia nu are atribuitã, prin contract de
închiriere, o locuinåã din fondul locativ de
stat în localitatea unde a fost numit în prima
funcåie sau mutat în interesul serviciului;
e) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia are un contract de închiriere,
altul decât cel prevãzut la lit. d), încheiat
æi înregistrat la administraåia financiarã în
condiåiile legii;
f) æi-a stabilit reæedinåa în localitatea în
care a fost numit în prima funcåie sau mutat
în interesul serviciului, la adresa locuinåei
închiriate potrivit lit. e).
ART. 3
(1) Poliåistul numit în prima funcåie sau
mutat în interesul serviciului în localitatea
în care îæi are domiciliul beneficiazã de
compensaåie lunarã pentru chirie dacã
îndeplineæte cumulativ urmãtoarele cerinåe:
a) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia nu deåine locuinåã proprietate
personalã în localitatea de domiciliu;
b) unitatea de poliåie în care poliåistul
este încadrat nu are posibilitatea sã îi asigure
acestuia æi, dupã caz, membrilor familiei sale
spaåiu de locuit corespunzãtor;
c) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia nu are atribuitã, prin contract de
închiriere, o locuinåã din fondul locativ de
stat în localitatea de domiciliu;
d) poliåistul ori soåia/soåul acestuia/
acesteia are un contract de închiriere,
altul decât cel prevãzut la lit. c), încheiat
æi înregistrat la administraåia financiarã în
condiåiile legii;
e) poliåistul æi-a stabilit reæedinåa sau
domiciliul la adresa locuinåei închiriate
potrivit lit. d);
f) în urma efectuãrii anchetei sociale
se constatã cã poliåistul se aflã într-un caz
justificat de a beneficia de compensaåie
pentru chirie.
(2) Ancheta socialã prevãzutã la alin.
(1) lit. f) se efectueazã de cãtre o comisie
constituitã prin ordin al ministrului
administraåiei æi internelor. La stabilirea
cazurilor justificate, comisia are în vedere
urmãtoarele criterii:
a) poliåistul nu deåine un spaåiu de locuit
corespunzãtor la adresa de domiciliu, în
situaåia în care æi-a stabilit reæedinåa la adresa
locuinåei închiriate potrivit alin. (1) lit. d), ori
nu deåinea la adresa anterioarã de domiciliu,
în situaåia în care æi-a stabilit domiciliul la
adresa locuinåei închiriate potrivit alin. (1)
lit. d); sau
b) din motive neimputabile poliåistului,
acesta se aflã în imposibilitatea obiectivã de
a mai locui la adresa de domiciliu; sau
c) domiciliul poliåistului este stabilit întrun
spaåiu de locuit corespunzãtor, care este
ocupat de acesta în baza unui contract de
închiriere.
(3) Rezultatul anchetei sociale se
consemneazã într-un proces-verbal care
se transmite compartimentului de resurse
umane.
ART. 4
(1) Poliåiætii îndreptãåiåi sã beneficieze de
compensaåia lunarã pentru chirie solicitã,
prin raport scris, æefului unitãåii de poliåie în
care sunt încadraåi acordarea acestui drept
bãnesc.
(2) Raportul se înregistreazã la
secretariatul unitãåii æi va conåine, în mod
obligatoriu, urmãtoarele elemente:
a) numãrul æi data ordinului de mutare
în interesul serviciului sau, dupã caz, ale
ordinului de numire ca urmare a absolvirii
instituåiei de învãåãmânt ori chemãrii/
rechemãrii în activitate;
b) date privind situaåia familialã a
poliåistului în cauzã: starea civilã, numãrul
copiilor æi al altor persoane aflate în
întreåinerea poliåistului, domiciliul;
c) adresa la care æi-a stabilit reæedinåa
sau, dupã caz, domiciliul, în localitatea
în care a fost numit în prima funcåie sau
mutat în interesul serviciului, anexând
copia contractului de închiriere înregistrat
la administraåia financiarã, precum æi copia
actului de identitate;
d) dacã în localitatea în care a fost
numit în prima funcåie sau mutat în interesul
serviciului are atribuitã locuinåã de serviciu,
de intervenåie ori din fondul locativ de stat;
e) dacã poliåistul sau, dupã caz, soåia/
soåul deåine locuinåã proprietate personalã
în localitatea în care a fost numit în prima
funcåie sau mutat în interesul serviciului;
f) dacã soåia/soåul este poliåist sau cadru
militar în activitate, denumirea unitãåii/
indicativul structurii militare în care este
încadratã/încadrat æi localitatea/garnizoana
de dislocare;
g) dacã efectueazã naveta în localitatea
în care îæi are domiciliul, pentru poliåiætii
prevãzuåi la art. 2;
h) angajamentul de a raporta în scris,
în termen de 5 zile lucrãtoare de la ivirea
situaåiei, orice schimbare intervenitã, de
naturã sã modifice condiåiile care au stat la
Supliment Frontiera - nr. 10/2006
7

aza acordãrii compensaåiei lunare pentru
chirie;
i) orice alte date pe care poliåistul le
considerã necesare;
j) declaraåia pe propria rãspundere cã
datele prezentate în raport sunt reale, precum
æi angajamentul de a restitui în condiåiile legii
sumele încasate fãrã temei legal, în cazul
constatãrii cã datele înscrise nu sunt reale.
ART. 5
(1) Compartimentul de resurse umane
al unitãåii de poliåie în care este încadrat
poliåistul, în urma verificãrii elementelor
cuprinse în raportul prevãzut la art. 4, va
certifica, sub semnãturã, realitatea datelor
privind situaåia profesionalã a poliåistului,
precum æi confirmarea înscrierii în actul de
identitate al solicitantului a vizei de stabilire
a reæedinåei în noua localitate sau, dupã caz,
a stabilirii domiciliului sau reæedinåei potrivit
art. 3 alin. (1) lit. e).
(2) Compartimentul administrarea
patrimoniului imobiliar sau persoana
desemnatã prin dispoziåia zilnicã cu
atribuåiuni pe linia cazãrii poliåiætilor va
verifica datele înscrise în raport, referitoare
la situaåia locativã a solicitantului, æi va
certifica, sub semnãturã, realitatea acestora.
(3) Rezultatul verificãrii æi propunerile se
consemneazã într-un proces-verbal întocmit
de compartimentul de resurse umane æi se
prezintã æefului unitãåii de poliåie pentru a
hotãrî, dupã caz, astfel:
a) acordarea compensaåiei lunare pentru
chirie poliåiætilor care îndeplinesc condiåiile
legale æi emiterea dispoziåiei zilnice de
alocare la plata compensaåiei lunare pentru
chirie, specificându-se în mod expres data la
care se plãteæte compensaåia;
b) respingerea solicitãrilor care nu
îndeplinesc condiåiile legale de acordare
a compensaåiei lunare pentru chirie æi
comunicarea în scris a motivelor care au
stat la baza respingerii.
(4) Hotãrârea referitoare la acordarea
compensaåiei lunare pentru chirie poliåiætilor
care îndeplinesc condiåiile legale aparåine
æefului unitãåii de poliåie.
(5) Proiectul dispoziåiei zilnice de
alocare la plata compensaåiei lunare pentru
chirie va fi vizat pentru control financiar
preventiv propriu, potrivit actelor normative
în vigoare.
(6) Compensaåia lunarã pentru chirie
se acordã începând cu data înregistrãrii
raportului la secretariatul unitãåii.
(7) Termenul maxim pentru emiterea
dispoziåiei zilnice de alocare la plata
compensaåiei, precum æi pentru comunicarea
în scris a rãspunsului referitor la respingerea
cererii este de 10 zile lucrãtoare de la data
înregistrãrii raportului la secretariatul unitãåii,
exclusiv ziua înregistrãrii. În situaåii deosebite,
la propunerea compartimentului de resurse
umane, æeful unitãåii de poliåie poate aproba
prelungirea termenului iniåial, o singurã datã,
cu maximum 5 zile lucrãtoare.
ART. 6
Poliåiætii numiåi în prima funcåie sau
mutaåi în interesul serviciului într-o altã
localitate decât cea în care îæi au domiciliul,
care ulterior îæi stabilesc domiciliul în noua
localitate, au dreptul la compensaåie lunarã
pentru chirie dacã sunt îndeplinite cerinåele
prevãzute la art. 2 lit. b)-e).
ART. 7
(1) În situaåia în care atât soåul, cât æi soåia
sunt poliåiæti, având dreptul la compensaåie
lunarã pentru chirie potrivit prezentei
hotãrâri, æi locuiesc împreunã, se acordã o
singurã compensaåie lunarã pentru chirie
celui/celei cu salariul de bazã mai mare.
(2) În situaåia în care poliåiætii, soå æi soåie,
locuiesc la adrese diferite, fiind despãråiåi în
fapt, fiecare dintre aceætia beneficiazã de
compensaåie pentru chirie potrivit art. 1
alin. (1).
(3) Pentru a beneficia de compensaåia
pentru chirie, poliåiætii prevãzuåi la alin.
(2) trebuie sã anexeze la raport copia
contractului de închiriere.
ART. 8
Rapoartele personale ale poliåiætilor
alocaåi la plata compensaåiei lunare pentru
chirie æi procesele-verbale se pãstreazã
într-un dosar separat, la structura financiarcontabilã.
ART. 9
(1) Compensaåia lunarã pentru chirie
se plãteæte pentru luna precedentã la data
stabilitã pentru plata drepturilor salariale
pentru întreg personalul din unitatea de
poliåie la care beneficiarul este alocat la
drepturi, pe baza statelor de plata întocmite
în acest scop.
(2) Prin semnãtura de primire a sumelor
reprezentând compensaåia lunarã pentru
chirie poliåiætii confirmã cã în luna pentru
care se face plata nu au intervenit schimbãri
de naturã sã modifice dreptul la compensaåia
lunarã pentru chirie.
(3) Sumele reprezentând compensaåia
lunarã pentru chirie, plãtite necuvenit, se
recupereazã conform prevederilor legale
în vigoare.
ART. 10
Alocarea æi scoaterea la/de la plata
compensaåiei lunare pentru chirie se fac
prin dispoziåie zilnicã, potrivit normelor în
vigoare.
ART. 11
În situaåia plãåilor pentru fracåiuni de
lunã, calculul compensaåiei zilnice se face
raportându-se compensaåia lunarã la numãrul
de zile calendaristice din luna pentru care
se face plata.
ART. 12
Compensaåia lunarã pentru chirie
se acordã în condiåiile reglementate de
prezenta hotãrâre æi poliåiætilor care se aflã
în urmãtoarele situaåii:
a) iniåial au deåinut locuinåe din fondul
locativ de stat, iar ulterior, în baza unor
hotãrâri judecãtoreæti de divorå definitive æi
irevocabile, au pierdut beneficiul folosinåei
acestor locuinåe;
b) au primit locuinåe din fondul locativ
de stat æi, ulterior, acestea au fost redobândite
de proprietarii de drept în baza unor hotãrâri
judecãtoreæti definitive æi irevocabile;
c) au fost încadraåi sau au redobândit
calitatea de poliåist;
d) sunt detaæaåi pentru a îndeplini
funcåii în afara Ministerului Administraåiei
æi Internelor.
ART. 13
(1) Compensaåia lunarã pentru chirie,
acordatã în condiåiile reglementate de
prezenta hotãrâre, se plãteæte în continuare
poliåiætilor care:
a) sunt trimiæi în strãinãtate pentru
îndeplinirea/executarea misiunilor în
cadrul foråelor de menåinere a pãcii sub
egida O.N.U., NATO sau a altor organisme
internaåionale;
b) sunt trimiæi la studii, cursuri, stagii de
practicã, de specializare, de perfecåionare
æi alte forme de pregãtire în strãinãtate, cu
durata de pânã la 2 ani inclusiv;
c) sunt puæi la dispoziåie potrivit legii;
d) sunt mutaåi în altã unitate de poliåie
situatã în aceeaæi localitate în care au fost
numiåi în prima funcåie sau mutaåi iniåial în
interesul serviciului.
(2) Baza de calcul a compensaåiei lunare
pentru chirie, în cazurile prevãzute la alin.
(1), o constituie salariul de bazã cuvenit,
potrivit legii, pentru situaåiile respective.
ART. 14
Compensaåia lunarã pentru chirie nu se
acordã în situaåia în care poliåiætilor æi, dupã
caz, familiilor acestora, li se atribuie un spaåiu
de locuit corespunzãtor, pe care îl refuzã.
ART. 15
Dreptul la compensaåia lunarã pentru
chirie înceteazã în urmãtoarele situaåii:
a) la data dobândirii de cãtre poliåist sau
de cãtre soåia/soåul acestuia/acesteia, pe orice
cale, a unei locuinåe proprietate personalã;
b) la data încheierii cãsãtoriei, dacã
soåia/soåul are locuinåã proprietate personalã
în localitatea în care poliåistul a fost numit
în prima funcåie sau mutat în interesul
serviciului;
c) la data încheierii, de cãtre poliåistul
în cauzã sau de cãtre soåia/soåul acestuia/
acesteia, a contractului de închiriere pentru
locuinåã atribuitã din fondul locativ de stat,
în localitatea în care poliåistul a fost numit
în prima funcåie sau mutat în interesul
serviciului;
d) la data încheierii contractului de
închiriere pentru locuinåã de serviciu sau de
intervenåie ori a acceptãrii în scris a cazãrii
în cãminul de garnizoanã;
e) la data când se refuzã, în scris, atribuirea
unui spaåiu de locuit corespunzãtor;
f) la data mutãrii într-o altã localitate.
Unitatea din care se mutã poliåistul plãteæte
compensaåia lunarã pentru chirie pânã la
data expirãrii termenului legal de predare a
funcåiei înscris în dispoziåia de personal;
g) în cazul încetãrii plãåii drepturilor
salariale cuvenite în calitate de poliåist.
ART. 16
Compensaåia lunarã pentru chirie nu
se acorda poliåiætilor trimiæi în misiune
permanentã în strãinãtate.
ART. 17
Pentru poliåiætii beneficiari ai
compensaåiei lunare pentru chirie, care
sunt mutaåi într-o altã unitate de poliåie din
aceeaæi localitate, se procedeazã astfel:
a) la vechea unitate se consemneazã
în certificatul de scoatere æi alocare de
la/la drepturi cuantumul compensaåiei
lunare pentru chirie æi data pânã la care s-a
achitat;
b) la noua unitate se vor analiza
rapoartele poliåiætilor respectivi, potrivit
regulilor prevãzute de prezenta hotãrâre.
ART. 18
Eventualele contestaåii privind stabilirea
æi plata compensaåiei lunare pentru chirie
se soluåioneazã de cãtre eæalonul ierarhic
superior unitãåii din care face parte
poliåistul.
ART. 19
Pe data intrãrii în vigoare a prezentei
hotãrâri se abrogã Hotãrârea Guvernului nr.
66/2003 privind cuantumul æi condiåiile de
acordare a compensaåiei lunare pentru chirie,
cuvenitã poliåiætilor, publicatã în Monitorul
Oficial al României, Partea I, nr. 99 din 18
februarie 2003.
8 Supliment Frontiera - nr. 10/2006