Nr. 2/2009 - Politia de Frontiera

Municipiul Galaåi este reæedinåa æi, totodatã, cel mai mare
oraæ al judeåului Galaåi, situat în apropiere de colåul celor
trei frontiere cu Ucraina, Moldova æi România. Galaåiul este
situat la aproximativ 230 km de Bucureæti, Chiæinãu æi Odessa
(Ucraina).
furnizeazã flotei fluviale æi maritime nave æi platforme de foraj
marin. Municipiul reprezintã æi unul din cele mai mari noduri de
trafic comercial din România, conectat la principalele coridoare
de comunicaåie europeanã: pe cale fluvialã la canalul Rin-Main-
Dunãre, care leagã Marea Nordului de Marea Neagrã, iar prin
cãile ferate se asigurã transferul de la ecartamentul european
cãtre cel folosit în åãrile ex-sovietice.
Zonã tampon pentru contrabanda cu åigãri
Un colå plin de viaåã, în curtea IJPF Galaåi
Populaåia oraæului este de aproximativ 300.000 locuitori,
iar a judeåului de 643.000 locuitori, care locuiesc în cele douã
municipii, Galaåi æi Tecuci, în oraæele, Bereæti æi Târgul Bujor,
precum æi în cele 56 comune care cuprind 186 de sate.
Oraæul Galaåi are o istorie încãrcatã æi datoritã faptului cã este
plasat pe fluviul Dunãrea æi, astfel, pe cea mai importantã arterã
comercial-fluvialã europeanã - Canalul Dunãre - Main - Rin.
Viaåa economicã s-a dezvoltat în jurul portului fluvial existent
aici æi în jurul Combinatului Siderurgic „Arcelor-Mittal” (fosta
denumire: Sidex Galaåi).
Situat pe malul stâng al Dunãrii, ocupã o suprafaåã de 241,5
km 2 , la confluenåa râurilor Siret (la vest) æi Prut (la est), lângã Lacul
Brateæ, la cca. 80 de kilometri de Marea Neagrã.
Primele semne ale unei aæezãri permanente în zona
municipiului Galaåi s-au gãsit pe malul estic al bãlåii Mãlina (în
NV municipiului), unde s-au descoperit fragmente din ceramica
de tip Stoicani-Aldeni. Oraæul s-a dezvoltat pe bazele unei
strãvechi aæezãri dacice, existente în secolele VI-V î.Hr., la vadul
Dunãrii care, odatã cu perioada celor douã rãzboaie romane
purtate împotriva dacilor, va cunoaæte influenåa civilizaåiei
romane.
Descoperirile fãcute în ultimii ani dovedesc continuitatea
aæezãrii din Vadul Dunãrii în secolele VII-XI: tezaurul de la
Galaåi, format din 12 monede de argint bizantine emise între
anii 613-685, mormântul cuman din partea vesticã a Bisericii
Precista precum æi o monedã bizantinã din vremea împãratului
Mihail IV Paflagonianul (1034-1041).
Prima menåionare documentarã a oraæului Galaåi (pe atunci
târg) dateazã din 1445 (într-un act semnat de domnitorul Ætefan
al II-lea). În 1789, în timpul rãzboiului ruso-turc din 1789 -
1791, Galaåiul a fost ars de cãtre armatele generalului rus Mihail
Kamensky. În ciuda acestor perioade grele, comeråul æi navigaåia
se dezvoltã foarte mult, iar din anul 1834 vapoarele cu aburi
austriece fãceau deja curse regulate din Galaåi.
În 1837, Galaåiul dobândeæte statutul de oraæ liber, iar
dupã rãzboiul Crimeei, din 1854 - 1856, devine, împreunã
cu Sulina, sediu al Comisiei Europene a Dunãrii. Prealabil
Unirii Principatelor din 1859, oraæul este condus de pârcãlabul
Alexandru Ioan Cuza, ales ulterior ca domnitor în Moldova æi în
Åara Româneascã.
În perioada interbelicã, Galaåiul a fost reæedinåa judeåului
Covurlui. Acesta a cunoscut o înflorire deosebitã, devenind, la
recensãmântul din 1930, din punct de vedere al populaåiei, al
cincilea oraæ al åãrii, fiind devansat doar de Bucureæti, Chiæinãu,
Iaæi æi Cernãuåi. Din 1965 cunoaæte o nouã înflorire, odatã cu
începutul funcåionãrii combinatului siderurgic, considerat, pe
atunci, cel mai mare din Europa de Est.
Construcåiile navale, ramurã de mare tradiåie în oraæ,
Sediul IJPF Galaåi se aflã în oraæ, nu departe de turnul
televiziunii, în aceeaæi curte aflându-se æi sediul SPF Galaåi.
Inspectorul æef fiind în concediu, iar funcåia de prim-adjunct
nefiind încadratã, am fost conduæi de „proaspãtul” purtãtor de
cuvânt (în funcåie de la 1 ianuarie a.c), subinspectorul Marcel
Antohi, la adjunctul pentru logisticã, comisarul-æef Ioan Lungu.
Presiuni mari din punct de vedere operativ sunt cu traficul de
migranåi æi traficul de åigãri. Migranåii încearcã sã treacã fraudulos
frontiera pentru a ajunge în occident, spre Italia, Spania etc. Mai
nou, România a început sã devinã piaåã de desfacere pentru
åigãri, nu numai de tranzit. Contrabanda pe Dunãre este de mare
actualitate (a se vedea cazul Mateloåii). Infractorii au început
sã urmãreascã miæcãrile poliåiætilor de frontierã æi chiar sã îi
„momeascã” în alte pãråi, pentru a putea desfãæura activitãåile
de contrabandã. Existã foarte multe informaåii conform cãrora
infractorii gãsesc metode din ce în ce în ce mai inovatoare de a
aduce åigãri în åarã, în condiåiile în care o persoanã poate trece
legal frontiera cu maxim douã pachete de åigãri.
Æi autoturismele furate pun o micã problemã aici, dar
verificãrile se fac foarte repede æi se reuæeæte descoperirea lor.
Poliåiætii de la Combaterea Crimei Organizate coopereazã foarte
bine cu lucrãtorii noætri, astfel cã situaåia operativã este åinutã
în frâu.
Cel mai complex sector din cadrul
inspectoratului judeåean
Prima locaåie vizitatã a fost SPF Galaåi, sector aflat în
aceeaæi locaåie cu inspectoratul. Æeful de sector, subcomisarul
Constantin Bãbuåã, ne-a fãcut o scurtã prezentare. Sectorul are
o suprafaåã de 997,20 kmp æi o dezvoltare de front de 33,240
km. Ca relief predominã æesul æi lunca – 70%, deal 30%, acestea
fiind strãbãtute de Dunãre, Prut æi Siret. SPF Galaåi este cel mai
complex punct, având în subordine PTF Galaåi rutier, PTF Zona
Liberã Galaåi, PTF Galaåi Port æi PTF Galaåi Feroviar, precum æi
un punct de acostare pentru ambarcaåiuni.
Personalul este încadrat în proporåie de aproape 100% æi este
din Galaåi. Situaåia operativã, la nivelul anului 2008, se prezintã
astfel: au fost constatate 240 de infracåiuni, 209 contravenåii, fiind
confiscate 838.942
bunuri.
Din punct de
vedere logistic,
sectorul are câteva
probleme, cea mai
stringentã fiind lipsa
combustibilului.
În mod normal,
sunt alocaåi pentru
fiecare maæinã
800 de litri lunar,
dar actuala crizã
economicã a lovit
æi cota de carburant,
reducând-o la
jumãtate.
Sunt unele pro-
Æeful de sector, subcomisarul
bleme æi cu aparatura
Constantin Bãbuåã æi æeful de
de comunicaåii, însã
conducerea IJPF ne-a
turã, inspectorul Eduard Ivaæcu
menåionat cã se fac
F R O N T I E R A
R e p o r t a j 9