27.05.2014 Views

Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera

Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera

Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

A n i v e r s a r e<br />

<strong>de</strong> suflet<br />

Întâlnirea membrilor Cenaclului Societãåii Scriitorilor Militari,<br />

din 26 aprilie, a întrunit douã aniversãri <strong>de</strong> suflet: sãrbãtorirea a<br />

15 ani <strong>de</strong> la înfiinåarea Cenaclului æi omagierea a 75 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />

viaåã a confratelui nostru, scriitorul Corneliu Blându.<br />

Un grup <strong>de</strong> literaåi - actual cadre militare în retragere æi foæti<br />

redactori la redacåia Viaåa Armatei - la iniåiativa colonelului<br />

Nicolae Boghian, pun bazele, la sfâræitul lunii aprilie 1997,<br />

primului Cenaclu al Scriitorilor Militari, dupã <strong>de</strong>cembrie 1989.<br />

Amintim câåiva dintre membrii fondatori: Viorel Domenico,<br />

Nicolae Boghian, Liviu Viæan, Radu Voinescu, Vasile Moldovan,<br />

Vasile Preda, Constantin Strunã, Ion Jianu, Ioan Luca etc. La<br />

prima æedinåã, ce s-a <strong>de</strong>sfãæurat în cadrul redacåiei, a citit scriitorul<br />

Vasile Moldovan, pe atunci redactor la Observatorul Militar.<br />

Mo<strong>de</strong>ratorul cenaclului a fost, æi este în continuare, scriitorul æi<br />

criticul literar Radu Voinescu, care ætie, prin mãiestria æi puterea<br />

cuvântului, sã ne facã momentele petrecute împreunã cât mai<br />

interesante æi plãcute.<br />

Ulterior, cenaclul æi-a schimbat locul <strong>de</strong> activitate la Rotonda<br />

Scriitorilor, <strong>de</strong> la Cercul Militar Naåional, un<strong>de</strong> a început sã fie<br />

frecventat, din ce în ce <strong>de</strong> mai mulåi oameni <strong>de</strong> con<strong>de</strong>i, militari<br />

din structurile MI, MApN, cadre active æi în rezervã, precum æi<br />

civili.<br />

Cenaclul æi-a dovedit utilitatea cu prisosinåã æi, în prezent, îæi<br />

<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea sub auspiciile Cercului Militar Naåional æi<br />

face parte integrantã din Societatea Scriitorilor Militari, condusã<br />

<strong>de</strong> poetul Liviu Viæan. Aici s-au prezentat operele scriitorilor<br />

<strong>de</strong> toate genurile literare æi s-au ælefuit multe nestemate, ce vor<br />

strãluci în bibliotecile personale æi instituåionale ale României,<br />

unele chiar æi peste hotare.<br />

Sub egida Editurii Societãåii Scriitorilor Militari, dar æi al<br />

altor edituri, membrii cenaclului nostru au scos sute <strong>de</strong> volume,<br />

Aniversare<br />

cu literaturã <strong>de</strong> toate genurile, afirmându-se, astfel, în lumea<br />

scriitoriceascã.<br />

Cenaclul Scriitorilor Militari, cuprin<strong>de</strong> peste o sutã <strong>de</strong> membri,<br />

a cãror prezenåã este consecventã, fiecare membru consi<strong>de</strong>rândo<br />

ca o necesitate, ca o îndatorire <strong>de</strong> onoare. Aæa cum spunea<br />

scriitorul Liviu Zamfirescu, ,,Participarea la cenaclu, este ca æi<br />

cum ai participa la o terapie prin cuvânt, care te vin<strong>de</strong>cã”. Multã<br />

dreptate are!<br />

Dorim cenaclului, din tot sufletul, viaåã lungã!<br />

A doua parte a cenaclului a fost marcatã <strong>de</strong> emoåia transmisã<br />

<strong>de</strong> scriitorul Corneliu Blându, care a împlinit 75 <strong>de</strong> primãveri.<br />

Prezentând câteva dintre lucrãrile sãrbãtoritului, cum ar fi:<br />

„Cãlugãriåa Catedraleiei Gotice” - poezie scurtã, 1999; „Maica<br />

Ecaterina-Furigiaåii” - roman, 2000; „Îngânarea Îngânãrii” - prozã<br />

scurtã, 2001; „Zipera” - prozã scurtã, 2003; „În cãutarea sinei”(1)<br />

- versuri, 2004; „Taverna urzicenilor” - prozã, 2005; „Abisurile<br />

clipei” - prozã scurtã, 2006; „În cãutarea sinei” (2) - versuri,<br />

2007; „Complexul soldatului” - prozã, 2007; „Femeia mamei”<br />

- roman, 2008; „Maica Ecaterina-Furigiaåii”, Ediåia a-II-a revizuitã<br />

æi adãugitã - roman, Radu Voinescu a conturat, pe scurt, portretul<br />

literar al scriitorului, „...este un scriitor complet, care ætie sã se<br />

joace cu sine, cu opera lui æi cu cititorul, Corneliu Blându are<br />

umor, dar æi sobrietate.”<br />

Poetul sãrbãtorit a recitat douã bala<strong>de</strong> din creaåia sa, care<br />

l-au emoåionat pânã la lacrimi, în aplauzele confraåilor sãi.<br />

Omagierea a continuat prin cuvântul participanåilor, începând<br />

cu fiica sa æi membrii cenaclului, care i-au cunoscut mai bine<br />

opera scriitorului Corneliu Blându: Ion Jianu, Firiåã Carp, Liviu<br />

Viæan, Grigore Buciu, Octavian Mihalcea, Constantin Ar<strong>de</strong>leanu,<br />

Liviu Zamfirescu, Horia Mocanu. Mulåi dintre vorbitori, pe lângã<br />

aprecieri, i-au <strong>de</strong>dicat poeme æi catrene epigramatice (Madrigal),<br />

pe care le-au citit, emoåionându-l pe sãrbãtorit. Ca un corolar,<br />

actriåa Doina Ghiåescu, pe lângã urãri, în final, a interpretat douã<br />

cântece din binecunoscutul repertoriu românesc.<br />

La mulåi ani æi sãnãtate domnule Blându!<br />

Constantin STROE<br />

„Gnoseologia frontierei” - Apariåie editorialã<br />

Comisarul-æef Mircea An<strong>de</strong>lin Chiorean, fost purtãtor <strong>de</strong><br />

cuvânt al fostei DPF Ora<strong>de</strong>a, actualmente ofiåer specialist în<br />

cadrul Poliåiei Ju<strong>de</strong>åului Bihor, a „recidivat” din nou æi a trudit<br />

o carte, foarte interesantã æi originalã: „Gnoseologia frontierei”,<br />

apãrutã la Editura „Primus”, Ora<strong>de</strong>a, <strong>2012</strong>.<br />

Cartea are un subiect, drag nouã frontieriætilor: frontiera, care<br />

strãbate spaåiul abordãrilor pluridisciplinare, <strong>de</strong> la cele teoretice,<br />

din cadrul geografiei politice, istoriei, filozofiei æi literaturii,<br />

pânã la cele practice, întâlnite în cadrul relaåiilor<br />

internaåionale bilaterale æi multilaterale dintre state.<br />

În primul capitol intitulat - Delimitãri conceptuale:<br />

„limitã”, „graniåã”, „hotar”, „margine”- autorul,<br />

folosind o bogatã sursã <strong>de</strong> documentare, îæi <strong>de</strong>fineæte,<br />

foarte precis æi fãrã echivoc, alfabetul æi termenii<br />

specifici utilizaåi în lucrare, dar fãrã a îngrãdi, încercând<br />

sã nu fixeze „frontiere” între el æi cititor, iar, dacã cumva,<br />

acestea au fost create involuntar, ele sã uneascã, nu sã<br />

<strong>de</strong>zbine.<br />

În urmãtoarele 3 capitole, <strong>Frontiera</strong> în Antichitate,<br />

<strong>Frontiera</strong> în Evul Mediu æi <strong>Frontiera</strong> în Epoca Mo<strong>de</strong>rnã,<br />

autorul fixeazã reperele istoriografice ale frontierei în funcåie <strong>de</strong><br />

organizarea societãåii umane, <strong>de</strong> la începuturile acesteia, în ginåi<br />

æi triburi, regate æi imperii, pânã în prezent, când statul a ajuns la<br />

o formã superioarã <strong>de</strong> organizare a vieåii sociale æi politice.<br />

În capitolul 5, intitulat „Frontierele României. Descriere,<br />

istoric, caracteristici”, autorul realizeazã o <strong>de</strong>scriere <strong>de</strong> facto æi<br />

<strong>de</strong> jure a frontierei României, într-o manierã foarte accesibilã,<br />

prin folosirea unor date statistice oficiale, a istoricului <strong>de</strong>limitãrii<br />

æi trasãrii frontierei României cu åãrile vecine, Ungaria, Ucraina,<br />

Moldova, Bulgaria æi Serbia, precum æi a problematicii specifice<br />

frontierei cu Marea Neagrã. Subiectul nu este <strong>de</strong> absolutã noutate,<br />

el a fost tratat în mai multe cãråi apãrute pânã acum, dar el asigurã<br />

trecerea la aspectele practice, profesionale, ale specificului<br />

frontierei naåionale - parte integratã în viitorul Schengen, cea<br />

internã, iar cea externã, frontierã a Uniunii Europene.<br />

Capitolul 6 al lucrãrii, „Frontierele UE-între extin<strong>de</strong>re æi<br />

fragmentare”, reprezintã o abordare interesantã a construcåiei<br />

europene actuale, atât sub aspect geopolitic, cât æi noile<br />

„concepte europene”, folosite <strong>de</strong> åãrile <strong>de</strong>zvoltate ale UE pentru<br />

a face distincåie între ele æi celelalte åãri, mai puåin<br />

<strong>de</strong>zvoltate, care, în opinia autorului, duc la fragmentarea<br />

UE (o simåim æi noi pe pielea noastrã, prin neadmiterea,<br />

încã, a României în Spaåiul Schengen, pe baza unor<br />

reguli schimbate, în timpul jocului - n.a.). Concluziile<br />

autorului sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> pertinente æi pragmatice <strong>de</strong>æi,<br />

unele dintre ele, intrã puternic în sfera filozofiei.<br />

Cartea are 427 note <strong>de</strong> subsol, dintre care foarte<br />

multe note <strong>de</strong> autor, 170 <strong>de</strong> repere bibliografice, ceea<br />

ce <strong>de</strong>notã marea pasiune æi dragoste a autorului pentru<br />

frontierã - chiar dacã acum este mai <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> ea - dar<br />

æi reuæita acestui <strong>de</strong>mers ætiinåific, care pune la dispoziåia<br />

specialiætilor, dar æi a nespecialiætilor un instrument eficient, cu<br />

ajutorul cãruia sã poatã înåelege mai bine reperele teoreticopractice,<br />

care stau la baza activitãåii poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã.<br />

Am consi<strong>de</strong>rat util sã prezint, pe scurt, aceastã carte a cms. æef<br />

Mircea An<strong>de</strong>lin Chiorean æi datoritã faptului cã am avut onoarea<br />

sã-l am alãturi, ca æi coleg, în cadrul fostei DPF Ora<strong>de</strong>a, un<strong>de</strong> am<br />

trudit mai bine <strong>de</strong> patru ani <strong>de</strong> zile în cadrul Biroului Cabinet,<br />

dar æi pentru cã aceastã carte a avut lansarea la Ora<strong>de</strong>a, la Æcoala<br />

Agenåi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã „Avram Iancu” æi a fost bine primitã<br />

<strong>de</strong> tinerii viitori agenåi ai Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />

Lucian-Teodor PRICHICI<br />

<strong>Nr</strong>. 5/<strong>2012</strong><br />

F R O N T I E R A<br />

29

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!