Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera
Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera
Nr. 5/2012 - Politia de Frontiera
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
A n i v e r s a r e<br />
<strong>de</strong> suflet<br />
Întâlnirea membrilor Cenaclului Societãåii Scriitorilor Militari,<br />
din 26 aprilie, a întrunit douã aniversãri <strong>de</strong> suflet: sãrbãtorirea a<br />
15 ani <strong>de</strong> la înfiinåarea Cenaclului æi omagierea a 75 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
viaåã a confratelui nostru, scriitorul Corneliu Blându.<br />
Un grup <strong>de</strong> literaåi - actual cadre militare în retragere æi foæti<br />
redactori la redacåia Viaåa Armatei - la iniåiativa colonelului<br />
Nicolae Boghian, pun bazele, la sfâræitul lunii aprilie 1997,<br />
primului Cenaclu al Scriitorilor Militari, dupã <strong>de</strong>cembrie 1989.<br />
Amintim câåiva dintre membrii fondatori: Viorel Domenico,<br />
Nicolae Boghian, Liviu Viæan, Radu Voinescu, Vasile Moldovan,<br />
Vasile Preda, Constantin Strunã, Ion Jianu, Ioan Luca etc. La<br />
prima æedinåã, ce s-a <strong>de</strong>sfãæurat în cadrul redacåiei, a citit scriitorul<br />
Vasile Moldovan, pe atunci redactor la Observatorul Militar.<br />
Mo<strong>de</strong>ratorul cenaclului a fost, æi este în continuare, scriitorul æi<br />
criticul literar Radu Voinescu, care ætie, prin mãiestria æi puterea<br />
cuvântului, sã ne facã momentele petrecute împreunã cât mai<br />
interesante æi plãcute.<br />
Ulterior, cenaclul æi-a schimbat locul <strong>de</strong> activitate la Rotonda<br />
Scriitorilor, <strong>de</strong> la Cercul Militar Naåional, un<strong>de</strong> a început sã fie<br />
frecventat, din ce în ce <strong>de</strong> mai mulåi oameni <strong>de</strong> con<strong>de</strong>i, militari<br />
din structurile MI, MApN, cadre active æi în rezervã, precum æi<br />
civili.<br />
Cenaclul æi-a dovedit utilitatea cu prisosinåã æi, în prezent, îæi<br />
<strong>de</strong>sfãæoarã activitatea sub auspiciile Cercului Militar Naåional æi<br />
face parte integrantã din Societatea Scriitorilor Militari, condusã<br />
<strong>de</strong> poetul Liviu Viæan. Aici s-au prezentat operele scriitorilor<br />
<strong>de</strong> toate genurile literare æi s-au ælefuit multe nestemate, ce vor<br />
strãluci în bibliotecile personale æi instituåionale ale României,<br />
unele chiar æi peste hotare.<br />
Sub egida Editurii Societãåii Scriitorilor Militari, dar æi al<br />
altor edituri, membrii cenaclului nostru au scos sute <strong>de</strong> volume,<br />
Aniversare<br />
cu literaturã <strong>de</strong> toate genurile, afirmându-se, astfel, în lumea<br />
scriitoriceascã.<br />
Cenaclul Scriitorilor Militari, cuprin<strong>de</strong> peste o sutã <strong>de</strong> membri,<br />
a cãror prezenåã este consecventã, fiecare membru consi<strong>de</strong>rândo<br />
ca o necesitate, ca o îndatorire <strong>de</strong> onoare. Aæa cum spunea<br />
scriitorul Liviu Zamfirescu, ,,Participarea la cenaclu, este ca æi<br />
cum ai participa la o terapie prin cuvânt, care te vin<strong>de</strong>cã”. Multã<br />
dreptate are!<br />
Dorim cenaclului, din tot sufletul, viaåã lungã!<br />
A doua parte a cenaclului a fost marcatã <strong>de</strong> emoåia transmisã<br />
<strong>de</strong> scriitorul Corneliu Blându, care a împlinit 75 <strong>de</strong> primãveri.<br />
Prezentând câteva dintre lucrãrile sãrbãtoritului, cum ar fi:<br />
„Cãlugãriåa Catedraleiei Gotice” - poezie scurtã, 1999; „Maica<br />
Ecaterina-Furigiaåii” - roman, 2000; „Îngânarea Îngânãrii” - prozã<br />
scurtã, 2001; „Zipera” - prozã scurtã, 2003; „În cãutarea sinei”(1)<br />
- versuri, 2004; „Taverna urzicenilor” - prozã, 2005; „Abisurile<br />
clipei” - prozã scurtã, 2006; „În cãutarea sinei” (2) - versuri,<br />
2007; „Complexul soldatului” - prozã, 2007; „Femeia mamei”<br />
- roman, 2008; „Maica Ecaterina-Furigiaåii”, Ediåia a-II-a revizuitã<br />
æi adãugitã - roman, Radu Voinescu a conturat, pe scurt, portretul<br />
literar al scriitorului, „...este un scriitor complet, care ætie sã se<br />
joace cu sine, cu opera lui æi cu cititorul, Corneliu Blându are<br />
umor, dar æi sobrietate.”<br />
Poetul sãrbãtorit a recitat douã bala<strong>de</strong> din creaåia sa, care<br />
l-au emoåionat pânã la lacrimi, în aplauzele confraåilor sãi.<br />
Omagierea a continuat prin cuvântul participanåilor, începând<br />
cu fiica sa æi membrii cenaclului, care i-au cunoscut mai bine<br />
opera scriitorului Corneliu Blându: Ion Jianu, Firiåã Carp, Liviu<br />
Viæan, Grigore Buciu, Octavian Mihalcea, Constantin Ar<strong>de</strong>leanu,<br />
Liviu Zamfirescu, Horia Mocanu. Mulåi dintre vorbitori, pe lângã<br />
aprecieri, i-au <strong>de</strong>dicat poeme æi catrene epigramatice (Madrigal),<br />
pe care le-au citit, emoåionându-l pe sãrbãtorit. Ca un corolar,<br />
actriåa Doina Ghiåescu, pe lângã urãri, în final, a interpretat douã<br />
cântece din binecunoscutul repertoriu românesc.<br />
La mulåi ani æi sãnãtate domnule Blându!<br />
Constantin STROE<br />
„Gnoseologia frontierei” - Apariåie editorialã<br />
Comisarul-æef Mircea An<strong>de</strong>lin Chiorean, fost purtãtor <strong>de</strong><br />
cuvânt al fostei DPF Ora<strong>de</strong>a, actualmente ofiåer specialist în<br />
cadrul Poliåiei Ju<strong>de</strong>åului Bihor, a „recidivat” din nou æi a trudit<br />
o carte, foarte interesantã æi originalã: „Gnoseologia frontierei”,<br />
apãrutã la Editura „Primus”, Ora<strong>de</strong>a, <strong>2012</strong>.<br />
Cartea are un subiect, drag nouã frontieriætilor: frontiera, care<br />
strãbate spaåiul abordãrilor pluridisciplinare, <strong>de</strong> la cele teoretice,<br />
din cadrul geografiei politice, istoriei, filozofiei æi literaturii,<br />
pânã la cele practice, întâlnite în cadrul relaåiilor<br />
internaåionale bilaterale æi multilaterale dintre state.<br />
În primul capitol intitulat - Delimitãri conceptuale:<br />
„limitã”, „graniåã”, „hotar”, „margine”- autorul,<br />
folosind o bogatã sursã <strong>de</strong> documentare, îæi <strong>de</strong>fineæte,<br />
foarte precis æi fãrã echivoc, alfabetul æi termenii<br />
specifici utilizaåi în lucrare, dar fãrã a îngrãdi, încercând<br />
sã nu fixeze „frontiere” între el æi cititor, iar, dacã cumva,<br />
acestea au fost create involuntar, ele sã uneascã, nu sã<br />
<strong>de</strong>zbine.<br />
În urmãtoarele 3 capitole, <strong>Frontiera</strong> în Antichitate,<br />
<strong>Frontiera</strong> în Evul Mediu æi <strong>Frontiera</strong> în Epoca Mo<strong>de</strong>rnã,<br />
autorul fixeazã reperele istoriografice ale frontierei în funcåie <strong>de</strong><br />
organizarea societãåii umane, <strong>de</strong> la începuturile acesteia, în ginåi<br />
æi triburi, regate æi imperii, pânã în prezent, când statul a ajuns la<br />
o formã superioarã <strong>de</strong> organizare a vieåii sociale æi politice.<br />
În capitolul 5, intitulat „Frontierele României. Descriere,<br />
istoric, caracteristici”, autorul realizeazã o <strong>de</strong>scriere <strong>de</strong> facto æi<br />
<strong>de</strong> jure a frontierei României, într-o manierã foarte accesibilã,<br />
prin folosirea unor date statistice oficiale, a istoricului <strong>de</strong>limitãrii<br />
æi trasãrii frontierei României cu åãrile vecine, Ungaria, Ucraina,<br />
Moldova, Bulgaria æi Serbia, precum æi a problematicii specifice<br />
frontierei cu Marea Neagrã. Subiectul nu este <strong>de</strong> absolutã noutate,<br />
el a fost tratat în mai multe cãråi apãrute pânã acum, dar el asigurã<br />
trecerea la aspectele practice, profesionale, ale specificului<br />
frontierei naåionale - parte integratã în viitorul Schengen, cea<br />
internã, iar cea externã, frontierã a Uniunii Europene.<br />
Capitolul 6 al lucrãrii, „Frontierele UE-între extin<strong>de</strong>re æi<br />
fragmentare”, reprezintã o abordare interesantã a construcåiei<br />
europene actuale, atât sub aspect geopolitic, cât æi noile<br />
„concepte europene”, folosite <strong>de</strong> åãrile <strong>de</strong>zvoltate ale UE pentru<br />
a face distincåie între ele æi celelalte åãri, mai puåin<br />
<strong>de</strong>zvoltate, care, în opinia autorului, duc la fragmentarea<br />
UE (o simåim æi noi pe pielea noastrã, prin neadmiterea,<br />
încã, a României în Spaåiul Schengen, pe baza unor<br />
reguli schimbate, în timpul jocului - n.a.). Concluziile<br />
autorului sunt <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong> pertinente æi pragmatice <strong>de</strong>æi,<br />
unele dintre ele, intrã puternic în sfera filozofiei.<br />
Cartea are 427 note <strong>de</strong> subsol, dintre care foarte<br />
multe note <strong>de</strong> autor, 170 <strong>de</strong> repere bibliografice, ceea<br />
ce <strong>de</strong>notã marea pasiune æi dragoste a autorului pentru<br />
frontierã - chiar dacã acum este mai <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> ea - dar<br />
æi reuæita acestui <strong>de</strong>mers ætiinåific, care pune la dispoziåia<br />
specialiætilor, dar æi a nespecialiætilor un instrument eficient, cu<br />
ajutorul cãruia sã poatã înåelege mai bine reperele teoreticopractice,<br />
care stau la baza activitãåii poliåiætilor <strong>de</strong> frontierã.<br />
Am consi<strong>de</strong>rat util sã prezint, pe scurt, aceastã carte a cms. æef<br />
Mircea An<strong>de</strong>lin Chiorean æi datoritã faptului cã am avut onoarea<br />
sã-l am alãturi, ca æi coleg, în cadrul fostei DPF Ora<strong>de</strong>a, un<strong>de</strong> am<br />
trudit mai bine <strong>de</strong> patru ani <strong>de</strong> zile în cadrul Biroului Cabinet,<br />
dar æi pentru cã aceastã carte a avut lansarea la Ora<strong>de</strong>a, la Æcoala<br />
Agenåi Poliåie <strong>de</strong> Frontierã „Avram Iancu” æi a fost bine primitã<br />
<strong>de</strong> tinerii viitori agenåi ai Poliåiei <strong>de</strong> Frontierã.<br />
Lucian-Teodor PRICHICI<br />
<strong>Nr</strong>. 5/<strong>2012</strong><br />
F R O N T I E R A<br />
29