Note curs 2006 - Universitatea de Stat „Alecu Russo”

CAPITOLUL II. CALCULATOARE
2.1. Evoluţia calculatoarelor. Generaţii de calculatoare
Operaţiile de calcul pot fi efectuate prin diverse forme: în mod oral,
în formă scrisă sau cu ajutorul dispozitivelor speciale. Dispozitivele
utilizate pentru calcul reflectă nivelul dezvoltării societăţii umane la etapa
dată, au diverse posibilităţi şi denumiri: beţişoare, firul cu noduri, abacul,
rigla logaritmică, maşina aritmetică, maşina analitică, şi, în sfârşit, la
mijlocul secolului XX – maşina electronică de calcul.
Se consideră că primul proiect al maşinii mecanice de calcul a fost
elaborat de profesorul W. Shickard în anul 1623, care, probabil, a construit
macheta ei în anul 1624. Cu ajutorul acestei maşini de calcul se puteau
efectua operaţiile de adunare şi înmulţire, însă ea aşa şi nu a fost pusă în
practică.
În 1642 matematicianul şi fizicianul francez Blaise Pascal a realizat
o maşină mecanică de calcul (Pascalina) cu care se puteau efectua adunări
şi scăderi cu numere din maximum şase cifre zecimale. Pentru scăderi, B.
Pascal a introdus conceptul de complement, concept care a fost preluat în
informatica modernă. În perioada 1642-1645 B. Pascal construieşte peste
50 de modele de calculatoare mecanice. O limitare a posibilităţilor
maşinilor Pascal consta în faptul că înmulţirea se realiza prin adunări
repetate ceea ce scădea din performanţe. La sfârşitul anilor 60, sec. XX,
pentru a sublinia meritele lui B. Pascal în modernizarea dispozitivelor de
calcul, profesorul Nicolaus Wirth a dat numele Pascal unuia dintre cele
mai cunoscute limbaje de programare.
În 1671 marele matematician german Gottfried Leibnitz, modificând
dispozitivul lui B. Pascal, a construit o maşină, care permitea efectuarea
celor 4 operaţii aritmetice şi extragerea rădăcinii pătrate. În 1820, în
Franţa, începe producerea în serie a maşinilor de calcul, iar în 1920 se
produc de acum maşini electromagnetice de calculat, care au facilitat
procesul de introducere a datelor. Unul din neajunsurile acestor maşini
constă în participarea neapărată a omului la fiecare operaţie. Evident,
aceasta nu permitea creşterea simţitoare a vitezei de calcul.
Matematicianul şi inginerul englez Charles Babbage, considerat
părintele sistemelor de calcul, în anul 1834 a elaborat proiectul unei
„maşini analitice”, de fapt, al primei maşini de calcul automate, în care se
regăsesc toate elementele de bază ale unui calculator electronic modern:
– memoria;
– unitatea aritmetică;
– unitatea de comandă;
26