Note curs 2006 - Universitatea de Stat âAlecu Russoâ

More documents

Recommendations

Info

• SVGA (Super VGA) • XGA (Extended Graphics Array) Alte plăci: • Placa de reţea • Placa de sunet • Placa SCSI pentru conectarea echipamentelor de tip SCSI • Placa fax/modem • Placa de achiziţie de date sau de video captură, etc. 3.2. Microprocesorul central Microprocesorul central este nucleul, cea mai importantă şi complexă componentă a calculatorului, ca unitate centrală de prelucrare – reprezintă “creierul” calculatorului, este componenta ce supervizează operaţiile efectuate de către toate celelalte module. El asigură coordonarea funcţionării componentelor calculatorului şi executarea operaţiilor aritmetice şi logice. Performanţele calculatorului sunt determinate îndeosebi de caracteristicile microprocesorului utilizat. Fizic, microprocesorul reprezintă un circuit integrat şi este constituit din două părţi principale: unitatea de comandă şi unitatea aritmetico-logică, care interacţionează puternic între ele prin intermediul unei magistrale speciale. Unitatea de comandă reprezintă cea mai mare parte a microprocesorului. Ea este destinată dirijării şi coordonării majorităţii activităţilor în calculator pe baza unor instrucţiuni. Fiecare microprocesor poate executa un anumit set de instrucţiuni. O succesiune de instrucţiuni pentru o anumită prelucrare de informaţii alcătuieşte un program. Programul se păstrează în memoria calculatorului. Unitatea de comandă funcţionează strict secvenţial, instrucţiune cu instrucţiune. În fiece moment ea verifică execuţia unei singure instrucţiuni. În corespundere cu fiecare instrucţiune specifică, unitatea de comandă generează semnalele corespunzătoare către alte componente ale calculatorului, în vederea efectuării acţiunilor necesare, de exemplu, extragerea de date din memoria disc sau tipărirea de către imprimantă a unui simbol, sau adunarea de către unitatea aritmetico-logică a două numere. Unitatea aritmetico-logică îndeplineşte toate operaţiile aritmetice şi logice ca: adunări, scăderi, înmulţiri şi comparări de numere – mai mic, mai mare, mai mic sau egal, mai mare sau egal etc. Ea determină, în mare măsură, viteza de calcul a calculatorului. Microprocesorul mai conţine aşa-numitele registre care sunt destinate recepţiei, stocării şi transferului datelor şi instrucţiunilor curente, 38
ce vor fi utilizate imediat în operaţiile microprocesorului. Pentru executarea unei instrucţiuni, unitatea de comandă o extrage din memoria principală şi o plasează în registru. Numărul şi tipurile registrelor depind de procesorul concret. Cu creşterea dimensiunii registrelor cresc şi performanţele calculatorului. Dimensiunile tipice ale registrelor interne pentru calculatoarele personale sunt de 8, 16, 32 şi 64 de biţi, care şi determină lungimea cuvântului microprocesorului. În ceea ce priveşte evidenţa în timp, sincronizarea tuturor operaţiilor în microprocesor este dirijată de ceasul intern, în conformitate cu care se generează periodic impulsuri către circuitele respective. Ciclul maşină este cel mai mic interval de timp distins de calculator. Numărul de cicluri maşină, efectuate de procesor într-o unitate de timp, determină viteza (frecvenţa) ceasului intern al procesorului şi se măsoară în megaherţi (MHz). Cu cât este mai mare viteza de ceas, cu atât mai rapid calculatorul prelucrează datele. Valorile utilizate frecvent sunt (MHz): 6, 12, 16, 25, 33, 40, 50, 66, 75, 90, 100, 120, 133, 150, 166, 180, 200, 233, 266, 300, 333, 350, 400 şi 450. Se fabrică microprocesoare Alpha AXP 21164 ale firmei DEC cu frecvenţa de lucru de 500, 600 şi 700 MHz şi chiar, anunţat recent, un microprocesor al firmei IBM, cu frecvenţa de 1000 MHz. Un microprocesor se caracterizează în mare parte prin: • viteza de lucru; • capacitatea maximă de memorie ce o poate adresa; • setul de instrucţiuni pe care le poate executa. Viteza de lucru este o caracteristică generalizată a unui microprocesor. Ea exprimă numărul mediu de instrucţiuni executate într-o unitate de timp şi se măsoară în milioane instrucţiuni pe secundă (MIPS). Capacitatea maximă de memorie adresabilă determină dimensiunea memoriei interne, ce poate fi utilizată direct sau virtual de către programe şi date. Cu cât mai mare este dimensiunea memoriei adresabile, cu atât mai mult se poate opera cu programe şi date de volum mai mare. Cu cât funcţiile sunt mai complexe, iar facilităţile şi serviciile oferite mai bogate, cu atât programele ce le realizează au un volum mai mare. Setul de instrucţiuni, pe care le poate executa un microprocesor, este determinat de tipul microprocesorului. Setul de instrucţiuni include lista codurilor operaţiilor. Pentru fiecare operaţie sunt indicaţi numărul operanzilor şi metodele posibile de adresare. Metodele de adresare determină tehnica de generare a adreselor celulelor de memorie (în care se păstrează operanzii) şi tehnica îndeplinirii operaţiilor asupra registrelor adreselor. 39
Page 1 and 2: UNIVERSITATEA DE STAT „ALECU RUSS
Page 3 and 4: S U M A R PRELIMINARII …………
Page 5 and 6: P R E L I M I N A R I I Secolul XX
Page 7 and 8: specialistului în cele mai diverse
Page 9 and 10: CAPITOLUL I. CONCEPTE MAJORE ÎN IN
Page 11 and 12: • atributive; • pragmatice; •
Page 13 and 14: I = log a n (bit). Cantitatea de in
Page 15 and 16: Un număr în sistemul poziţional
Page 17 and 18: - 10; hexazecimal - 16; etc.). Pent
Page 19 and 20: Pentru conversia unui număr din ba
Page 21 and 22: stă la baza principiului de lucru
Page 23 and 24: Formarea noţiunii „Informatica
Page 25 and 26: 34. Descrie destinaţia rastrului?
Page 27 and 28: - dispozitivele de intrare-ieşire.
Page 29 and 30: A treia generaţie de calculatoare
Page 31 and 32: magnetice, una sau două imprimante
Page 33 and 34: ÎNTREBĂRI DE CONTROL 1. Cine a el
Page 35 and 36: • memoria principală, numită ş
Page 37: lansat de firma Intel, ce reprezint
Page 41 and 42: informaţia transmisă de către pr
Page 43 and 44: Memoria primară, la care se refer
Page 45 and 46: într-un plic de hârtie sau din ma
Page 47 and 48: citi/scrie informaţia pe discul ma
Page 49 and 50: Caps Lock - asigură trecerea de la
Page 51 and 52: Utilizarea butonului stâng se face
Page 53 and 54: • rezoluţia se referă la volumu
Page 55 and 56: cu cea matriceală. Imprimantele cu
Page 57 and 58: ÎNTREBĂRI DE CONTROL 1. Descrie f
Page 59 and 60: 4.2. Sisteme de operare Programul c
Page 61 and 62: versiunea 5.00. Aceste noi versiuni
Page 63 and 64: Codificarea programului este efectu
Page 65 and 66: Defragmentarea discului. Pentru rea
Page 67 and 68: Mijloace antivirus reprezintă un p
Page 69 and 70: ÎNTREBĂRI DE CONTROL 1. Numeşte
Page 71 and 72: • My Network Places (Reţea local
Page 73 and 74: • ştergere definitivă a obiecte
Page 75 and 76: obiectelor este invizibilă apelăm
Page 77 and 78: CAPITOLUL VI. COMUNITATEA DE REŢEL
Page 79 and 80: fost pusă în funcţiune reţeaua
Page 81 and 82: Serviciul Telnet se utilizează pen
Page 83 and 84: • transmisia mesajelor cu priorit
Page 85 and 86: înrudit, stabileşte conexiunea cu
Page 87 and 88: CAPITOLUL VII. MICROSOFT OFFICE - P
Page 89 and 90:
• inserarea şi concatenarea por
Page 91 and 92:
Word mai posedă multe instrumente
Page 93 and 94:
INSTRUMENTE DE EVALUARE LA CURSUL
Page 95 and 96:
2. a păstra cantităţi mari de in
Page 97 and 98:
5. programe de restabilire a fişie
Page 99 and 100:
BIBLIOGRAFIA RECOMANDATĂ 1. Bolun
show all

Note curs 2006 - Universitatea de Stat âAlecu Russoâ

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

Note curs 2006 - Universitatea de Stat âAlecu Russoâ