Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA
Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA
Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Cap</strong>. 3 Principalele operaţiuni în tehnica farmaceutică<br />
Nu se sterilizează la etuvă: obiectele din cauciuc, halate, câmpuri (care pot lua foc), fiole<br />
şi flacoane pline. Se mai pot steriliza prin această metodă unele instrumente metalice cu<br />
articulații, şuruburi, etc., care se degradează într-o oarecare măsură la autoclavare, căldura<br />
uscată fiind mult mai indicată.<br />
Este important de reținut că, la orice manipulări ulterioare, aerul din încăperi poate duce<br />
la contaminare.<br />
De aceea sunt recomandate următoarele măsuri:<br />
• orificiile pipetelor şi flacoanelor vor fi prevăzute cu dopuri de vată înfăşurate în tifon;<br />
• pipetele vor fi înfăşurate individual în hârtie (pergaminată pentru a proteja vârful);<br />
• mojarele vor fi împachetate în hârtie şi legate cu sfoară; transvazarea lichidelor<br />
sterilizate se va face în condiții septice.<br />
3.3.1.2.Sterilizarea umedă<br />
Sterilizarea cu ajutorul căldurii umede este mult mai eficace, comparativ cu cea prin<br />
căldură uscată, sub acțiunea vaporilor, coagularea protoplasmei celulare bacteriene având loc<br />
mult mai rapid (datorită hidratării membranei celulare).<br />
Sterilizarea cu ajutorul căldurii umede se face prin: fierbere simplă, pe baia de apă; cu<br />
vapori sub presiune; vapori destinşi; încălziri repetate (tindalizarea).<br />
Fierberea simplă<br />
Este cea mai simplă metodă utilizabilă în orice dispensar sau clinică veterinară.<br />
Fierberea se poate face în vase simple sau în sterilizatoare fabricate special (electrice<br />
sau cu flacără).<br />
Prin această metodă se sterilizează soluțiile medicamentoase, unele materiale şi<br />
instrumente. Acestea nu trebuie să vină în contact cu pereții vasului, interpunându-se între<br />
acestea vată sau tifon. Temperatura uzuală este de 100°C, durata sterilizării fiind de 30 min.<br />
(uzual o oră) după ce apa a dat în clocot.<br />
Farmacopeea Română nu recomandă această metodă întrucât la această temperatură<br />
formele sporulate nu sunt distruse, metoda fiind recomandată doar pentru soluțiile care ele<br />
însăşi nu sunt medii prielnice pentru dezvoltarea microorganismelor.<br />
Apa utilizată este alcalinizată cu carbonat de sodiu sau cu borax 2%, mărindu-se astfel<br />
puterea bactericidă şi evitându-se ruginirea.<br />
Sterilizarea pe baia de apă<br />
Se efectuează pe baia marină si se aplică atunci când materialul de sterilizat nu suportă<br />
fierberea (fig. 3.25).<br />
Fig. 3.25. Baie de apă, model Memmert, monocompartimentată cu agitator.<br />
Autoclavarea<br />
Primii cercetători care au stabilit că încălzirea cu vapori sub presiune de la 112 la 120°C<br />
timp de 30 de minute distruge formele vegetative şi sporii lor au fost Pasteur şi Chamberland.<br />
Cel mai cunoscut este autoclavul Chamberland cu perete dublu.<br />
Acesta utilizează vaporii rezultați din fierberea apei prezente între cei doi pereți.<br />
Temperatura realizată în interior este în funcție de tensiunea vaporilor de apă exprimată în<br />
atmosfere.<br />
80