Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA

More documents

Recommendations

Info

<strong>Cap</strong>. 3 Principalele operaţiuni în tehnica farmaceutică În tabelul 3.6. este redată corespondența presiune-temperatură, când manometrul marchează “0” atmosfere la punctul de fierbere al apei. Tabelul 3.6. Relația dintre presiune şi temperatură în autoclavare Presiunea (atmosfere) Temperatura (°C) 0,00 100 0,004 101 0,007 102 0,11 103 0,15 104 0,20 105 0,28 107 0,40 110 0,50 112 0,67 15 0,96 120 1,00 121 1,29 125 1,50 128 2,00 134 2,50 139 3,00 144 4,00 152 5,00 159 Durata de încălzire 10 la temperatura indicată de farmacopee este în funcție de volumul flacoanelor cu lichid. Temperatura lichidelor (mai ales în flacoane) nu creşte în aceeaşi măsură cu temperatura din interiorul autoclavului. Soluțiile din fiole vor atinge temperatura autoclavului mai repede decât cele din flacoanele mari. Durata de sterilizare 11 este constituită din: - timpul de penetrare, care este dependent de volumul soluției de sterilizat, şi - timpul de exprimare. Calcularea duratei de sterilizare se face din momentul în care la manometru este indicată presiunea corespunzătoare temperaturii dorite. Schinzel (cit. P.I. Stoian, 1974) a calculat timpul de încălzire, exprimat în minute, pentru realizarea unei sterilizări în comparație cu prevederile farmacopeei europene (tab. 3.7.). Timpul necesar atingerii temperaturii de sterilizare în interiorul autoclavului sau în interiorul materialului este dependent de particularitățile şi mărimea etuvei, natura materialului supus sterilizării, volumul flacoanelor, în cazul lichidelor, chiar a flacoanelor goale. M. Jeanot (cit. P.I. Stoian, 1974) a făcut studii legate de sterilizarea, constatând că timpul de încălzire se măreşte pe măsură ce volumul lichidelor din flacoane creşte. Se mai observă că, pe măsură ce etuva este încărcată cu un număr mai mare de flacoane, durata necesară încălzirii creşte. Prin urmare, indicațiile farmacopeelor de a se efectua sterilizarea un timp determinat, la anumite temperaturi, nu sunt satisfăcătoare, dacă nu se indică şi condițiile în care sunt valabile. Din motivele arătate, la etuvă nu se sterilizează volume mari de lichide preferându-se divizarea lichidului în flacoane mai mici, care să nu depăşească, în general, 100ml. Multe autoclave sunt prevăzute şi cu termometru, pe care se urmăreşte temperatura la care se face sterilizarea. La cele prevăzute cu manometru temperatura este dedusă după tensiunea de vapori a apei indicată pe manometru (fig. 3.26). Majoritatea manometrelor la presiunea de 760 mm coloană de mercur, la punctul de fierbere a apei, vor indica presiunea de 0 atmosfere. Altele includ şi presiunea atmosferică, iar punctul de fierbere va fi notat cu 1 atmosfera, notată şi atü (“atmosphäre uberdruck”). 10 De exemplu: pentru sterilizarea unui flacon de 50 ml la 121°C sunt suficiente 14 minute, iar pentru un flacon de 1000 ml vor fi necesare 24 de minute. 11 De exemplu: timpul de penetrare pentru un flacon de 50 ml soluție apoasă este de două minute, iar pentru un flacon de 1000 ml este de 12 minute.Pentru calcularea duratei de sterilizare se va folosi ca cifră de bază timpul de expunere la temperatura indicată, 115,5°C la care se adaugă timpul de penetrare este de 2 minute la un flacon de 50 ml soluție apoasă). Deci pentru sterilizarea a 50 ml de soluție la 115,5°C durata sterilizării va fi de 32 de minute, iar pentru sterilizarea a 1000 ml soluție durata de sterilizare va fi de 54 de minute. 81
<strong>Cap</strong>. 3 Principalele operaţiuni în tehnica farmaceutică Temperatura şi timpul de încălzire necesar sterilizării (Sursa: Schinzel, cit. de P.I. Stoian, 1974) Temperatura (°C) Timpul necesar sterilizării (min.) Timpul de încălzire prevăzut de farmacopee* (min.) 140 130 180 160 33 90-120 170 15 120 180 7 60 190 3 20 200 1 20 * Farmacopeele indică un timp mai mare de încălzire spre a oferi securitatea operației Fig. 3.26. Autoclav model MLW 501. 82 Tabelul 3.7. Din această cauză pot apare diferențe între sursele bibliografice (tab. 3.8.). Literatura anglo-saxonă exprimă presiunea în (livre) libre=lb=pounds/inches 2 , şi temperatura în grade Fahrenheit (F°). Tab. 3.8. Relația presiune în atmosfere şi temperatură (Sursa: P.I. Stoian, 1974) Atmosfere Atü Temperatura (°C) 0,0 1,0 100,0 0,1 1,1 102,6 0,2 1,2 105,4 0,3 1,3 107,5 0,4 1,4 109,7 0,5 1,5 111,7 0,6 1,6 113,7 0,7 1,7 115,5 0,8 1,8 117,3 0,9 1,9 118,9 1,0 2,0 120,6 2,0 3,0 133,9 3,0 4,0 144,0 9,0 10,0 188,2 În tabelul 3.9. este redată relația între aceste exprimări. Relația între exprimarea presiunii în libre (ponds/inches 2 ) şi atmosfere (kgf/cm 2 ) (Sursa: P.I. Stoian, 1974) Atm 1,00 1,38 1,40 1,60 2,00 2,40 3,60 lb 0 5 6 10 15 20 40 °C 100 109 110 115 121 126 141 F° 212 228 230 239 250 259 286 1 inch = 25,3 mm; 1 pound = 453,6 g Tab. 3.9. În cazul soluțiilor apoase (forme parenterale), foarte multe substanțe pot suferi degradări. Cele mai importante precauții sunt: •acidularea soluției la un pH favorabil stabilității produsului față de degradările hidrolitice •adăugarea de agenți care să preîntâmpine reacțiile oxidative, precum şi de agenți care pot bloca prin reacții de complexare ionii de metale capabili să catalizeze reacțiile de degradare. Când acestea nu se pot realiza şi nu se poate asigura protecția eficace a activității substanței active se va renunța la sterilizarea la autoclav, recurgându-se la sterilizarea prin încălzire repetată (tindalizare).
Page 1 and 2: 3. Principalele operațiuni în teh
Page 3 and 4: Cap. 3 Principalele operaţiuni în
Page 17: Cap. 3 Principalele operaţiuni în

Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?