Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA

Cap. 3 Principalele operaţiuni în tehnica farmaceutică
Reguli practice la sterilizarea prin autoclavare
•înainte de punerea în funcțiune se verifică autoclavul cu toate piesele anexe (supapă
de siguranță, manometru, robinet de evacuare al aerului);
• apa care se va introduce în autoclav va fi de preferință distilată sau decalcificată
(decalcificarea se face prin fierbere cu 0,5 g carbonat de sodiu la 1 litru apă).
Folosirea apei comune duce, prin evaporare, la depunerea unei cruste (datorită sărurilor
pe care le conține) favorizând fenomene de calefacție (vaporizarea intensă la suprafața de
separație a unui lichid cu un corp solid supraîncălzit);
• apa din autoclav este preferabil să fie în exces pentru a asigura saturarea cu vapori în
autoclav. Când sterilizarea se face într-un amestec de vapori şi aer temperatura nu va
corespunde presiunii indicate. Din acest motiv, după fiecare sterilizare se va completa apa
evaporată din autoclav până la semn;
• materialul pentru sterilizat se introduce în autoclav în coşuri de sârmă, astfel încât să
nu atingă suprafața apei şi nici pereții interiori;
• ambalajele din sticlă (flacoane, fiole) pline trebuie să fie închise ermetic;
• pe materialele pentru sterilizat nu se vor lipi etichete şi nici nu se va scrie cu cerneală
sau cu creion de marcat deoarece acestea vor cădea şi/sau se vor şterge în contact cu vaporii
de apă.
• etichetele se pot scrie şi cu creion negru şi se vor prinde cu ață de gâtul flaconului sau
de coşul în care se introduce materialul de sterilizat;
• fixarea capacului pe cazan se face strângând şuruburile (buloanele) opuse, două câte
două, progresiv, cu atenție, pentru a nu deteriora garnitura. Deschiderea autoclavului se face
în acelaşi fel. Protejarea garniturii se poate face prin pudrarea cu caolin şi astfel ea nu va
adera la capac;
• înainte de pornirea sursei de căldură se va deschide robinetul de evacuare a aerului,
acesta închizându-se când jetul de vapori este fluent;
• dacă sistemul de încălzire este pe gaz, flacăra se aduce mai aproape de becul de gaz
şi apoi se va deschide robinetul de gaz;
• la sfârşitul sterilizării sursa de căldură se va reduce gradual. Dacă sursa de căldură se
opreşte brusc, datorită răcirii mai rapide a vaporilor din autoclav (comparativ cu lichidul din
recipientele de sterilizat) va apare diferență de presiune între interiorul şi exteriorul
recipientelor, care se vor sparge;
• se urmăreşte manometrul până când se atinge presiunea dorită, după care supapa de
evacuare se reglează în aşa fel încât presiunea obținută să fie constantă;
• după scurgerea timpului de sterilizare (şi închiderea treptată a sursei de căldură) se va
deschide robinetul, dar numai când manometrul a ajuns la zero. Dacă robinetul s-ar deschide
mai devreme, între presiunea din interiorul recipientelor şi presiunea exterioară din autoclav,
s-ar putea forma un dezechilibru care va duce la spargerea recipientelor;
• capacul autoclavului se deschide la cald (deoarece prin răcire garnitura de cauciuc se
poate lipi de capac).
Temperatura de sterilizare uzuală este de 120°C, 15-20 min., sau 115°C, 25-30 min.
(presiunea optimă 1,5 atm.).
Sterilizarea prin mediu cu vapori, cu ajutorul instalațiilor tip I.T.M.
Spitalele şi clinicile veterinare mari pot avea în dotare cu instalații de sterilizare
complexe, fabricate de Industria Tehnică Medicală (I.T.M.), cele mai utilizate fiind cele de tip
mijlociu. Aceste instalații cuprind de obicei 2-4 autoclave aşezate orizontal, poziție ce permite
o manevrare mult mai rapidă, mai ergonomică, a materialelor pentru sterilizare (fig. 3.27.).
Acest tip de autoclav este constituit dintr-un schelet paralelipipedic, pe al cărui panou
frontal sunt amplasate butoanele robinetelor de comandă, capacul autoclavului, pe care este
montat robinetul de aerisire, precum şi aparatele de măsură: manometrul şi monovacuumetrul.
83