Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA
Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA
Cap. 3 - Veterinary Pharmacon - ROMEO T. CRISTINA
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
<strong>Cap</strong>. 3 Principalele operaţiuni în tehnica farmaceutică<br />
• combinațiile borului:<br />
- acidul boric (H3BO3)şi tetraboratul de sodiu (Borax) (Na2B4O7) sunt utilizate în diferite<br />
preparate farmaceutice (soluții, unguente pentru mucoasele oculare, vaginale, uretrale) în<br />
concentrații mici, conservant şi în concentrații mai (până la 4%) asociat cu alte medicamente<br />
ca un bun antiseptic al mucoaselor.<br />
• compuşii cuaternari:<br />
Aceştia se utilizează în concentrații mici de 1:10.000 sau 1:50.000 având o activitate<br />
asupra bacteriilor Gram pozitive şi Gram negative, fiind folosite în conservarea colirelor. Au o<br />
activitate bună şi asupra ciupercilor, însă sunt inactive asupra sporilor.<br />
Dintre acestea enumerăm:<br />
- clorura de benzalconiu (Zephiran, Zephirol, Germitol, Bevirol, Roccal, Enuclen,<br />
Rodalon – un amestec de alchil-dimetilbenzilamoniu unde radicalul reprezintă o mixtură de<br />
alchili de la C8H17 la C18H37);<br />
- clorura de benzetoniu (Phemerol, Quatrachlor, Phemeride, Phemithyn, Solamin)<br />
(C27H42ClNO2);<br />
- bromura de cetrimoniu 16 (Cetavlon, Cetylamine, Quamonium) (C19H42BrN)<br />
- clorura de cetilpiridiniu (Ceepryn, Cepacol, Cetamium, Dobendan, Pristacin, Pyrisept)<br />
(C21H38ClN).<br />
3.3.2.1. Inactivarea chimică produselor imunoprofilactice<br />
Dintre substanțele utilizate pentru inactivarea vaccinurilor folosite la noi în țară amintim:<br />
• Formolul (formaldehydi) (CH2O) utilizat în inactivarea de vaccinuri antibacteriene<br />
utilizate contra: anatoxinei tetanice, anaerobiozelor la animale, pasteurelozelor,<br />
salmonelozelor, colibacilozelor, anaerobiozelor la purcei, mamitei gangrenoase la oi, corizei<br />
infecțioase aviare; în inactivarea vaccinurilor antivirale utilizate contra: rinotraheitei,<br />
vulvovaginitei infecțioase bovine, parainfluenței oilor, cailor, pseudopestei aviare<br />
• Acetona (C3H6O) utilizată în inactivarea de vaccinuri antimicrobiene contra:<br />
salmonelozei, colibacilozei şi pasteurelozei tineretului bovin şi porcin, avortului salmonelic la<br />
ovine, salmoneloză la nutrii. În afară de acestea, la inactivarea vaccinurilor la noi în țară se<br />
mai utilizează etilenchiamina (H2NCH2CH2NH2) şi saponinele.<br />
3.3.2.2. Sterilizarea cu gaze<br />
Această metodă se foloseşte pentru produsele termolabile care nu rezistă sterilizărilor<br />
prin mijloace fizice şi este considerată metodă chimică de sterilizare 17 . Acțiunea de sterilizare<br />
se datoreaza capacității de alchilare a diferitelor grupe (-OH;-SH; -NH2;-COOH) ale<br />
moleculelor celulelor, acizilor nucleici, proteinelor sau enzimelor.<br />
Avantaje: eficacitate bună, practicabilă la temperaturi scăzute, nu atacă materialele.<br />
Dezavantaje: sterilizarea poate fi limitată datorită reacțiilor de alchilare care pot surveni<br />
cu substanțele medicamentoase Sterilizarea cu gaze se poate aplica: substanțelor<br />
medicamentoase, pulberilor unor forme şi preparate farmaceutice speciale (perfuzii<br />
16<br />
Bromura de cetrimoniu este un amestec de bromură de tetradeciltrimetilamoniu cu cantități reduse de bromură de<br />
dodeciltrimetilamoniu şi bromură de cetrimoniu.<br />
17<br />
Eficacitatea sterilizării depinde de:<br />
- presiunea din incinta de sterilizare, concentrațiile parțiale utilizate fiind situate între limite foarte largi (20-1000 mg);<br />
- temperaturile utilizate, care sunt între 20-60°C, deoarece gazele se aplică pt. materialele termolabile;<br />
- umiditatea (fiind favorabilă o U.R. între 30-40%);<br />
- starea de hidratare a microorganismelor (cel mai important factor, deoarece microorganismele uscate se sterilizează mult mai<br />
dificil);<br />
- textura materialului - în general materialele cu textură poroasă (vată, tifon, țesături, substanțe granuloase, etc.) sunt mai uşor<br />
de sterilizat decât materialele având suprafețe tari, rugoase (sticlă, metal, material plastic);<br />
- timpul de expunere este legat de textura materialului şi de concentrația gazului; astfel la temperatura de 45°C corespondența<br />
este următoarea:<br />
- la o concentrație de 200 mg/l sunt necesare 16 ore<br />
- la o concentrație de 450 mg/l sunt necesare 5 ore<br />
- la o concentrație de 900 mg/l sunt necesare 3 ore<br />
Aparatele de sterilizare sunt dispozitive având închiderea etanşă, rezistente la presiune, dotate cu sisteme de vid şi cu valve<br />
care reglează introducerea gazului (aflat în butelii, sub formă lichefiată).<br />
Eficiența acestei sterilizări se verifică microbiologic (culturi bacteriene introduse în aparatul de sterilizare).<br />
90