TOPOGRAFIE

Măsurarea unghiurilor orizontale (de frângere)
Unghiurile orizontale se determină din direcţiile măsurate în fiecare punct de staţie.
Direcţiile se măsoară în punctele de staţie prin metoda turului de orizont.
Metoda turului de orizont - presupune măsurarea unghiurilor orizontale dintre mai
multe direcţii din jurul unui punct de staţie.
Se face staţie în punctul S, se alege o direcţie de referinţă (SA), se vizează direcţia
respectivă cu luneta în poziţia I, apoi se vizează în sens topografic celelalte direcţii (SB,
SC şi SD) şi se închide turul de orizont pe direcţia de plecare (fig. 9.11.a)
Unghiurile se măsoară şi cu luneta în poziţia II-a, în sens invers primului tur. Datele
obţinute se trec într-un tabel, după care se calculează mediile pentru fiecare direcţie.
Datorită erorilor instrumentale, erorilor induse de operator etc., citirea iniţială (Ci) va
fi diferită de citirea finală (Cf), atât în poziţia I cât şi în poziţia II, diferenţa (eu)
reprezintă eroarea unghiulară (fig. 9.11.b).
eu = Cf - Ci , dacă eu > T 9.5
T = mo n , 9.6
unde mo - precizia aparatului,
n - numărul punctelor vizate.
Dacă eu � T, se trece la compensarea turului de orizont (aducerea la aceeaşi valoare a
vizei de plecare cu viza de închidere), prin compensarea progresivă a tuturor vizelor.
m e u
C = � , 9.7
n
unde:
m - numărul de ordine al direcţiei de compensat
n - numărul direcţiilor (punctelor vizate).
Când eu este pozitivă, corecţia se aplică progresiv şi cu semn schimbat. Prima direcţie
ce se compensează este direcţia a doua din turul de orizont (SB).
a) b)
Fig.9.11– Turul de orizont (a) şi neînchiderea în tur de orizont (b).