TOPOGRAFIE

More documents

Recommendations

Info

8.2. INTERSECŢIA ÎNAINTE Fiind date punctele vechi de ordin superior sau inferior A(X1,Y1), B(X2,Y2) şi C(X3,Y3), ele se vor staţiona cu teodolitul de precizie şi se vor măsura respectiv unghiurile α, β, γ. X O A(X,Y) � � N � �� N � C(X,Y) � � � � �� P(X,Y) �� B(X,Y) Fig.8.4. Principiul intersecţiei unghiulare înainte Rezolvarea intersecţiei unghiulare înainte poate fi realizată prin mai multe procedee şi metode care vor fi enunţate în coninuare. 8.2.1. Rezolvarea intersecţiei unghiulare prin procedeul analitic Din punct de vedere matematic se vor scrie ecuaţiile dreptelor de intersecţie a vizelor dintre punctele vechi de coordonate cunoscute şi punctul nou ce urmează a fi determinat. ` �Y12 Y2 �Y1 tg� 1 � � �X12 X 2 � X1 ` �Y12 � �1 � arctg �X12 ` �Y23 Y3 �Y2 tg� 2 � � �X 23 X 3 � X 2 ` �Y23 � �2 � arctg �X 23 ` �Y13 Y3 �Y1 tg� 3 � � �X X � X ` �Y13 � �3 � arctg �X 8.1 13 ` Se constată că: � AP � �1 �� 1 ` � � � � � � � 3 1 13 �� CP 3 3 8.2 Ecuaţiile analitice ale dreptelor (în cazul nostru a vizelor orientate) AP, BP şi CP sunt: (AP) Y – Y1 = tgθ1 (X – X1) � � N �� Y
(BP) Y – Y2 = tgθ2 (X – X2) (CP) Y – Y3 = tgθ3 (X – X3) 8.3 Luând primele două ecuaţii din sistemul de mai sus, avem un sistem de două ecuaţii cu două necunoscute, X şi Y, care reprezintă coordonatele punctului P. Y – Y1 = tgθ1 (X – X1) Y – Y2 = tgθ2 (X – X2) 8.4 Se scad cele două ecuaţii şi rezultă: Y2 – Y1 = X(tgθ1 – tgθ2) + (X2tgθ2 – X1tgθ1) Y2 �Y1 � X 2tg� 2 � X1tg�1 X � 8.5 tg�1 � tg� 2 Introducând valoarea obţinută în relaţia de mai sus, obţinem: Y = Y1 + tgθ1 (X – X1) Y = Y2 + tgθ2 (X – X2) 8.6 Aceste ecuaţii redau coordonatele punctului P (de fapt P1). Procedând în acelaşi mod cu următoarele două perechi de ecuaţii vom obţine celelalte două perechi de coordonate corespunzătoare punctului P (de fapt ale lui P1 şi P2). Dacă cele trei rânduri de coordonate alcătuiesc un ecart maxim de ±10cm, atunci media aritmetică a valorilor obţinute se consideră ca şi coordonate definitive ale punctului P. X `� X ``� X ``` X � 3 Y`�Y ``�Y ``` Y � 8.7 3 8.2.2. Rezolvarea intersecţiei unghiulare prin procedeul trigonometric Rezolvarea intersecţiei prin procedeul trigonometric se reduce practic la determinarea coordonatelor punctului noi prin metoda radierii, cu aplicarea teoremei sinusurilor în triunghiurile făcute de vizele de intersecţie dintre punctele vechi şi punctul nou. X 1(X �,Y) � N ��P � d1-P d1-2 P d2-P � N 2(X ,Y) � � ��P O Y Fig.8.5. Intersecţia înainte-rezolvarea trigonometrică
Page 1 and 2:
TOPOGRAFIE COSMIN CONSTANTIN MUŞAT
Page 3 and 4:
1. ASPECTE GENERALE ALE MĂSURĂTOR
Page 5 and 6:
PUNCTE TOPOGRAFICE Prin puncte cara
Page 7 and 8:
DISTANŢA ORIZONTALĂ Este lungimea
Page 9 and 10:
Coordonatele rectangulare se mai nu
Page 11 and 12:
1.3. CERCUL TRIGONOMETRIC. CERCUL T
Page 13 and 14:
În funcţie de acest unghi, funcţ
Page 15 and 16:
2. HĂRŢI ŞI PLANURI TOPOGRAFICE
Page 17 and 18:
2.3. SCĂRI TOPOGRAFICE Lungimile m
Page 19 and 20:
Fig.2.4 - Scara grafică simplă cu
Page 21 and 22:
zinc, aluminiu sau plastic. Pe aces
Page 23 and 24:
2.5. CALCULUL SUPRAFEŢELOR Din pun
Page 25 and 26:
trapeze formate de laturile exterio
Page 27 and 28:
5cm 30-40cm punct matematic 20-25cm
Page 29 and 30:
3.2. SEMNALIZAREA PUNCTELOR Semnali
Page 31 and 32:
Piramida la sol - este o semnalizar
Page 33 and 34:
Descrierea topografica a punctului
Page 35 and 36:
Mărcile se încastrează în funda
Page 37 and 38:
d. Teodolite-tahimetre, cu afişaj
Page 39 and 40:
7. Luneta topografică, este un dis
Page 41 and 42:
4.5. DISPOZITIVE DE CITIRE A UNGHIU
Page 43 and 44: c D 100 c Precizia scăriţei este
Page 45 and 46: - perfecţionarea centrării se fac
Page 47 and 48: Pentru alte unghiuri verticale care
Page 49 and 50: Transferul datelor măsurate şi me
Page 51 and 52: Utilizarea staţiei totale Leica TC
Page 53 and 54: Punerea în staţie a staţiei tota
Page 55 and 56: Modul de înregistrare a datelor m
Page 57 and 58: Măsurătorile geodezice prin unde,
Page 59 and 60: Procedeul de lucru cu tahimetrul el
Page 61 and 62: d. Metoda orientărilor directe, cu
Page 63 and 64: � În faza de birou, se calculeaz
Page 65 and 66: cazul înclinării lunetei sub oriz
Page 67 and 68: 6.2. JALONAREA ALINIAMENTELOR Prin
Page 69 and 70: mai mari sau de formă elipsoidală
Page 71 and 72: În cazul aliniamentelor formate di
Page 73 and 74: Pentru a analiza propagarea erorilo
Page 75 and 76: Se va măsura o latură a unui triu
Page 77 and 78: Se aplică în cazul suprafeţelor
Page 79 and 80: a) Suma unghiurilor în triunghiuri
Page 81 and 82: sin �1 sin � 2 sin � 3 sin
Page 83 and 84: Se mai cunoaşte lungimea laturii C
Page 85 and 86: Adunând relaţiile (7.43) şi se o
Page 87 and 88: 7.4.3. Compensarea unghiurilor tria
Page 89 and 90: Relaţiilor de mai sus li se impun
Page 91 and 92: Dezvoltând în serie Taylor sinusu
Page 93: Intersecţii laterale (combinate),
Page 97 and 98: 8.2.3. Condiţii de aplicare pe ter
Page 99 and 100: Pentru a rezolva problema sunt de p
Page 101 and 102: 1 - Cazul când patrulaterul ABCP e
Page 103 and 104: În cazul acesta se va schimba dire
Page 105 and 106: A(X ,Y ) � � � B(X , Y) �
Page 107 and 108: Egalând relaţiile anterioare, vom
Page 109 and 110: Intersecţia laterală cu orientare
Page 111 and 112: Etape de calcul: 1. CALCULUL COORDO
Page 113 and 114: Unghiurile orizontale calculate din
Page 115 and 116: - combinaţia C - A X �tg�C �
Page 117 and 118: Rezultă: �� X � �� Y IV
Page 119 and 120: În multe situaţii, drumuirile se
Page 121 and 122: � cu orientări magnetice, când
Page 123 and 124: Măsurarea unghiurilor verticale Un
Page 125 and 126: 9.2.3. Operaţiuni de birou pentru
Page 127 and 128: 3. Calculul coordonatelor relative
Page 129 and 130: 200 300 400 - schiţa drumuirii Eta
Page 131 and 132: c cc c� � �e� � �1 16 c
Page 133 and 134: - pentru " Y " Y Y �� y �1768
Page 135 and 136: 3.Calculul orientărilor laturilor
Page 137 and 138: iar în continuare se determină co
Page 139 and 140: 10. NIVELMENTUL GEOMETRIC 10.1. NO
Page 141 and 142: � Nivelmentul geometric de ordinu
Page 143 and 144: Fig.10.2.Nivela clasică 1- luneta,
Page 145 and 146:
c. Nivele electronice digitale Pent
Page 147 and 148:
10.4.5. Nivelmentul geometric de mi
Page 149 and 150:
Fig.10.6. Nivelmentul geometric de
Page 151 and 152:
Operaţiunile se repetă până la
Page 153 and 154:
S4 3 3 B 2288 2560 2781 3002 0685 0
Page 155 and 156:
Se poate scrie: eh = valoarea erona
Page 157 and 158:
Figura 10.10 - Radieri de nivelment
Page 159 and 160:
Din figura (10.11) se observă că
show all

TOPOGRAFIE

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?