Istoric CADA si ADM - Romanimea

de la Bucureşti 21 ) şi că la data de 13 noiembrie 1990 acelaşi „Consiliu” ar fi „hotărât
trecerea în rezervă a unor ofiţeri CADA şi ADM – a se vedea, la datele corespunzătoare,
„Cronologia” de mai jos.
Printr-un Comunicat de presă (publicat în ziarul „Adevărul” din 15 iunie 1990, respectiv
în săptămânalul „Armata poporului” din 20 iunie 1990 – „Din partea CMS al MApN”),
„Consiliul” a anunţat că ar fi „hotărât încetarea activităţii CADA” şi ar fi „ interzis de
asemenea funcţionarea oricăror grupuri şi comitete constituite în afara cadrului legal al
armatei”, precum şi „anularea Ordinului ministrului Apărării Naţionale nr M 16 din 4
martie 1990” (prin care era recunoscută existenţa şi funcţionarea CADA). „Decizia”
anunţată de către Consiliu la data de 14 iunie 1990 a fost vădit nelegală. Acest
organism, care se autointitula când „Consilul militar superior al Armatei”, când „Consiliul
militar superior al MApN” 22 – nu putea să adopte valid hotărâri pentru care competenţa
legală aparţinea exclusiv organelor de conducere ale Ministerului Apărării, astfel cum
acestea erau stabilite prin actul normativ de organizare şi funcţionare a MApN (Decretul
Consiliului de stat nr 444/1972). În consecinţă, „CMS al MApN / al Armatei” nu putea să
decidă valid din punct de vedere legal cu privire la activitatea unor ofiţeri aparţinînd
MApN, după cum, în mod evident, nu putea să abroge un Ordin adoptat de către
ministrul Apărării în exercitarea atribuţiilor sale constituţionale şi legale. Vădit nelegală –
consecinţă inclusiv a nelegalităţii organizării şi funcţionării proprii – a fost de asemenea
şi „hotărârea” autonumitului Consiliu din 13 noiembrie 1990 cu privire la trecerea în
rezervă a unor ofiţeri. Această competenţă aparţinea exclusiv ministrului Apărării şi
Consiliilor de onoare, conform Statutului corpului ofiţerilor, aprobat prin Hotărârea
Consiliului de Miniştri nr 1177/1965, şi Regulamentului disciplinei militare, aprobat prin
Ordinul general al MApN nr 10 din 26.05.1973.
Aşa numitul Consiliu şi-a „motivat” aşa zisa „hotărâre” de interzicere a CADA şi ADM cu
„cerinţa Guvernului României” (din 14 iunie 1990). Or respectiva „cerinţă” viza numai
încetarea activităţii CADA („motivînd” în principal cu Comunicatul Comitetului din 5 iunie
21 Faptul că „hotărârea” din 11 iunie nu a fost făcută publică la acea dată şi, conform unei
precizări din partea MApN, apărută pe prima pagină a săpătămânalului „Armata poporului” din 13
iunie, a fost amânată pentru mai târziu (pentru data de 14 iunie, după discursul preşedintelui
Iliescu şi Comunicatul Guvernului) face justificată presupunerea că la nivelul MApN erau
cunoscute pregătirile pentru reprimarea în 13 iunie a Pieţii Universităţii şi că responsabilii politici
şi militari au convenit ca interzicerea CADA şi ADM să fie simultană cu reprimarea Pieţii – inclusiv
pentru a o putea justifica mai uşor această decizie, ca o măsură luată într-un moment dramatic şi
cu pretextul că ofiţerii CADA şi ADM, („promotorii teoriei pasivităţii armatei”, cum au fost acuzaţi)
ar avea şi ei o vină pentru evenimentele grave din acele zile (astăzi se ştie, destule dintre ele
parte a unui scenariu pus la cale de puterea de atunci). Faptul că, atunci când, la 14 iunie, a făcut
publică „hotărârea” sa din 11 iunie, „CMS la MApN / al Armatei” a invocat hotărârea Guvernului
din 14 iunie, arată şi el că discursul preşedintelui, Comunicatul Guvernului şi hotărârea „CMS al
Armatei / MApN” au făcut parte dintr-o strategie gândită din timp, şi pusă ca atare în practică
(chiar dacă şi cu inadvertenţe trădînd câte ceva din ceea nu s-ar fi dorit). Imediat după
evenimentele din 13-15 iunie a fost desfiinţată şi Comisia guvernamentală constituită pentru
clarificarea implicării armatei în evenimentele din decembrie 1989 de la Timişoara.
22 Titulatura acestui organism era echivocă inclusiv în documentele şi comunicatele oficiale ale
MApN – când „CMS al MApN”, ca, de exemplu în răspunsul ministrului la interpelarea deputatului
FSN Dorin Staicu („Armata poporului” nr 49 (52) din decembrie 1990), când „CMS al Armatei”,
dar şi „CMS al MApN” (sic!) – în chiar Comunicatul aşa zisului Consiliu publicat în „Armata
poporului” din 20 iunie 1990.
21