Istoric CADA si ADM - Romanimea

Bărbuţă, lt col Octavian Chiriac, lt col Cornel Şurcu, mr Nicolae Cârligeanu, mr Ioan Inel,
mr Ion Chirănescu, cpt Nicolae Toma, cpt Laurenţiu Ungur
- 10 iulie 1991: revista „Flacăra” nr 28 (10-16 iulie 1991), „Ziua cea mai neagră”, istoria
acţiunii CADA: la 14 iunie 1990 Ion Iliescu a cerut desfiinţarea CADA, pentru că ar fi
îngreunat folosirea armatei la 13 iunie 1990 (fapt contestat de generalul Polivanov care
arată că a acţionat cînd i-a cerut generalul Vasile Ionel, ministrul Stănculescu fiind
plecat); inamicii CADA au fost nomenclaturiştii şi represorii din Minister; unii au încercat
să subordoneze CADA lui Victor Stănculescu; ofiţerii mai neînduplecaţi au fost anihilaţi
cu manevre abile; de exemplu, Petru Liţiu căruia i s-a propus funcţia de comandant de
divizie în Transilvania, a fost invitat într-o delegaţie în Eleveţia alături de Stănculescu; în
absenţă a fost „lucrat” cu acuzaţia că a colaborat cu ofiţerii de contrainformaţii, cărora de
fapt a trebuit să le dea recomandările obişnuite în vederea numirii în funcţii de
conducere; în octombrie 1990, Petru Liţiu, Cornel Şurcu şi Octavian Chiriac sunt chemaţi
în faţa Consiliului militar superior pentru a da seamă de activitatea lor şi a renunţa la ea;
refuzul şi participarea la întâlnirea de pe 11 noiembrie 1990 de la GDS a dus la trecerea
lor în rezervă (în legătură cu această ultimă menţiune, a se vedea nota de subsol 26)
- 7 septembrie 1991: ziarul „Dreptatea nouă”, „CADA nu s-a dizolvat, CADA există”
(interviu cu lt col rez Silviu Popescu; pe 14 iulie 1991 a declarat în Piaţă că doreşte
înfiinţarea unor detaşamente CADA neînarmate, ale libertăţii de conştiinţă; din Apelul
CADA din 12 februarie 1990 nu s-a rezolvat nimic; e necesară Confederaţia alianţelor
pentru dreptate şi adevăr (CADA) care să lupte până la victoria finală; Moldova este
pământ românesc; comuniştii trebuie îndepărtaţi de la putere; generalii Stănculescu,
Chiţac, Guşe trebuie juedecaţi; Uniunea „Vatra Românească” şi UDMR, ca şi orice alt
partid etnic trebuie desfiinţate; crede în virtuţile monarhiei
- 12 decembrie 1991: revista „Expres magazin”, fotografie de la mitingul din 12 februarie
1990 de susţinere a CADA cu comentariul: "O mişcare din care a ieşit câştigătoare
puterea. Cauza principală: civilii nu au sprijinit mişcarea”
- 10 februarie 1997: „România liberă”, „CADA nu a sprijinit mineriadele”, o precizare din
partea fostului ofiţer CADA Valerian Stan: la începutul anului 1997, în unul sau două
ziare centrale (între care se pare „Jurnalul naţional”) a fost acreditată ideea (inclusiv cu
concursul fostului ofiţer CADA Silviu Popescu) că fostul Comitet ar fi sprijinit „mineriada”
din septembrie 1991; Valerian Stan dezminte orice implicare a CADA în evenimentele
din septembrie 1991 (redăm un pasaj: „Dacă vreunul dintre foştii membri ai Comitetului
s-a implicat cu adevărat într-un fel sau altul în asemenea acţiuni nu a putut s-o facă
decât în nume propriu, şi, în consecinţă, este firesc să se vorbească despre o persoană
sau alta şi în niciun caz despre CADA.”)
- 30 decembrie 1997: prin Rechizitoriul Secţiei parchetelor militare generalii Victor
Atanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac sunt trimişi în judecată pentru participarea la
reprimarea armată a manifestaţiilor din decembrie 1989 de la Timişoara
- 31 august 1998: doi foşti ofiţeri din CADA, lt col rez Ioan Bărbuţă şi lt col rez Octavian
Chiriac anunţă că „majoritatea membrilor şi simpatizanţilor CADA”, în frunte cu ei, şi-ar fi
declarat adeziunea la Partidul Dreapta Românească al controversaţilor Cornel Brahaş şi
Ion Coja; s-a susţinut, în mod evident exagerat şi contrar adevărului, că acestă decizie
ar fi fost luată de „o serie de lideri ai fostului CADA, împreună cu câteva sute de membri
43