LEGENDE POPULARE ROM~NE+TI - ideaticabluescafe

Legende toponimice
291
\i-ai lep[dat surtucul, atunci te pomene=ti cu c`te un pui de gerule\,
ba ]nc[ =i cu c`te o z[pad[, de nici nu =tii cum s[-l ]mbraci iar[=i mai
degrab[. De atunci a r[mas =i vorba c[: „S[ te fereasc[ Dumnezeu de
zilele Dochiei!“
}n multe p[r\i se mai crede c[ aceast[ Dochie ar fi fost fiica lui
Decebal =i c[ a fugit ]n p[dure =i s-a f[cut p[stori\[, de fric[ s[ nu
cad[ ]n m`inile romanilor =i ale ]mp[ratului Traian.
Dup[ ultima zi a babei, se crede c[ frigul nu mai are putere, iar
oamenii nu mai au nevoie de foc. De aceea oamenii, ]n acea zi, cur[\[
cur\ile, str`ng tot gunoiul la un loc =i ]i dau foc, iar apoi sar peste el
ca s[ se afume =i s[ fie feri\i de orice spurc[ciune, c[ci toate spurc[-
ciunile ard o dat[ cu gunoiul. Tot pentru asta, femeile afum[ =i prin
case, cu o c`rp[ ars[.
De acum s-au sf`r=it =i cu babele, =i sf`nta munc[ re]ncepe iar[=i
cu acela=i dor ca =i anul trecut.
TURNUL LUI BUTU
}n masivul Ceahl[ului, ]ntre alte multe =i nenum[rate st`nci, se
afl[ una foarte greu de urcat, cu numele de Turnul lui Butu.
}n vremuri dep[rtate, cam pe timpul lui Alexandru cel Bun, or fi
vreo 500 de ani — a=a poveste=te poporul — tr[ia un oarecare Butu,
rom`n viteaz =i osta= de frunte. Alexandru ]l alese ca ginere al lui,
logodindu-l cu fiica sa Ana.
Ce se ]nt`mpl[ ]ns[? }n aceast[ vreme era r[zboi cumplit ]ntre
le=i =i nem\i, =i Alexandru, domnul Moldovei, trimisese pe viitorul
s[u ginere, Butu, cu cinci sute de c[l[re\i osta=i ]n ajutorul le=ilor.
Dup[ mai multe lupte cr`ncene, Butu cade ]ntr-o zi greu r[nit sub
zidurile unei cet[\i =i-=i d[ sufletul, f[r[ s[ mai poat[ vedea pe ai s[i,
nici pe Ana.
Trecu un timp p`n[ ce sosi vestea la curtea lui Alexandru, veste
trist[ =i ]nfior[toare, despre moartea vrednicului Butu. Jelanie mare,
dar mai cu seam[ Ana, logodnica, nu-=i mai contenea cu pl`nsul, c[ci
]i jurase credin\[ pe veci.