LEGENDE POPULARE ROM~NE+TI - ideaticabluescafe

Legende cosmogonice
LUCEAF{RUL-DE-SEAR{
+I LUCEAF{RUL-DE-DIMINEA|{
55
Cic[ a fost un om =i o femeie, care aveau un fecior. +i de drag ce
le era, ]l pierdeau din ochi. Dar iat[ c[ ]ntr-o zi b[iatul auzi pe undeva
c[ exist[ un izvor, =i cine bea din apa lui nu mai =tie de b[tr`ne\e
=i tr[ie=te c`t lumea =i p[m`ntul. +i sim\i c[ os`nda lui e s[ ajung[ la
acest izvor. P[rin\ii, cu durere ]n suflet =i lacrimi ]n ochi, ]l rugau s[
se lase de g`ndul plec[rii =i s[ stea acas[, c[ci at`ta bucurie au ]n
via\a lor — pe d`nsul. Dar, ]n z[dar. B[iatul ]=i lu[ merinde =i porni
la drum. A mers c`t o fi mers =i a dat de o p[dure mare de stejari. A
intrat ]n ea, =i iat[ c[ ]nt`lne=te un lup, care se muncea s[ taie copacii
cu coada. Lupul l-a ]ntrebat:
— }ncotro mergi, voinice?
— Caut izvorul cu ap[ d[t[toare de via\[ ve=nic[, zise b[iatul.
Iar lupul ]i r[spunse:
— R[m`i la mine =i-i tr[i p`n-oi m`ntui eu de t[iat p[durea asta.
Dar b[iatul a mers mai departe. A mers el cale lung[ s[-i ajung[ =i
a ]nt`lnit dou[ fete, care se jucau ]ntr-o gr[din[ de copaci tineri =i
flori din cele mai frumoase =i fermec[toare. Nu e vorb[ c[ =i fetele
erau dr[g[la=e ca doi flutura=i. V[z`ndu-l pe b[iat, fetele ]ndat[ l-au
]ntrebat: cine e =i ]ncotro merge.
— Merg ]ntr-acolo unde oi putea s[ tr[iesc c`t lumea =i p[m]ntul,
le r[spunse el.
— R[m`i, voinicule, cu noi, =i vei tr[i c`t noi. Noi nu murim p`n[
n-or cre=te copacii ace=tia mari, p`n[ nu s-or usca =i or putrezi =i p`n[
c`nd s-or sc[lda p[s[rile ]n pulberea lor.
B[iatul nu s-a oprit din drumul s[u nici de data aceasta. A mers
mai departe =i a ajuns la palatul unei z`ne frumoase ca soarele.
— Unde mergi, voinice? ]i f[cu ea ]ntrebare.
— Caut izvorul cu apa vie\ii ve=nice.
— Ei, de acu po\i socoti c[ ai ajuns la el, c[ci eu ]i =tiu locul =i
am s[ \i-l ar[t ]ndat[ de mi-i f[g[dui, c[ n-ai s[ ie=i niciodat[ din
sfaturile mele.