LEGENDE POPULARE ROM~NE+TI - ideaticabluescafe

Aprecieri
347
Alte tr[s[turi diferen\iaz[ ]ntre ele diverse tipuri de basme =i legende populare:
unele poart[ urmele stilurilor culturale arhaice, revolute (asemenea matriarhatului)
sau pun ]n lumin[ mari ]ndep[rt[ri de civiliza\ie. Cum putem lua ]n
discu\ie aici aceste complexe probleme? S[ subliniem cel pu\in c[, chiar devenite
texte „literare“, eliberate de matricea lor ritual[ =i de fundamentul mitic originar,
toat[ aceast[ mas[ considerabil[ de fabule, apologuri, basme, legende, snoave,
recap[t[, la un nivel care este al lor, func\ia mitului. Ca =i miturile, fiecare pies[
a unei literaturi orale revel[ o situa\ie tip =i constituie, la fel de bine, explica\ia
unei realit[\i sau a unui comportament, dar =i un model de imitat. Literaturile
orale ale popoarelor primitive, ca =i cele ale societ[\ilor populare europene sau
orientale, prezint[ o serie de situa\ii-cheie: cele care, ]n ansamblu, definesc
condi\ia uman[. Variantele nu ]nceteaz[ s[ profiteze, dar motivul-baz[ r[m`ne
totdeauna u=or de recunoscut. Mecanismul difuziei =i contamin[rii acestor motive
a constituit, ]ncep`nd cu c`teva genera\ii ]n urm[, principalul obiect de studiu
al folclori=tilor. Imposibil s[ rezum[m aici rezultatele cercet[rilor. Vom re\ine
doar faptul c[, pe l`ng[ o literatur[ oral[ didactic[, aproape orice construc\ie
oral[ — chiar atunci c`nd nu pare s[ urm[reasc[ dec`t distrac\ia, divertismentul
— urm[re=te instruc\ia autorilor, adic[, la un nivel mult mai profan, particip[ la
un efort de ini\iere. Tot a=a, ini\ierea primitiv[ propriu-zis[ nu se m[rgine=te la o
moarte =i o resurec\ie ritual[. Ea dezv[luia, ]ntre altele, tinerilor candida\i tradi\iile
secrete ale clanului legate de teologie, cosmogonie, mitologie =i moral[. }n h[\i=,
copilul australian sau african nu era doar — asemenea lui Dege\el — devorat de
un c[pc[un sau pus ]n situa\ia de a-=i proba curajul, viclenia sau inteligen\a. }n
egal[ m[sur[, era instruit, afla acum numele secret al zeului, miturile, legendele,
genealogia clanului, diversele comportamente omene=ti. Or, ]ntreaga literatur[
oral[ nu face dec`t s[ reia =i s[ continue, cu alte mijloace =i ]ntr-un alt
plan de referin\[, educa\ia exemplar[ a perioadei ini\iatice. O alt[ solidaritate
structural[ asociaz[ miturile =i g`ndirea mitic[ ]n general textelor literaturilor
orale: concep\ia asupra Timpului. Ca =i ]n mituri, evenimentele basmelor sau
legendelor sunt situate ]n illo tempore, ]ntr-un prezent etern care nu are nimic
comun cu timpul istoric al evenimentelor omene=ti. Acest timp al miraculosului
„a fost odat[“ din basme =i mituri nu este supus legilor duratei.
Mircea ELIADE
Mitul, a=adar, se afl[ la o extrem[ a structurii literare, iar naturalismul, la
cealalt[. }ntre ele se ]ntinde ]ntreaga arie a roman\ului, utiliz`nd acest termen
nu ]n sensul modului istoric din primul eseu, ci al tendin\ei men\ionate ceva mai
departe, ]n acela=i eseu, de a disloca mitul ]n direc\ia omenescului dar, spre deosebire
de „realism“, de a conven\ionaliza con\inutul ]n direc\ia idealiz[rii. Conform