LEGENDE POPULARE ROM~NE+TI - ideaticabluescafe

348 Legende populare rom`ne=ti
principiului central al disloc[rii, elementele metaforice identificabile ]n mit se
pot conexa ]n roman\ numai printr-o anumit[ form[ de compara\ie: analogica,
asocia\ia semnificativ[, imagini al[turate incidental etc. }n mit putem ]nt`lni un
zeu-soare sau un zeu-copac; ]n roman\ g[sim o persoan[ asociat[ ]n mod semnificativ
cu soarele sau cu copacii. }n modurile mai realiste asocia\ia devine mai
pu\in semnificativ[ =i mai mult o chestiune de imagini incidentale, dac[ nu chiar
coinciden\e sau accidente. }n legenda uciderii balaurului, av`nd ca prototip pe
cea a Sf`ntului Gheorghe sau Perseu, =i mai mult ]n cazul al doilea o \ar[ st[p`nit[
de un ]mp[rat b[tr`n =i neputincios este terorizat[ de un balaur care ]n cele din
urm[ o cere pe fata ]mp[ratului, dar este ucis de c[tre erou. Aceasta pare s[ fie o
analogie romantic[ (poate c[, de asemenea, ]n acest caz, o descenden\[) a mitului
unui pustiu rede=teptat la via\[ de c[tre un zeu al fertilit[\ii. A=adar, ]n mit,
balaurul =i b[tr`nul ]mp[rat se identific[.
Northrop FRYE
Cu siguran\[ c[, ]n aceste societ[\i arhaice, mitologia era foarte important[ =i
dispunea de texte mitologice mai cur`nd dec`t de orice altele. Dar miturile refuz[
s[ se lase ]n\elese c`t[ vreme r[m`n rupte de via\a oamenilor care le povestesc.
De=i chemate devreme sau t`rziu — foarte devreme, uneori, cum se ]nt`mpl[ ]n
Grecia — c[tre o carier[ literar[ proprie, nu sunt prin aceasta inven\ii dramatice
sau lirice gratuite, f[r[ raport cu organizarea social[ sau politic[, cu ritualul, cu
legea sau cu obiceiul; rolul lor, dimpotriv[, era de a justifica toate acestea, de a
exprima ]n imagini marile idei care organizau =i sus\ineau tot acest e=afodaj.
George DUMÉZIL
}n apropierea legendei (Sage) se afl[ legenda religioas[; ]n limba francez[
chiar termenii prin care sunt desemnate sunt aceia=i: omul de =tiin\[ trebuie s[
fac[ distinc\ia ]ntre cele dou[ specii prelungind denumirile printr-un determinant:
„legend[ popular[“ (sau folcloric[) =i „legend[ hagiografic[“. (...) Legenda
(religioas[), ca =i legenda laic[ (Sage), poveste=te ]nt`mpl[ri supranaturale,
care, ]ns[, ]n legenda laic[ (Sage) r[m`n oarecum nedeterminate, ]n timp ce ]n
legenda religioas[ se t[lm[cesc prin raportare la un sistem fix, religios, ]n func\ie
de care totul este selec\ionat =i ordonat. (...) Legenda religioas[ se afl[ mai
aproape de legenda laic[ dec`t de basm chiar =i atunci c`nd nu mai este nimic
de crezut: o carte de legende biblice, citit[ de un necredincios r[m`ne o legend[
laic[; aceea=i poate fi =i situa\ia legendelor hagiografice. Dar dac[ credin\a sau
necredin\a ]n adev[rul relatat poate determina apari\ia =i via\a unei specii, caracteristicile
esen\iale trebuie extrase din povestirea ]ns[=i.
Max LÜTHI