LEGENDE POPULARE ROM~NE+TI - ideaticabluescafe

Aprecieri
343
=i fondul basmelor, numai haina le deosebe=te. Aceast[ hain[ ]ns[=i nu este altceva
dec`t o \es[tur[ compus[ din diferite elemente literare ce au venit din diferite
p[r\i de au ]nr`urit asupra fanteziei poporului. Limba de alt[ parte, cu idiotismele
ei =i cu particularit[\ile ei, s[v`r=e=te apoi actul de asimilare.
M. GASTER
S-au cercetat ]nceputurile pove=tii, =i problema nu e lipsit[ de interes. Patria
miraculosului, \ara f[r[ margini =i f[r[ m[sur[ ]n imagina\ia ei, aceea pentru
care via\a omului, spectacolul naturii ]nconjur[toare, nu sunt lucruri de zugr[vit
=i ]n=iruit, nici m[car de ]mpodobit pe liniile ini\iale =i decisive, ci numai un punct
de plecare, un ]ndemn, un impuls c[tre cele mai extraordinare construc\ii, ]n
alc[tuirea templelor imense, ]n nesf`r=ita lor decorare fantastic[, ]n r`njiturile =i
str`mb[rile, terifice =i ridicole, ale zeilor, ]n dezordonata acumulare a ispr[vilor
=i n[zb`tiilor din poeme de cea mai extravagant[ dezvoltare, e India Arienilor
dezarmonici, nelogici, incapabili de stricta disciplin[ a g`ndului cu care suntem
obi=nui\i, de la civiliza\ia elenic[ ]ncoace. S-a dovedit — =i nu o dat[ — c[ Egiptul
s-a ]mp[rt[=it =i el de asemenea opere de imagina\ie, c[ el le-a =i scris, ]ntr-o
literatur[, care, ]n afar[ de imn =i de povestea fantastic[, nu mai poate prezenta
nimic. Grecii, ca Herodot, au g[sit, al[turi de o istorie pref[cut[ imediat dup[
prefacerea evenimentului ]n legend[, „fabule“, cu ]nv[\[turi sau f[r[, care vin
]ntocmai ca pove=tile noastre. Orientul asiatic, ]ntre multe lucruri care vin de la
d`nsul, a transmis Europei prin Bizan\, sintez[ a celor dou[ lumi p`n[ atunci
rivale, =i asemenea povestiri, ]ntr-o societate ]n care clasa de sus tr[ia ]n
reminiscen\e clasice erudute, din ]njgheb[ri mai mult sau mai pu\in tipice, ]n
jurul noii mitologii cre=tine, clasele de jos care aveau o poezie popular[ =i narativ[,
cu subiectele luate de pretutindeni, s-au l[comit la asemenea produse ale
]nchipuirii. Negustorii care debarcau pe coastele Traciei le aduceau ]mpreun[ cu
alte elemente de poezie epic[ ]n proz[, ca acelea con\inute ]n Halima, ]n cele O
mie =i una de nop\i, devenite, cum vom vedea, =i la noi favorite ale poporului.
Cum au trecut ]n Italia lui Boccaccio nara\iunile burghezilor reveni\i din Constantinopol,
Tripoli sau Alexandria Egiptului, astfel prin drume\i ai nego\ului
r[s[ritean aceste crea\iuni populare au r[zb[tut ]n lumea bizantin[ (...) N-ar fi
imposibil — cum =i aiurea am afirmat-o (Iorga =i Gorceix, Anthologie de la litterature
roumaine. Paris, 1922. ed. a II-a Prefa\[) — ca din epopeea medieval[
francez[, trecut[ =i ]n alte \[ri, p`n[ ]n Orientul european, s[ fi venit acea
admira\ie pentru nobilul osta= singuratic, f[r[ l[comie de prad[, f[r[ ambi\ie de
a ]nainta, f[r[ sete de r[zbunare, curat =i bun, care cutreiera lumea numai pentru
c[ e legat de aceasta prin ]ns[=i voin\a lui, prin juruin\a pe care lui singur =i-a
f[cut-o. Este ceva cavaleresc a=a de proasp[t ]n ce ]ncearc[ =i s[v`r=e=te F[t-