Iulian Bitoleanu - Oglinda literara

DESLUŞIRIImpunerea interdictiei asupradenumirilor de dac şi de Daciaîn anul 362Ca urmare, structura ecleziastică de la Roma,refuzată de daci, înţelege să-i pedepsească peaceştia interzicând cu stricteţe până şi pronunţareanumelui de dac şi de Dacia, începând din vremeaîmpăratului Iulian Apostatul (361 – 363). Chiar şiTraian este pus la index de biserică, ca persecutoral creştinilor.IULIAN APOSTATUL NU-I AGREEAZĂ PE DACIIulian Apostatul a fost primul care a înlocuitdenumirea etnică de geţi cu cea falsificată de goţi, pebaza prezenţei vremelnice, de moment, dar reale, agoţilor în zonă. Împăratul Iulian Apostatul, deşi deacord cu interdicţia de utilizare a denumirilor de dacşi de Dacia, şi-a câştigat titulatura datorită stării deconflict cu biserica, deoarece încercând să renunţela creştinism, ia o serie de măsuri anticreştine (aredeschis templele păgâne şi a dat un edict detoleranţă pentru păgâni, donatişti şi evrei) faptcare i-a adus cognomenul de “Apostata”. Măsurileau fost revocate la moartea sa (363).ISTORICII ANTICI INTERZIŞI PENTRUPASAJELE ÎN CARE SE REFERĂ LA DACI ŞI LA DACIAInterdicţia de utilizare a denumirilor de dacşi de Dacia a presupus şi a condus şi la scoatereadin circulaţie a scrierilor anterioare, cu referire ladaci, situaţie care a făcut să dispară din operele dinantichitate a peste 200 de referiri a numeroşi autorigreci şi romani, dintre care cei mai importanţi aufost: Ablaviu, Claudius, Aelianus, Lucius Ampelinus,Apianus, Caniniu, Arian, Aristotel, Cassiodorus, DioCassius Coceianus, Cezar, Dio Crisostomos, Cicero,Clemens din Alexandria, Criton, Demostene, Dexipp,Dio din Prusia, Dionisiu din Alexandria, Diodor dinSicilia, Eusebius din Cesareea, Iosephus Flavius,Frontinus, Galen, Hellanicos, Herodot, Hesychios dinAlexandria, Hieronimus, Horaţiu, Iordanes, IulianApostatul, Lactantius, Titus Livius, Lucan, Luciandin Samosata, Ammianus Marcellinus, Meandru,Trogus Pompeius, Pomponius Mela, Ovidiu, Platon,Pliniu cel Bătrân, Plutarh, Prophyrios, Prosper,Ptolemeu, Rufinus, Sofocle, Solimus, Strabon,Suetoniu, Tacitus, Traian, Tucidide, ValeriusMaximus, Vergilius, Xenophon.RUPTURA DACILOR CU ROMA, MOTIVATĂRELIGIOSPerioada de dominaţie romană în Dacia de lanord de Dunăre şi ultimele persecuţii religioase dedupă anul 303, la care au fost supuşi locuitorii dinDobrogea, din Scytia Minor, i-a îndepărtat pe dacide Roma şi i-a făcut să se apropie mai mult de noilestructuri religioase de la Constantinopol.OSTILITATE ÎN PLAN RELIGIOSÎn plan religios, una din acuzele grave pe careRoma creştină ecleziastică le aduce celor de laConstantinopol este că aceştia, pe baza curentului“origenist”, ar fi adoptat câte ceva din elementelede dogmă proprii religiei geto-dacilor. Ca exempluSilviu N. Dragomir îl citează pe teologul alexandrinOrigene, apologet creştin (185 – 254 e.n.) care,apărându-şi opţiunile “împotriva lui Celsus”,consemnează: “Apoi, fiindcă noi creştinii cinstimpe cel prins şi mort, el crede că noi am făcut la felca geţii, care îl cinstesc pe Zamolxe”. Rezultă că7894 www.oglindaliterara.roostilitatea faţă de tot ce era de sorginte dacică,chiar şi cu privire la practica religioasă, dăinuia maide mult, de dinainte de oficializarea religiei creştinedin 325.PARALELE DACO-CREŞTINECu privire la paralela între religia zalmoxianăşi religia creştină Mircea Eliade remarcă concludentcă:“Nemurirea getică devine nemurire creştină…”.Ca Simion Mehedinţi să precizeze că strămoşiinoştri autohtoni geto-daci au fost “pe jumătatecreştini înainte de a se fi ivit Hristos pe pământ”.ROMA ECLEZIASTICĂ CA PUTERE POLITICĂNemaiavând acces la forţa armată, care acumera dirijată din noua capitală a imperiului, structuraecleziastică de la Roma, de după anul 325, îşiconsolidează mai mult poziţia politică, înţelegândsă stăpânească prin religie, ceea ce până atuncirezolvaseră cu forţa armelor. S-a încercat o apropiereşi cu dacii de pe ambele maluri ale Dunării, dar daciicare adoptaseră creştinismul direct de la sursă,datorită şi poziţiei geografice mai apropiate deConstantinopol, au refuzat să colaboreze cu trimişiiRomei, în care au recunoscut atât pe reprezentanţiimilitarilor pe care-i alungaseră cu cca o jumătate deveac în urmă, cât şi pe continuatorii clericilor, caredirijaseră măsurile de represiune a fraţilor lor dindreapta Dunării, din Scytia Minor. Refuzul dacilor dea colabora cu Roma însemna şi refuzul cooperăriieconomice, căci aici în Dacia era principalul izvor deresurse alimentare şi de subzistenţă. Astfel Romaeste împinsă spre măsuri extreme.Iată că şi romanii considerau SFÂNT pământulDACIEI NOASTRE STRĂBUNE.Poetul roman Marţial a dedicat prietenului săuMarcellinus ce însoţea armatele lui Domiţian în anul86 plecate spre Istru să poarte război împotrivageţilor această scrisoare(după cum ştim armateleromane AU FOST ZDROBITE de Marele Nostru Regece a primit atunci supranumele de “DECEBALUS”):,,Marcelline, ostaşule, tu pleci acum, ca să iei peumerii tăi cerul de nord al hyperboreilor şi astrelepolului getic care de abia se mişcă.Iată şi stâncile lui Prometeu.Iată şi muntele acela faimos în legende.În curând tu vei vedea toate acestea din apropierecu ochii tăi proprii.Când tu vei contempla aceste stânci în care răsunădurerile imense ale bătrânului, vei zice:Da, el a fost încă mai tare decât aceste pietre tari,şi la aceste cuvinte tu vei putea să mai adaugi că:acela care a fost în stare să sufere astfel de chinuri aputut într-adevăr să făurească şi neamul omenesc.”Câţi dintre noi au auzit vreodată ceva despreaceastă MĂRTURIE cutremurătoare a poetuluiMarţial?Este una din cele mai vechi şi mai minunatedescrieri a Patriei Noastre-DACIA HIPERBOREEANĂ!Oare DE CE nu ni s-a spus niciodată nimic?De ce nu ni s-a spus că asemeni buneilor noştriDACI şi GRECII şi ROMANII antici ştiau Carpaţiidrept munţii unde PROMETEU A FOST PIRONIT şiÎNCĂTUŞAT de către zei?Pe atunci străiniii veneau ca la Ierusalim,în pelerinaj şi rugăciune, la PANAGHIA (StâncaSFÂNTĂ) din Ceahlău, la Sfinxul din Bucegi.Nici azi nu ni se spune de ce avem atâtea vârfurinumite “OMU”.Cine e acel “OM” , acel străbun a cărui amintirea fost astfel înveşnicită?Din vechime până în Evul Mediu cronicarii nenumeau ţara DACIA PEONILOR.De ce?Grecii numeau “PEON” sau “PION” adicăSTÂLP,COLOANĂ muntelui Ceahlău.Şi GHEORGHE ASACHI numea CEAHLĂUL înpoeziile sale Muntele PION.(continuare în nr. viitor)