24 Studium, anul I, nr. 2.Olympos şi Korykos: „La capătul lanţului munţilor Tauros se află munteleOlympos şi o fortăreaţă cu acelaşi nume, cuibul pirateresc al lui Zeniketos.De pe aceasta culme se vede în zare întreaga Licie, Pamfilia, Pisidia şi Milias.Când Isauricus a cucerit muntele, Zeniketos şi-a dat foc sieşi şi întregii salelocuinţe. El stăpânea Korykos si Phaselis ca şi multe regiuni pampfiliene; petoate le-a cucerit Isauricus” 18 (figura 11: Mediterana Orientală în secolul Iî.Hr.).„Acel Phaselis, pe care Publius Servilius l-a capturat, nu a fostîntotdeauna un oraş al piraţilor cilicieni. Licienii, popor grec, l-au locuit. Dar,datorită situaţiei sale şi pentru că era situat aşa departe de mare, piraţii, îndrumurilor lor din Cilicia, atât la plecare, cât şi la întoarcere se opreau; ei aucucerit oraşul, prima oară în scopuri comerciale, apoi prin alianţă” 19 .Chiar dacă Servilius Isauricus a distrus cuiburile piraţilor, el aurmărit restabilirea controlului roman asupra unei regiuni foarte importantedin punct de vedere strategic, pierdută în primul război mithradatic. El aurmărit să securizeze drumul către Cappadocia, pentru a încerca mai apoicucerirea regatului Cappadociei 20 . La rândul său, şi Mithradates i-a acuzat peromani că şi-au neglijat datoria de a securiza Mediterana, astfel încât acummarea este plină de piraţi 21 .Comandanţii romani, pentru a-şi motiva acţiunile expansioniste dinAnatolia, au apelat la misiunea de suprimare a pirateriei. Astfel, ei au folositaceastă propagandă pentru a îmbunătăţi imaginea Romei în Orient,prezentându-se ca protectori ai valorilor lumii greceşti 22 .Publius Servilius a înţeles foarte bine cum să promoveze imagineaRomei sub acţiunile de suprimare a pirateriei: „Un om, Publius Servilius, acapturat mai mulţi piraţi în viaţă decât toţi ceilalţi la un loc. A refuzat el cuivaplăcerea de a vedea un pirat prins? Din contră, el a acordat publicului unspectacol al prizonierilor în lanţuri. Şi au venit de peste tot, nu doar dinoraşele pe care le conduceau, pentru a vedea priveliştea” 23 .În 74 î.Hr., Gaius Iulius Caesar, în călătoria sa către Rhodos, a fostcapturat de către piraţi lângă insula Pharmakusa, fiind ţinut prizonier timpde 40 de zile şi fiind tratat foarte bine de piraţi, stând în mijlocul lor şi chiarspunându-le că, dacă va fi eliberat, se va întoarce şi îi va crucifica 24 . După cea fost eliberat, a strâns o mică flotă în Milet şi a mers după piraţi, pe care i-agăsit uşor şi i-a luat prizonieri. Apoi şi-a ţinut promisiunea şi i-a crucificat.Plutarh aminteşte că, iniţial, piraţii au fost ţinuţi captivi în Pergam şi el amers la guvernatorul Asiei, Iuncus, căruia i-a cerut să îi pedepsească. Acestaezită, pentru că pare a se folosi de piraţi, fie pentru că primea o parte din18Strabon, Geografia: XIV.5.7.19Cicero, In Verrem: IV.21.20De Souza, op.cit., p. 130.21Appian, Mithradatiké: LXX.22De Souza, op.cit., p. 134.23Cicero, In Verrem: V.66.24Plutarch, Caesar: II.
Studium, anul I, nr. 2.prada acestora. Văzând că guvernatorul ezită, Caesar ordonă el însuşiexecuţia 25 .Nu este oferită nici o informaţie care să ateste origine piraţilor, dar nupare a fi vorba despre piraţi cilicieni 26 .Acest incident arată că piraţii atacau pe oricine şi cu cât maiimportant era personajul cu atât era mai ridicată recompensa. Merită amintitşi atacul piraţilor asupra lui Publius Claudius Pulcher din 67 î.Hr., care a fostluat prizonier şi răscumpărat cu ajutorul lui Ptolemaios Auletes 27 .După Publius Servilius Isauricus, următorul magistrat roman careeste amintit că a purta o campanie împotriva piraţilor este Marcus AntoniusCreticus. Mărturiile despre acţiunile sale în Mediterană sunt fragmentare.Cicero îl menţionează de câteva ori în discursul împotriva lui QuintusCaecilius, în care aminteşte despre unul din ofiţerii lui Marcus Antonius, carea luat de la o femeie siciliană sclavi muzicieni pentru flota sa 28 .Antonius a vizitat Sicilia în 74 î.Hr. şi a luat de la locuitori o sumă debani care echivala cu valoarea aprovizionării cu grâu pe o lună. Acesta s-afolosit de autoritatea sa ca proconsul pentru a abuza de sicilieni 29 .După o campanie împotriva ligurilor şi un război împotriva luiSertorius încheiat în 73 î.Hr., acesta a organizat o campania în Creta în 72î.Hr. Aceasta acţiune poate fi înţeleasă ca o încercare a Romei de a-şireimpune controlul asupra Mării Egee. Începând cu 74 î.Hr., romanii audecis să ocupe Cyrenaica, asta pentru a stabili o bază pentru a stopa acţiunilepiraţilor din această zonă 30 .Florus sugerează că atacul roman asupra Cretei a fost motivat doar dedorinţa de a cuceri insula. Aceasta ar putea fi şi explicaţia pentru înfrângereasuferită de Antonius în prima sa acţiune împotriva cretanilor: „În primulrând, Marcus Antonius a invadat insula cu atât de multă încredere, şi cu ocovârşitoare speranţă a victoriei, încât el a transportat mai multe lanţuridecât arme în vasele sale. Şi aşa a plătit pentru prostia sa” 31 .În acest context a fost încheiat un tratat de pace, care nu va mai firecunoscut de romani 32 . Pare că cognomenul de Creticus este dobândit caurmare a efortului său, şi nu datorită triumfului 33 . Recunoaştereacognomenului său de către Senat însemna şi recunoaşterea tratatului dintreAntonius şi cretani 34 .2525Ibidem.26De Souza, op. cit., p. 141.27Diodor, Historical Library: XXXVI.16.3.28Cicero, In Verrem: I.149.29De Souza, op. cit., p. 144.30W.V. Harris, War and Imperialism in Republican Rome 327 – 70 B.C., Oxford, 1979, pp.154-155.31Florus, Epitome: III.7.2.32Diodor, Historical Library: XL.1-2.33Diodor, Historical Library: XL.1; Ormerod, op. cit., pp. 225-227.34Linderski, op. cit., p. 164.
- Page 1: STUDIUMRevista studenţilor, master
- Page 4: Universitatea „Dunărea de Jos”
- Page 8 and 9: 6 Studium, anul I, nr. 2.drept „S
- Page 10 and 11: 8 Studium, anul I, nr. 2.perioada d
- Page 12 and 13: 10 Studium, anul I, nr. 2.Atunci le
- Page 14 and 15: 12 Studium, anul I, nr. 2.populare
- Page 16 and 17: 14 Studium, anul I, nr. 2.la Akheta
- Page 18 and 19: 16 Studium, anul I, nr. 2.amarnian
- Page 20 and 21: 18 Studium, anul I, nr. 2.târziu.
- Page 22 and 23: 20 Studium, anul I, nr. 2.James T.
- Page 24 and 25: 22 Studium, anul I, nr. 2.Asia pent
- Page 28 and 29: 26 Studium, anul I, nr. 2.Cei patru
- Page 30 and 31: 28 Studium, anul I, nr. 2.prizonier
- Page 32 and 33: 30 Studium, anul I, nr. 2.Pompei ar
- Page 34 and 35: 32 Studium, anul I, nr. 2.Acuzaţii
- Page 36 and 37: 34 Studium, anul I, nr. 2.Garlan Y.
- Page 38 and 39: 36 Studium, anul I, nr. 2.O mică
- Page 40 and 41: 38 Studium, anul I, nr. 2.putea ave
- Page 42 and 43: 40 Studium, anul I, nr. 2.Dar și
- Page 44 and 45: 42 Studium, anul I, nr. 2.ținuturi
- Page 46 and 47: 44 Studium, anul I, nr. 2.„îndat
- Page 48 and 49: 46 Studium, anul I, nr. 2.ce o priv
- Page 50 and 51: 48 Studium, anul I, nr. 2.în fața
- Page 53 and 54: Adina GINGHINĂ*EXPERIENŢA CARANTI
- Page 55: Studium, anul I, nr. 2.coresponden
- Page 58 and 59: 56 Studium, anul I, nr. 2.găsea in
- Page 61 and 62: Cristian CONSTANTIN*INTEGRAREA COMU
- Page 63 and 64: Studium, anul I, nr. 2.societatea b
- Page 65 and 66: Studium, anul I, nr. 2.Comunitatea
- Page 67 and 68: Studium, anul I, nr. 2.Anexe:Anexa
- Page 69: Studium, anul I, nr. 2.67
- Page 72 and 73: 70 Studium, anul I, nr. 2.În cele
- Page 74 and 75: 72 Studium, anul I, nr. 2.amintesc
- Page 76 and 77:
74 Studium, anul I, nr. 2.aibă gri
- Page 78 and 79:
76 Studium, anul I, nr. 2.mea decep
- Page 80 and 81:
78 Studium, anul I, nr. 2.orice tur
- Page 82 and 83:
80 Studium, anul I, nr. 2.din eşal
- Page 84 and 85:
82 Studium, anul I, nr. 2.“inteli
- Page 86 and 87:
84 Studium, anul I, nr. 2.35) aduce
- Page 88 and 89:
86 Studium, anul I, nr. 2.Constanti
- Page 90 and 91:
88 Studium, anul I, nr. 2.prezintă