30 Studium, anul I, nr. 2.Pompei ar fi fost de fapt aequum şi nu era superior guvernatorilor locali înceea ce priveşte autoritatea militară, şi maius doar pentru extindereageografică a acţiunii sale 65 .Principala prioritate a lui Pompei, după numirea sa, a fost de asecuriza furnizarea de grâne: „În ciuda vremii necorespunzătoare pentrunavigaţie, el a traversat în Sicilia, verificând coasta Africii, a mers cu flota înSardinia şi a stabilit garnizoane militare şi navale în aceste trei grânare alestatului ... Cele două mări din jurul Italiei au fost securizate cu mari flote şiarmate puternice” 66 .Relatarea lui Plutarch oferă aceleaşi informaţii despre concentrareade forţe în vestul Mediteranei. El alege aceleaşi locuri: Africa, Sardinia,Sicilia dar şi Corsica şi Marea Tireniană 67 .Prima parte a campaniei pare că a durat doar 40 de zile 68 . El a divizatmarea în mai multe regiuni, fiecare condusă de un legat: „ În ciuda acesteirealizări, el a împărţit ţărmurile şi marea în 13 regiuni, repartizând fiecăruiaun număr de vase, cu un comandant. Forţele sale au fost împrăştiate,ameninţând piraţii de peste tot, astfel încât aceştia au fost cu uşurinţă prinşişi aduşi pe uscat. Apoi a mers către Cilicia, pentru a-i aduna ca albinele întrunstup. Pompei era gata să acţioneze împotriva lor cu 60 din cele mai bunevase ale sale” 69 . Cicero, pe de altă parte, susţine că între plecarea dinBrundisium şi cucerirea Ciliciei au trecut 49 de zile 70 . Au existat şi lupte: obătălie navală la Korakesion, urmată de asediul oraşului 71 .Dincolo de estimările surselor, numărul total al forţelor lui Pompeiusse consideră că a fost undeva la 30.000 de oameni, din care şi armata luiQuintus Marcius Rex, care va fi mutată în Cilicia şi flotă de aproximativ 100de vase 72 . Trupele sale vor fi completate cu cei învinşi şi gata să i se alăture,prin acordarea de clementia 73 .Imperiumul lui Pompei s-a suprapus cu cel al lui Metellus, dar cel allui Pompeius îl depăşea pe cel al lui Metellus. Probleme privind jurisdicţia şiautoritatea asupra diferiţilor magistraţi au apărut de la începutul campaniei,când guvernatorul Galiei Narbonensis a refuzat să le permită legaţilor luiPompei să recruteze din provincia sa 74 . Legatul trimis de Pompei în Creta,Octavianus, a acceptat să i se predea o serie de aşezări cretane şi a mers maivorbeşte despre 270 de vase şi 25 de legaţi. Florus, Epitome: I.41.8 menţionează că din forţanavală a lui Pompeius făceau parte şi vase rodiene.65W.R. Loader, Pompey’s Command under the Lex Gabinia, The Classical Review 54, 1940, p.135.66Cicero, Lex Manilia: XXXIV.67Plutarch, Pompeius: XXVI.4.68Titus Livius, De la fundarea Romei: XCIX; Appian, Mithradatiké: XCIII; Florus, Epitome:III.6.15 consideră că întreaga operaţiune a durat 40 de zile, fiind inclusă şi cucerirea Ciliciei.69Plutarch, Pompeius: XXVI.3.70Cicero, Lex Manilia: XXXV.71Velleius Paterculus, Compendium of Roman History: II.32.4.72Brunt, op.cit., p. 460.73Cassius Dio, Istoria romană: XXXVI.37.474Cassius Dio, Istoria romană: XXXVI.37.2.
Studium, anul I, nr. 2.departe, folosind trupele pentru a lupta alături de cretani la Lappa şiHieraptyna, împotriva lui Metellus. Capturarea oraşului Lappa arată şiatitudinile diferite faţă de prizonieri, Metellus ucigând pe oricine îi cădea înmâini, aşa cum este şi cazul celor câţiva cilicieni descoperiţi în tabăra luiOctavianus 75 .Disputa dintre Metellus şi Pompeius s-a datorat şi celor doiconducători cretani, Lastenes şi Panares, care doreau să se predea luiPompei dar au fost capturaţi de Metellus. Pompei a insistat ca ei să fie scoşidin procesiunea celebrării triumfului lui Metellus, pentru că aceştia nu erauprizonierii lui 76 .Importanţa campaniei lui Pompei este maximizată de Cicero, care ova numi războiul naval şi va asocia piraţii cu cei mai puternici inamici aiRomei. Totodată, propaganda pentru Pompei ai lui Cicero va prezenta şicelelalte realizări ale sale la fel de măreţ: războiul african împotriva luiGnaeus Domitius, războiul spaniol împotriva lui Sertorius, precum şi că el arfi încheiat războiul cu Spartacus 77 .Pentru o cât mai bună rezolvare a problemei piraţilor, Pompeius vadecide colonizarea acestora în aşezări puţin populate şi situate cât maideparte de ţărm pentru a nu se mai întoarce la vechile obiceiuri. Printrelocurile în care au fost colonizaţi piraţii învinşi de Pompei amintim Soli, carea fost redenumit Pompeiopolis, Adana, Mallos, Epiphaneia şi Dyme 78 . Astfela devenit clar că, pentru a controla pirateria, era nevoie să controleziteritoriul în care se aflau piraţii şi astfel suprimarea pirateriei era strânslegată de cucerirea de teritorii.Suprimarea pirateriei de către Pompei şi controlul Romei asupraSiriei, Ciliciei, Ciprului şi Cretei însemnau că toate aceste regiuni nu maiputeau fi folosite drept baze de către piraţi. De asemenea, au fost luatemăsuri de protejare a teritoriului italic, prin înfiinţarea a două flote, una înMarea Adriatică, iar cealaltă în Marea Tireniană.Pentru anii 50 î.Hr. există unele mărturii privind acţiuni ale piraţilor,în special în Mediterana Orientală, ceea ce ne face să credem că rezultatelemăsurilor lui Pompeius nu au fost cele scontate. Aulus Gabinius a fostguvernator al Siriei în perioada 58-55 î.Hr. El a reorganizat Iudea, darproconsulatul său este amintit pentru restaurarea lui Ptolemeu al XII-leaAuletes pe tronul Egiptului, în schimbul unei mite destul de mari. Înrelatarea lui Cassius Dio el este frecvent criticat că a lăsat Siria la mânapiraţilor în timpul călătoriei sale în Egipt 79 .3175Cassius Dio, Istoria romană: XXXVI.19; Appian,Sikeliké: VI.2.76Velleius Paterculus, Compendium of Roman History: II.40.5; Cassius Dio, Istoria romană:XXXVI.19.3.77Cicero, In Verrem: IV.103, V.5.78Plutarch, Pompeius: XXVIII.4; Appian, Mithradatiké: XCVIII, CXV; Cassius Dio, Istoriaromană: XXXVI.37.6; Strabon, Geografia: XIV.3.1-3.79Cassius Dio, Istoria romană: XXXIX.56.1, XXXIX.56.6.
- Page 1: STUDIUMRevista studenţilor, master
- Page 4: Universitatea „Dunărea de Jos”
- Page 8 and 9: 6 Studium, anul I, nr. 2.drept „S
- Page 10 and 11: 8 Studium, anul I, nr. 2.perioada d
- Page 12 and 13: 10 Studium, anul I, nr. 2.Atunci le
- Page 14 and 15: 12 Studium, anul I, nr. 2.populare
- Page 16 and 17: 14 Studium, anul I, nr. 2.la Akheta
- Page 18 and 19: 16 Studium, anul I, nr. 2.amarnian
- Page 20 and 21: 18 Studium, anul I, nr. 2.târziu.
- Page 22 and 23: 20 Studium, anul I, nr. 2.James T.
- Page 24 and 25: 22 Studium, anul I, nr. 2.Asia pent
- Page 26 and 27: 24 Studium, anul I, nr. 2.Olympos
- Page 28 and 29: 26 Studium, anul I, nr. 2.Cei patru
- Page 30 and 31: 28 Studium, anul I, nr. 2.prizonier
- Page 34 and 35: 32 Studium, anul I, nr. 2.Acuzaţii
- Page 36 and 37: 34 Studium, anul I, nr. 2.Garlan Y.
- Page 38 and 39: 36 Studium, anul I, nr. 2.O mică
- Page 40 and 41: 38 Studium, anul I, nr. 2.putea ave
- Page 42 and 43: 40 Studium, anul I, nr. 2.Dar și
- Page 44 and 45: 42 Studium, anul I, nr. 2.ținuturi
- Page 46 and 47: 44 Studium, anul I, nr. 2.„îndat
- Page 48 and 49: 46 Studium, anul I, nr. 2.ce o priv
- Page 50 and 51: 48 Studium, anul I, nr. 2.în fața
- Page 53 and 54: Adina GINGHINĂ*EXPERIENŢA CARANTI
- Page 55: Studium, anul I, nr. 2.coresponden
- Page 58 and 59: 56 Studium, anul I, nr. 2.găsea in
- Page 61 and 62: Cristian CONSTANTIN*INTEGRAREA COMU
- Page 63 and 64: Studium, anul I, nr. 2.societatea b
- Page 65 and 66: Studium, anul I, nr. 2.Comunitatea
- Page 67 and 68: Studium, anul I, nr. 2.Anexe:Anexa
- Page 69: Studium, anul I, nr. 2.67
- Page 72 and 73: 70 Studium, anul I, nr. 2.În cele
- Page 74 and 75: 72 Studium, anul I, nr. 2.amintesc
- Page 76 and 77: 74 Studium, anul I, nr. 2.aibă gri
- Page 78 and 79: 76 Studium, anul I, nr. 2.mea decep
- Page 80 and 81: 78 Studium, anul I, nr. 2.orice tur
- Page 82 and 83:
80 Studium, anul I, nr. 2.din eşal
- Page 84 and 85:
82 Studium, anul I, nr. 2.“inteli
- Page 86 and 87:
84 Studium, anul I, nr. 2.35) aduce
- Page 88 and 89:
86 Studium, anul I, nr. 2.Constanti
- Page 90 and 91:
88 Studium, anul I, nr. 2.prezintă