44 Studium, anul I, nr. 2.„îndatoririle față de oastea domnului, catolică germană sau polonă,” 41 și nunumai.Tot în cadrul rapoartelor iezuite, se are în vedere starea religieicatolice din fiecare oraș, catolicismul mult propovăduit nefiind prin urmarepericlitat în Moldova de erezii ci doar de lipsa preoților: „La Vaslui este obiserică dar nu este preot, sunt cinci case de catolici unguri; La Stănești esteo biserică sau o bisericuță, dar nu este preot. Sunt 100 de familii de unguricatolici. La Trotuș este o biserică, aproape toți locuitorii sunt catolici.Obișnuiau să cheme un călugăr din Bosnia.” 42Putem deduce din acest raport și faptul că activitatea lor nu eraconcentrată în cea mai mare măsură asupra orașelor mai mici sau a satelor,ci dimpotrivă, educația iezuită se revărsa mai ales asupra copiilor de nobilisau a principilor, datorită potenței financiare.Prezența lor însă nu era întotdeauna agreată de unii boieri, unexemplu fiind un boier grec care a pus pe seama lor paguba viii sale care seafla lângă cea a iezuiților: „a trimis pe slujbașii săi ca să-l lege pe părintepentru a-l aduce, legat la judecata domnului. Lucru pe care acela l-ar fiîmplinit fără nici o îndoială dacă părintele, înștiințat de toți prietenii săi, nuar fi fugit la Iași, la curtea domnului și nu s-ar fi dezvinovățit de bănuialaacelei pagube.” 43Influența lor ulterioară la curtea domnului va fi însă fructificată prinpedepsirea acestor „abuzuri” venite din partea unor boieri. 44În cazul domnului moldovean, Vasile Lupu, cel care va dirijapreluarea bisericii din Iași de către iezuiți va fi un alt simpatizant al„Societății lui Iisus” care împreună cu Paul Beke se va declara un susținătorîn fața lui Vasile Lupu. Numele său era Kotnarski, secretarul domnuluiMoldovei, și-i va „arăta” ungurului Paul Beke care se duse la el în taină, „câtăclădire înalță domnul (Vasile Lupu) nostru pentru ca tineretul din Moldovasă-și lumineze, începând după obiceiul părinților Societății. Ce maresperanță de a da școlari în seama părinților iezuiți strălucește aici, dacăacești părinți ar porni mai întâi aceste școli și ar câștiga printr-o salutareomagială și trei mici scene de teatru în favoarea domnului, a mitropolitului șiarhimandriților.” 45În privința organizării teatrelor, iezuiții vor avea un succes, datoratdomnului Vasile Lupu, fiind ulterior sfătuiți către acest demers chiarsecretarul domnului moldovean. 4641Activitatea misiunii iezuite în Moldova în anii 1653-1654, în Călători străini, V, pp. 502-504.42Trei dări de seamă iezuite, în Călători străini, V, p. 507.43Activitatea misiunii în Moldova în anii 1652-1653, în Călători străini, pp. 504-505.44Ibidem.45Stanislaw Warszewicki, Relația primei misiuni iezuite, în Călători străini, III, p. 283.46Rafael-Dorian Chelaru, Raporturile dintre domnie și Compania lui Isus în Moldova, p. 145,apud. www.arhivelenationale.ro/images/custom/image/.../12_chelaru,_rafael.pdf
Studium, anul I,nr. 2.Paul Beke este un exemplu de model iezuit care a dorit să intre încontact cu domnul moldovean Vasile Lupu, care reprezenta autoritatea laicăpentru Moldova, trebuind să-i cunoască intențiile asupra catolicismuluipentru a ști cum va acționa ulterior pentru cauza catolică.Moldova se va dovedi obedientă, în general, iar din relatărileiezuiților care au străbătut Moldova reiese faptul că populația era în mareparte catolică, din această categorie făcând parte atât sașii cât și ungurii,după cum va constata Beke însuși.De asemenea, istoricul B. P. Hașdeu va constata același lucru, înMoldova numărându-se 15 000 de catolici cu mențiunea că în cea mai mareparte erau sași și unguri. 47Bunăvoința domnului Vasile Lupu față de „Societatea lui Iisus” va ficosemnată de un franciscan, pe numele său Marco Bandini, aflat pemeleagurile Moldovei: „Principele Vasile s-a sârguit mult și a făcut foartemare cheltuiala ca să aducă studiile latine în Moldova, însă toate încercărileau fost zadarnice. În sfârșit în anul 1647 a desemnat și a dăruit Societății luiIisus un loc foarte bun și foarte potrivit ca locaș al studiilor și a făgăduit că vaclădi școli și case pentru părinți.” 48Locul cel mai prielnic pentru desfășurarea activității iezuite careimplica înființarea școlilor, era capitala, adică Iași, în cazul Moldovei, lucrude altfel obișnuit pentru iezuiții care întotdeauna au căutat orașe prosperepentru a propaga și a-i determina pe locuitorii acelui oraș să îmbrățișeze cumult zel catolicismul, mai ales pe cei potențați din punct de vedere financiar.Chiar și aprobarea domnului Moldovei, relatată de Beke, pare a fimăgulitoare și hotărâtă spre educarea tinerilor, îndemnându-i parcă săaccepte numaidecât misiunea din Moldova, de educare a tinerilor: „S-arpărea că domnul Moldovei și-ar da încuviințarea sa societății iezuite pentruaceastă treabă și aproape că ar chema societatea necunoscută de el pânăacum, deoarece înalță școli noi de piatră de o mărime deosebită uneori cudouă cânturi pentru ca tineretul moldovenesc să fie inițiat în cultură și înmoravuri în același fel în care învățații credinței romano-catolice obișnuiescsă educe tineretul. Și pentru ca domnul să-și urmeze mai bine gândul achemat din Chiev, patru tineri doctori în filozofie care au studiat la iezuițiinoștri în Lituania prefăcându-se că sunt catolici. Acesta le va încredințadomnul la început școli de predare; dacă mai apoi va fi nevoie de mai mulțieducatori, el nu vrea să cruțe nici o cheltuială.” 49Succesul iezuiților în ceea ce privea misiunea de ademenire adomnului Vasile Lupu fusese îndeplinită, urmând apoi să-și manifestecultura catolică într-un cadru instituționalizat, adică convertire prinintermediul școlilor și colegiilor.Activitatea iezuiților în Moldova s-a axat pe educarea copiilorboierilor la renumita Scoală de la Iași, care a fost în vârful piramidei în ceea47B. P. Hăşdeu, Istoria toleranței, p. 44.48Marco Bandini, Vizitația Moldovei, în Călători străini, V, p. 329.49P. Beke, Relație despre Moldova, în Călători străini, V, p. 282.45
- Page 1: STUDIUMRevista studenţilor, master
- Page 4: Universitatea „Dunărea de Jos”
- Page 8 and 9: 6 Studium, anul I, nr. 2.drept „S
- Page 10 and 11: 8 Studium, anul I, nr. 2.perioada d
- Page 12 and 13: 10 Studium, anul I, nr. 2.Atunci le
- Page 14 and 15: 12 Studium, anul I, nr. 2.populare
- Page 16 and 17: 14 Studium, anul I, nr. 2.la Akheta
- Page 18 and 19: 16 Studium, anul I, nr. 2.amarnian
- Page 20 and 21: 18 Studium, anul I, nr. 2.târziu.
- Page 22 and 23: 20 Studium, anul I, nr. 2.James T.
- Page 24 and 25: 22 Studium, anul I, nr. 2.Asia pent
- Page 26 and 27: 24 Studium, anul I, nr. 2.Olympos
- Page 28 and 29: 26 Studium, anul I, nr. 2.Cei patru
- Page 30 and 31: 28 Studium, anul I, nr. 2.prizonier
- Page 32 and 33: 30 Studium, anul I, nr. 2.Pompei ar
- Page 34 and 35: 32 Studium, anul I, nr. 2.Acuzaţii
- Page 36 and 37: 34 Studium, anul I, nr. 2.Garlan Y.
- Page 38 and 39: 36 Studium, anul I, nr. 2.O mică
- Page 40 and 41: 38 Studium, anul I, nr. 2.putea ave
- Page 42 and 43: 40 Studium, anul I, nr. 2.Dar și
- Page 44 and 45: 42 Studium, anul I, nr. 2.ținuturi
- Page 48 and 49: 46 Studium, anul I, nr. 2.ce o priv
- Page 50 and 51: 48 Studium, anul I, nr. 2.în fața
- Page 53 and 54: Adina GINGHINĂ*EXPERIENŢA CARANTI
- Page 55: Studium, anul I, nr. 2.coresponden
- Page 58 and 59: 56 Studium, anul I, nr. 2.găsea in
- Page 61 and 62: Cristian CONSTANTIN*INTEGRAREA COMU
- Page 63 and 64: Studium, anul I, nr. 2.societatea b
- Page 65 and 66: Studium, anul I, nr. 2.Comunitatea
- Page 67 and 68: Studium, anul I, nr. 2.Anexe:Anexa
- Page 69: Studium, anul I, nr. 2.67
- Page 72 and 73: 70 Studium, anul I, nr. 2.În cele
- Page 74 and 75: 72 Studium, anul I, nr. 2.amintesc
- Page 76 and 77: 74 Studium, anul I, nr. 2.aibă gri
- Page 78 and 79: 76 Studium, anul I, nr. 2.mea decep
- Page 80 and 81: 78 Studium, anul I, nr. 2.orice tur
- Page 82 and 83: 80 Studium, anul I, nr. 2.din eşal
- Page 84 and 85: 82 Studium, anul I, nr. 2.“inteli
- Page 86 and 87: 84 Studium, anul I, nr. 2.35) aduce
- Page 88 and 89: 86 Studium, anul I, nr. 2.Constanti
- Page 90 and 91: 88 Studium, anul I, nr. 2.prezintă