46 Studium, anul I, nr. 2.ce o privea ca instituție educațională în Moldova în acea perioadă, fondatorulei fiind Paul Beke. 50In timpul lui Vasile Lupu (1634-1653) în Iași existau mai multe școli,între care, se distingea școala catolică, frecventată nu numai de copiiifamiliilor catolice, ci și de fiii boierilor. În școala catolică, ca și în celelalteexistente în oraș, se învăța doar scrierea și citirea. În anii 1646 și cel următor,multe din aceste școli au căzut pradă incendiilor ce au devastat orașul.Existau și alte școli, peste 20 la număr, în care se învăța limba slavonă, limbafolosită atât în bisericile ortodoxe și în cancelaria domnească, ca și încelelalte sectoare ale administrației locale.Relevând aceste activități ale iezuiților și implicarea lor, observăm căîn cazul Moldovei toleranța religioasă printre populația română era cauzacare a dus la succesul „Societății lui Iisus” mai ales că și majoritateapopulației urbane era catolică. 51Dovada în acest sens sunt documentele care permiteau exercitareadiferitelor culte religioase și prin urmare și a catolicismului care se vaconfrunta cu cucerirea populației ademenită.Un exemplu în acest sens este documentul regelui Vladislav Jagyellocare în numele domnilor români, își va declara toleranța religioasă în ceea ceprivește cultele religioase: „Vladislavu, cu grația lui Dumnezeu și a RegeluiUngariei, domnului Țerei-Romănesci, banului Severinului și ducele deFăgărașu anunciamu mila și favoarea mostră tuturoru credincioșilor noștricetățeni, indigeni și coloniști de ori-și-căți voru fi profesându ritulu și rituluși învețetura Sfântei Biserici Romane.” 52„Compania lui Iisus” prin urmare datorită adoptării modelului romanreligios, va cunoaște și în Moldova o susținere din partea autorității laice,care declara cu voce tare credința față de catolicism.Metodele iezuite vor lua orice formă posibilă pentru a atinge scopullor în cadrul misiunilor, fiind devotați și uneori chiar naivi în esența lor,ajungând și ei la rândul lor o unealtă pentru satisfacerea dorințelorsuperiorilor ecleziastici catolici și laici care nu mai conteneau în lupta cuposesiunile teritoriale prin intermediul religiei.Privită și din această perspectivă Moldova este un teren în carecompetitorii se folosesc de toate mijloacele pentru a dobândi supremațiaglobală, iezuiții dovedindu-se agenții perfecți în manipularea și extirpareaereziilor atât de mult blamate și care distrugeau unitatea catolică al căreireper reprezenta Roma, cetatea eternă cu el ei cetățean de onoare, papa.Din relatările iezuiților care au pătruns și în Moldova observămsinceritatea de a-l atrage pe domn dar și infatuarea de a fi nepângăriți deprotestantism. Devotamentul iezuiților se regăsește în fiece activitate și înfiece colegiu, pregătiți să-și asume misiunea cu orice preț.50Istvan Gyorgy, Missions and Missionaries among the Csango Hungarians in Moldova inthe 17th Century, p. 142, apud. http://epa.oszk.hu/00400/00463/00007/pdf/140_toth.pdf.51B. P. Haşdeu, Istoria toleranței, p. 35.52Ibidem, p. 36.
Studium, anul I,nr. 2.Relatările „Societății lui Iisus” sunt sub forma unor rapoarte menitesă creioneze situația în ambele principate, potențialul economic, situațiageografică, populația catolică, cea eretică, pentru a cunoaște necesitățile carese impun pe acest tărâm, și totodată pentru ca locurile în care se stabilesc săfie un loc de dispersare a propagandei fără prea mari piedici.Din ceea ce am relatat se observă orientarea lor către orașele mari, cupotențial economic, fiind ca și în Europa țelul lor principal, pentru că prinintermediul lor puteau ademeni oamenii potențați din punct de vedereeconomic și politic și abia după această reușită observăm și o orientare cătreoamenii de rând.Un exemplu în acest caz este relatarea iezuitului Valentin Lado, subforma unei propagande, din care putem deduce din ceea ce am consemnatanterior, alipirea lor pe lângă o persoana mai importantă, și educareacopiilor în sânul iezuiților: „Acum o lună când am venit la Caransebeș amgăsit acolo o mare de locuitori catolici, cam la trei mii, care erau siliți să-lasculte și să-l servească pe preotul eretic din cauza a opt nobili care sânteretici.” 53Dar situația se pare că se reglementase datorită prezenței sale, părânda fi în ochii oamenilor precum un remediu contra ereziei: „Dar după venireamea l-au părăsit pe preotul eretic și doamna bănească care se lăsase aproapede credință catolică s-a convertit, și s-a mărturisit și împărtășit împreună cutoată casa. Iar domnul ban este atât de binevoitor față de ai noștri, încât zi dezi nu a vrut să prânzească sau să cineze fără mine…M-a rugat stăruitor să-llas pe fiul său de zece ani la locuința mea ziua și să-l învăț să citească. Și laplecarea mea să-l las pe tânărul meu pe care-l aveam cu mine să rămână înurmă pentru a-l învăța pe fiul său.” 54Chiar dacă se făcea educație sub spectrul iezuit, pentru cei neinițiațiîn tainele cunoașterii, iezuitul însemna posibilitatea ca un tânăr de boier saunobil să-și asume niște cunoștințe de bază cum ar fi studiul limbilor clasice șidisciplinele catehetice.Valentin Lando ne dezvăluie de altfel și activitatea sa în cadrulcomunității, și importanța limbii autohtone pentru a atrage cât mai mulțipartizani: „Am ascultat mai bine de 28 de mărturisiri, am botezat 18 copii.Am fost silit să țin predică pe românește, limba lor, din ziua de Rusalii totmereu, căci puțini știu ungurește. Dumnezeu m-a inspirat ca să pot să învățlimba lor, și să-i pot ajuta. Nenumărați ar veni să se mărturisească de laDunăre până aici dacă cu ajutorul lui Dumnezeu pot să învăț limba lor. 55În propaganda sa iezuitul Valentin Lando, mărturisește popularitateași „dragostea” față de preoții iezuiți din cadrul comunității catolice, sătui depreoții eretici care îi transformau în păcătoși: „În ziua de duminică dupăsărbătoarea Sfintei Treimi am ținut predică și am făcut slujbă bisericească,după care toți locuitorii orașului împreună cu judele s-au dus la dinul ban, și53Valentin Lando, Românii și propaganda catolică în Banat, în Călători străini, III, p. 120.54Ibidem, p. 121.55Ibidem.47
- Page 1: STUDIUMRevista studenţilor, master
- Page 4: Universitatea „Dunărea de Jos”
- Page 8 and 9: 6 Studium, anul I, nr. 2.drept „S
- Page 10 and 11: 8 Studium, anul I, nr. 2.perioada d
- Page 12 and 13: 10 Studium, anul I, nr. 2.Atunci le
- Page 14 and 15: 12 Studium, anul I, nr. 2.populare
- Page 16 and 17: 14 Studium, anul I, nr. 2.la Akheta
- Page 18 and 19: 16 Studium, anul I, nr. 2.amarnian
- Page 20 and 21: 18 Studium, anul I, nr. 2.târziu.
- Page 22 and 23: 20 Studium, anul I, nr. 2.James T.
- Page 24 and 25: 22 Studium, anul I, nr. 2.Asia pent
- Page 26 and 27: 24 Studium, anul I, nr. 2.Olympos
- Page 28 and 29: 26 Studium, anul I, nr. 2.Cei patru
- Page 30 and 31: 28 Studium, anul I, nr. 2.prizonier
- Page 32 and 33: 30 Studium, anul I, nr. 2.Pompei ar
- Page 34 and 35: 32 Studium, anul I, nr. 2.Acuzaţii
- Page 36 and 37: 34 Studium, anul I, nr. 2.Garlan Y.
- Page 38 and 39: 36 Studium, anul I, nr. 2.O mică
- Page 40 and 41: 38 Studium, anul I, nr. 2.putea ave
- Page 42 and 43: 40 Studium, anul I, nr. 2.Dar și
- Page 44 and 45: 42 Studium, anul I, nr. 2.ținuturi
- Page 46 and 47: 44 Studium, anul I, nr. 2.„îndat
- Page 50 and 51: 48 Studium, anul I, nr. 2.în fața
- Page 53 and 54: Adina GINGHINĂ*EXPERIENŢA CARANTI
- Page 55: Studium, anul I, nr. 2.coresponden
- Page 58 and 59: 56 Studium, anul I, nr. 2.găsea in
- Page 61 and 62: Cristian CONSTANTIN*INTEGRAREA COMU
- Page 63 and 64: Studium, anul I, nr. 2.societatea b
- Page 65 and 66: Studium, anul I, nr. 2.Comunitatea
- Page 67 and 68: Studium, anul I, nr. 2.Anexe:Anexa
- Page 69: Studium, anul I, nr. 2.67
- Page 72 and 73: 70 Studium, anul I, nr. 2.În cele
- Page 74 and 75: 72 Studium, anul I, nr. 2.amintesc
- Page 76 and 77: 74 Studium, anul I, nr. 2.aibă gri
- Page 78 and 79: 76 Studium, anul I, nr. 2.mea decep
- Page 80 and 81: 78 Studium, anul I, nr. 2.orice tur
- Page 82 and 83: 80 Studium, anul I, nr. 2.din eşal
- Page 84 and 85: 82 Studium, anul I, nr. 2.“inteli
- Page 86 and 87: 84 Studium, anul I, nr. 2.35) aduce
- Page 88 and 89: 86 Studium, anul I, nr. 2.Constanti
- Page 90 and 91: 88 Studium, anul I, nr. 2.prezintă