40 Studium, anul I, nr. 2.Dar și încrederea de sine și mijloacele cu care operau uneori iezuițiiîn misiunile lor, au avut un rol, fiind adevărați combatanți și credincioșicauzei papale, sursa de la care izvorâse lupta împotriva ereziei.În încheiere nu putem să părăsim „Societatea lui Iisus” din cadrulTransilvaniei fără să specificăm nevoia populației de reîntoarcere lacatolicism, potrivit relatării unui iezuit, chiar în momentul în care ajunse înTransilvania, la Oradea: „Am venit la Oradea în ziua de 9 februarie 1584.Alergau oamenii la predici și la spovedanie, nu numai din locașurile vecinedar chiar de la o depărtare de 50-60 de mile italiene. Acestea ne aduceauchiar bolnavi munciți de boala copiilor și furioși care erau amăgiți în feluritechipuri și chinuiți de demon și care spovedindu-se s-au întors la eitămăduiți. 19MoldovaPrimele contacte ale iezuiților cu Moldova le regăsim în secolul alXVI-lea după ce aceștia vor fi expulzați din Transilvania. Relația iezuiților cudomnii moldoveni din acea perioadă precum Petru Șchiopul sau IeremiaMovilă denotă eficacitatea iezuită de a influența personalitățile politice și dinȚările Române. Domnii din ultima familie au fost martorii creşterii constantea pretenţiilor de autoritate nu numai politică ci şi religioasă venite dinspreregii Uniunii polono-lituaniene datorită poziției geografice a Moldovei.Reprezentantul misiunii iezuite în Moldova i-a revenit iezuituluiungur Paul Beke care trebuia să înlesnească strategii de dezvoltare aordinului în cadrul acestui principat dar să aibă în vedere și zonele decontact cu tătarii din Crimeea.Scopurile erau bineînțeles aceleași ca și în Transilvania, și anume,recuperarea turmei pierdute ca urmare a pătrunderii protestantismului,ridicarea de noi lăcașuri, crearea unei unități de învățământ și extindereaprozelitismului catolic la tătari. 20Prin urmare puterea lor asupra autorității laice s-a dispersat și înMoldova, un tărâm care trebuia să fie sub oblăduirea Sf. Scaun de la Roma,din dorința de a crea un imperiu religios.Prin urmare misionarismul iezuit în Moldova a avut drept scopprezentarea unor rapoarte superiorilor asupra stării în care se aflaprincipatul în ceea ce privește dispersarea protestantismului în acestteritoriu, caracterul domnilor care conduceau teritoriul și posibilitățile deîntemeiere a lăcașurilor de învățământ pentru ademenirea populației.Moldova era situată din punct de vedere teritorial lângă Polonia, oțară unde „Societatea lui Iisus” era puternic reprezentată de „fiii” lui Ignatiusde Loyola, proclamându-se oficial prin domnii, care erau bineînțeles sfătuiți19Ștefan Szanto, Misiunea iezuiților la Oradea, în Călători străini, III, volum îngrijit deMaria Holban, București, 1971, p. 147.20I. Lupaș, Istoria bisericească a românilor, p. 46.
Studium, anul I,nr. 2.de iezuiții binefăcători, dar și o partizană a modelului polon de recucerire apopulațiilor catolice înaintea Reformei protestante.Dacă însă reforma protestantă s-a manifestat cu precădere înTransilvania, misiunea iezuiților în Moldova era o încercare de convertire aunor populații care după spusele renumitului iezuit ungur Pall Beke „nu maipuțini au auzit de Calvin și Luther, și zelul catolicilor este atât de mare încâtereticii ca și din Transilvania, sa de aiurea nu îndrăznesc să pomenească decalvinismul sau de lutheranismul lor.” 21 Prin urmare misiunea lor nuîntâmpina prea mari dificultăți, populația fiind ușor de manevrat.În anul 1644 iezuitul Pall Beke a fost trimis de rectorul colegiuluiiezuit din Cluj și de superiorul misiunii iezuite din Transilvania, GasparRajki, pentru a pune bazele unei nova plantatio iezuite. 22Moldova pentru iezuitul Pall Beke va fi însă doar un teritoriu detranziție, acesta dorind de fapt să meargă la tătari pentru a-i converti, astfelîncât călătoria sa prin Moldova avea scopul de a explora teritoriul pentru omai bună implantare a iezuiților, care urmau să-și planteze semințele. 23Relatarea sa în privința Moldovei este măgulitoare: „această regiuneproduce cai foarte buni, oi și boi atât de mari, încât dacă cineva nu i-ar vedeacu ochii, abia ar da crezare celui ce i-ar povesti despre ei.” 24Descrierile iezuitului ungur, atât de copleșitoare pentru Moldova, vortrece în altă dimensiune, lăsându-ne ca o mărturie scopurile iezuite, șianume să atragă conducătorul statului pentru a beneficia de o deplinăindependență față de celelalte autorități ecleziastice și de a se desfășura fărărepresiunea domnului Moldovei, sau a celorlalte ordine creștine.Cauza acestei „temeri” se datora din atitudinea sa precaută, în ceea ceprivește raporturile domnului cu ducele, în eventualitatea unei dispute,periclitându-i prin urmare și pe iezuiți.Măsurile care trebuiau să ducă prin urmare la o bună colaborare cudomnul Moldovei nu trebuia să aibă amprenta Poloniei, ci după spusele luiBeke să se comporte „ca și cum nu i-am cunoaște pe poloni, și să ne așezămpotrivit cu dorința poporului și să ne dobândim privilegii cu ajutorulboierilor…după ce ai noștri vor fi prins bine rădăcini, abia atunci vom puteacere liniștit recomandarea prea-strălucitului Konieҫpolski pentru bunăvoințadomnului Moldovei pentru noi să nu se întemeieze pe prietenia polonă.” 25Declarația sinceră a iezuitului ungur, este în concordanță cu metodelelor de a manipula autoritatea laică din Moldova mai ales că vor adopta unmod de viață „corespunzător” cu pietatea catolică: „Modalitatea de asigurarea traiului va fi ajutorul care va fi cerut la un an sau doi ani, de la catolicii din4121Pall Beke, Relație despre Moldova, în Călători străini, vol. V, volum îngrijit de MariaHolban, București, 1973, p. 277.22Lucian Periș, Prezenţe catolice în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească (1601-1698)(ed. Ovidiu Ghitta), Blaj, 2005, pp. 229-238.23P. Beke, Relație despre Moldova, în Călători străini, V, p. 275.24Ibidem, p. 276.25Ibidem, p. 284.
- Page 1: STUDIUMRevista studenţilor, master
- Page 4: Universitatea „Dunărea de Jos”
- Page 8 and 9: 6 Studium, anul I, nr. 2.drept „S
- Page 10 and 11: 8 Studium, anul I, nr. 2.perioada d
- Page 12 and 13: 10 Studium, anul I, nr. 2.Atunci le
- Page 14 and 15: 12 Studium, anul I, nr. 2.populare
- Page 16 and 17: 14 Studium, anul I, nr. 2.la Akheta
- Page 18 and 19: 16 Studium, anul I, nr. 2.amarnian
- Page 20 and 21: 18 Studium, anul I, nr. 2.târziu.
- Page 22 and 23: 20 Studium, anul I, nr. 2.James T.
- Page 24 and 25: 22 Studium, anul I, nr. 2.Asia pent
- Page 26 and 27: 24 Studium, anul I, nr. 2.Olympos
- Page 28 and 29: 26 Studium, anul I, nr. 2.Cei patru
- Page 30 and 31: 28 Studium, anul I, nr. 2.prizonier
- Page 32 and 33: 30 Studium, anul I, nr. 2.Pompei ar
- Page 34 and 35: 32 Studium, anul I, nr. 2.Acuzaţii
- Page 36 and 37: 34 Studium, anul I, nr. 2.Garlan Y.
- Page 38 and 39: 36 Studium, anul I, nr. 2.O mică
- Page 40 and 41: 38 Studium, anul I, nr. 2.putea ave
- Page 44 and 45: 42 Studium, anul I, nr. 2.ținuturi
- Page 46 and 47: 44 Studium, anul I, nr. 2.„îndat
- Page 48 and 49: 46 Studium, anul I, nr. 2.ce o priv
- Page 50 and 51: 48 Studium, anul I, nr. 2.în fața
- Page 53 and 54: Adina GINGHINĂ*EXPERIENŢA CARANTI
- Page 55: Studium, anul I, nr. 2.coresponden
- Page 58 and 59: 56 Studium, anul I, nr. 2.găsea in
- Page 61 and 62: Cristian CONSTANTIN*INTEGRAREA COMU
- Page 63 and 64: Studium, anul I, nr. 2.societatea b
- Page 65 and 66: Studium, anul I, nr. 2.Comunitatea
- Page 67 and 68: Studium, anul I, nr. 2.Anexe:Anexa
- Page 69: Studium, anul I, nr. 2.67
- Page 72 and 73: 70 Studium, anul I, nr. 2.În cele
- Page 74 and 75: 72 Studium, anul I, nr. 2.amintesc
- Page 76 and 77: 74 Studium, anul I, nr. 2.aibă gri
- Page 78 and 79: 76 Studium, anul I, nr. 2.mea decep
- Page 80 and 81: 78 Studium, anul I, nr. 2.orice tur
- Page 82 and 83: 80 Studium, anul I, nr. 2.din eşal
- Page 84 and 85: 82 Studium, anul I, nr. 2.“inteli
- Page 86 and 87: 84 Studium, anul I, nr. 2.35) aduce
- Page 88 and 89: 86 Studium, anul I, nr. 2.Constanti
- Page 90 and 91: 88 Studium, anul I, nr. 2.prezintă