52 Studium, anul I, nr. 2.Din relatările călătorilor străini la mijlocul secolului al XIX-lea putemextrage informaţii foarte utile despre oraşele Galaţi şi Brăila şi evenimentelece se petrec aici. Datorită faptului că această regiune era punct dedemarcaţie, numit carantină, de care nu puteau trece persoanele infectate cuciumă sau holeră, călătorii străini ţin să descrie în amănunt modul în careerau implementate aceste măsuri asupra navelor şi persoanelor.Unul dintre călătorii străini care au vizitat regiunile riverane Dunăriia fost cunoscutul publicist Jean Henri Abdolonyme Ubicini. Acesta era unmare admirator al românilor, considerând România a doua sa patrie. Întimpul revoluţiei de la 1848 acesta a participat activ la evenimente, iar dupăpărăsirea Tării Româneşti a rămas în relaţii foarte bune cu o serie depersonalităţi române, susţinând ori de câte ori avea ocazia cauzaPrincipatelor Române.În una din scrierile sale, Ubicini descrie în amănunt experienţa sareferitoare la carantină. Odată ajuns la Giurgiu acesta este supus unui ampluproces de dezinfecţie pentru a evita răspândirea teribililor viruşi care făceauravagii în acea perioadă 1 . În scrisoarea adresată unui prieten, călătorulrelatează experienţa sa, destul de neplăcută avută în regiunea dunăreană.Scrisoare începe prin descrierea modului în care se face dezinfecţiaobiectelor personale a indivizilor. Aceste obiecte sunt colectate în momentulintrării în incinta carantinei şi supuse unei perioade de 24 de ore de curăţarecu abur de terebentină. Pentru a evita furtul obiectelor, un angajat allazaretului de la Sulina realiza o listă amănunţită cu toate lucrurileaparţinând persoanei aflate în carantină. Pe lângă descrierea modului decurăţare a lucrurilor, călătorul schiţează foarte amănunţit şi locurile undesunt ţinute persoanele supuse acestui proces sanitar. Spaţiile sunt creionateca fiind foarte sărăcăcioase, prost utilate şi lipsite de orice confort 2 .Un alt călător care relatează impresiile sale referitoare la oraşul Galaţişi în consecinţă la carantină este James Henry Skene, însărcinat cu atribuţiicomerciale şi diplomatice la Constantinopol şi în Siria. Acesta povesteştemodul în care se realiza carantină „aici am fost primit de directorulCarantinei şi închis pentru patru zile într-o cameră a lazaretului: dar nuputeam nici măcar intra în această mică închisoare fără să trecem prinbarbarul proces de spoglio care constă în a-ţi lăsa garderoba suspectă înmâinile temnicerilor, spre a fi aerisită, în vreme ce alte haine, mai curate, îţisunt puse la dispoziţie de ei” 3 .Prin intermediul discuţiilor sale cu angajaţii carantinei, Skenereuşeşte să afle părerea acestora cu privire la problemele sanitare de pefluviu. Acesta scoate în evidenţă, cu vârf şi îndesat, că sistemul rusesc decarantină la Dunăre nu are alt obiectiv decât acela de a verifica* Masterandă anul I, Spaţiul românesc între Orient şi Occident.1Henri Abdolonyme Ubicini, La Turquie actuelle, Editura L. Hachette Cie, Paris, 1855, p. 213.2Ibidem, p. 214.3James Henry Skene, The frontier lands of the Christian and the Turk, vol I, Editura ClayPrinter, London, 1853, p. 14.
Studium, anul I, nr. 2.corespondenţa care trece Dunărea pentru a trimite raportul la Bucureşti 4 .Acest fapt este suficient pentru a scoate în evidenţă felul în care Rusia îşiarogă puteri în Principate. Un cordon sanitar a fost implementat de-a lungulmalului stâng al Dunării, iar prin Tratatul de la Adrianopol, Rusia a primitdreptul de a coopera într-o măsură la organizarea sa. Acum acest drept esteexercitat într-un mod care îl sustrage de sub controlul guvernului local şi-ltransformă într-o serie de birouri de poliţie cu închisori aferente pentru omai mare eficienţă a operativităţii, operativitate care, deşi admirabil condusăca sistem de supraveghere şi spionaj politic, este, din anumite puncte devedere, în contradicţie cu principiile generale ale stabilimentului carantinei.Astfel persoanele ce sosesc în ţară de pe malul drept al fluviului saude la sud, de pe Marea Neagră, sunt ţinute în totală recluziune pentru patruzile - oficial pentru a efectua carantina, dar în realitate în scopul de aîndeplini cea mai atentă cercetare: toate hârtiile pe care le-ar putea aveaasupra lor sunt consultate, sub pretextul fumegării, în ciuda faptului căaceste hârtii îndeplinesc carantina împreună cu posesorii. Aceastănecuvenită intruziune este tolerată neavând parte de nici o sancţiune, de nicio revendicare legală; iar prinţii par a se considera obligaţi a fi de conivenţă cuaceasta, la fel ca şi cu multe violări ale ruşilor, care au această viziune nouăasupra legitimităţii modului de a garanta tratatele 5 .Literat, geograf şi călător francez, Adolf Laurent Joanne a fostfondatorul, în 1843, împreună cu doi apropiaţi ai cunoscutei publicaţii„L’Illustration”. A călătorit în cea mai mare parte a ţărilor din Europa şi apublicat numeroase lucrări despre oamenii întâlniţi şi despre locurilevizitate. Cu prilejul acestor călătorii acesta a vizitat şi spaţiul locuit deromâni, dar grăbit de vremea rea, cere se instalase deja, a parcurs drumuldin Rusia până la Iaşi aproape fără oprire. După câteva zile de şedere încapitala Moldovei, s-a îndreptat spre Bucureşti, iar de aici la Giurgiu unde iacontact cu măsurile sanitare implementate în această regiune.Călătorul francez relatează modul în care funcţionează carantina.Fiecare principat are un comitet sanitar însărcinat cu sănătatea publică şimenţinerea carantinei. El este alcătuit dintr-un comitet medical şi un comitetdirector. Moldova nu are decât o carantină în portul Galaţi. Valahia areunsprezece. Fiecare carantină are directorul său, medicul său, femeia săpentru curăţenie şi traducătorul său. În afara acestor carantine sunt stabilite,din loc în loc, pichete formând un cordon sanitar, alcătuit în Valahia din şaseţărani şi şase soldaţi; în Moldova, din doi cavalerişti şi doi infanterişti.Valahia număra 217 pichete în timp ce Moldova deţinea 15, pe distanţă de142 de ore 6 .Carantina este împărţită crescător în patru, opt, şaisprezece şidouăzeci şi patru de ore. La sosirea pasagerilor se iau următoarele măsuri:534Ibidem, p. 15.5Ibidem, p. 17.6Adolphe Joanne, Voyage illustré dans les cinq parties du monde en 1846, 1847, 1848, 1849,Editura Armand-Aubrée, Paris, 1850, pp. 112-113.
- Page 1:
STUDIUMRevista studenţilor, master
- Page 4: Universitatea „Dunărea de Jos”
- Page 8 and 9: 6 Studium, anul I, nr. 2.drept „S
- Page 10 and 11: 8 Studium, anul I, nr. 2.perioada d
- Page 12 and 13: 10 Studium, anul I, nr. 2.Atunci le
- Page 14 and 15: 12 Studium, anul I, nr. 2.populare
- Page 16 and 17: 14 Studium, anul I, nr. 2.la Akheta
- Page 18 and 19: 16 Studium, anul I, nr. 2.amarnian
- Page 20 and 21: 18 Studium, anul I, nr. 2.târziu.
- Page 22 and 23: 20 Studium, anul I, nr. 2.James T.
- Page 24 and 25: 22 Studium, anul I, nr. 2.Asia pent
- Page 26 and 27: 24 Studium, anul I, nr. 2.Olympos
- Page 28 and 29: 26 Studium, anul I, nr. 2.Cei patru
- Page 30 and 31: 28 Studium, anul I, nr. 2.prizonier
- Page 32 and 33: 30 Studium, anul I, nr. 2.Pompei ar
- Page 34 and 35: 32 Studium, anul I, nr. 2.Acuzaţii
- Page 36 and 37: 34 Studium, anul I, nr. 2.Garlan Y.
- Page 38 and 39: 36 Studium, anul I, nr. 2.O mică
- Page 40 and 41: 38 Studium, anul I, nr. 2.putea ave
- Page 42 and 43: 40 Studium, anul I, nr. 2.Dar și
- Page 44 and 45: 42 Studium, anul I, nr. 2.ținuturi
- Page 46 and 47: 44 Studium, anul I, nr. 2.„îndat
- Page 48 and 49: 46 Studium, anul I, nr. 2.ce o priv
- Page 50 and 51: 48 Studium, anul I, nr. 2.în fața
- Page 53: Adina GINGHINĂ*EXPERIENŢA CARANTI
- Page 58 and 59: 56 Studium, anul I, nr. 2.găsea in
- Page 61 and 62: Cristian CONSTANTIN*INTEGRAREA COMU
- Page 63 and 64: Studium, anul I, nr. 2.societatea b
- Page 65 and 66: Studium, anul I, nr. 2.Comunitatea
- Page 67 and 68: Studium, anul I, nr. 2.Anexe:Anexa
- Page 69: Studium, anul I, nr. 2.67
- Page 72 and 73: 70 Studium, anul I, nr. 2.În cele
- Page 74 and 75: 72 Studium, anul I, nr. 2.amintesc
- Page 76 and 77: 74 Studium, anul I, nr. 2.aibă gri
- Page 78 and 79: 76 Studium, anul I, nr. 2.mea decep
- Page 80 and 81: 78 Studium, anul I, nr. 2.orice tur
- Page 82 and 83: 80 Studium, anul I, nr. 2.din eşal
- Page 84 and 85: 82 Studium, anul I, nr. 2.“inteli
- Page 86 and 87: 84 Studium, anul I, nr. 2.35) aduce
- Page 88 and 89: 86 Studium, anul I, nr. 2.Constanti
- Page 90 and 91: 88 Studium, anul I, nr. 2.prezintă