Studiul Abuzul şi neglijarea copiilor - Salvati Copiii

• dependența de jocuri și internet (utilizarea excesivă a calculatorului și navigarea pe internetmai mult de patru ore pe ziau efecte devastatoare asupra sănătății fizice, a performanțelorșcolare, a capacității de socializare a copilului și a relațiilor cu părinții);• comerț și publicitate (comerțul electronic fără supravegherea părinților poate conduce lautilizarea frauduloasă a datelor personale, de exemplu, utilizarea ilegală a cărților de credit,furtul de identitate).Abuzul, neglijarea, exploatarea şi traficul de copii, precum şi celelalte forme de violenţă asupracopilului, pot fi comise de către părinţi, persoane cunoscute de copil sau străine acestuia, precumşi de alţi copii decât copilul victimă. Astfel, aceste acte se pot produce atât în familie, cât şi îninstituţii publice ori private, adresate copilului şi/sau familiei, precum şi în afara acestora, deexemplu la locul de muncă.Această delimitare între diferitele forme de violenţă asupra copilului este strict de ordin teoretic.În realitate ele apar frecvent împreună; abuzul fizic de exemplu, este însoţit de abuz emoţional,abuzul sexual presupune, de regulă, abuzul fizic şi emoţional.Violenţa în familie Violenţa în familie este definită de Legea nr.217/2003 (art.2). Subliniem diferenţa între termenulviolenţă domestică referitor la violenţa între parteneri şi violenţa în familie care se referă la violenţaîndreptată împotriva oricărui membru al familiei. Cu alte cuvinte, conceptul de violenţă domesticăeste inclus în conceptul de violenţă în familie, care cuprinde atât violenţa dintre parteneri, fie ei soţisau concubini, cât şi violenţa asupra copiilor, persoanelor vârstnice sau altor rude din familie.Pentru operaţionalizare în vederea monitorizării, HG nr. 49/2011 clasifică violenţa în familie în:a) Violenţa fizică – constă în atingeri sau contacte fizice dureroase, inclusiv intimidarea fizicăîndreptată asupra victimei. Forme de manifestare: împingerea, plesnirea, trasul de păr, răsucireabraţelor, desfigurarea, provocarea de vânătăi, contuzii, arsuri, bătăi, lovituri cu pumnul, palma saupiciorul, aruncarea în victimă cu diverse obiecte, izbirea de pereţi şi mobilă, folosirea armelor. Violenţafizică include şi distrugerea bunurilor care aparţin victimei sau pe care cei doi parteneri le stăpânescşi le utilizează împreună.b) Violenţa psihologică – precede şi acompaniază celelalte forme de violenţă/abuz, dar se poatemanifesta şi izolat prin injurii, ameninţări, intimidări, uciderea animalelor domestice preferate, privareade satisfacerea nevoilor personale esenţiale (mâncare, somn etc.). Acest tip de violenţă cuprinde şasecomponente importante: frica, depersonalizarea, privarea, supraîncărcarea cu responsabilităţi, degradareaşi distorsionarea realităţii. Totodată, reprezintă un factor central în controlul şi manipularea partenerului.c) Violenţa sexuală – constă în comentarii degradante la adresa victimei, atingeri neplăcute şidiverse injurii în timpul sau în legătură cu actul sexual, incluzând şi violul marital.d) Violenţa prin deprivare/neglijare – reprezintă forma non-fizică a violenţei. Se manifestă prinincapacitatea sau refuzul agresorului de acordare a celor necesare persoanei pentru toate aspectelevieţii sale: sănătate, educaţie, dezvoltare emoţională, nutriţie, adăpost, siguranţa vieţii – în contextulîn care familia sau îngrijitorul legal are acces la resursele necesare. Include nesupravegherea şi lipsaprotecţiei/ajutorul persoanei în faţa pericolului, lipsirea de libertate, abandon de familie, nerespectareamăsurilor privind încredintarea minorului, alugarea de la domiciliu ş.a.e) Violenţa economică – se manifestă prin controlul accesului victimei la bani sau lucruri personale,hrană, mijloace de transport, telefon, şi alte surse de protecţie sau îngrijire de care ar putea beneficia.Ea duce la scăderea resurselor şi autonomiei victimei.Studiu sociologic la nivel naţional11