Studiul Abuzul şi neglijarea copiilor - Salvati Copiii

că școala consolidează comportamentul abuziv asupra copilului. Așadar, cadrele didactice din mediulrural au nevoie de o consolidare suplimentară a competențelor de educaţie pozitivă precum şi aabilităţilor psiho-pedagogice care să le permită să răspundă nevoilor specifice ale copiilor vulnerabili,ce provin din astfel de medii, pentru a-i încuraja să continue școala.În ceea ce privește diminuarea violenței fizice asupra copiilor de către cadrele didactice, aceasta esteexplicată de către copii astfel:• riscul crescut de apariție în media a cazurilor de violență săvârșite de către cadrele didactceasupra copiilor, înregistrate chiar de către elevii martori la respectiva situație, cu ajutorultelefoanelor mobile;• schimbări în convingerile cadrelor didactice cu privire la educația copiilor, în sensul pozitivăriiacestora și recunoașterii consecințelor negative ale bătăii asupra dezvoltării copilului șicalității actului educațional;• modificări legislative în sensul protejării copiilor în situații de abuz în mediul școlar;• implicării părinților în combaterea acestor forme de violență;În contextul școlii, însă, extrem de frecvente sunt și comportamentele violente manifestate întrecopii. Aceștia decodifică corect și recunosc cu ușurință diferitele forme de violență cu care se confruntă– verbală, emoțională, fizică, și diferențiază între comportamentele violente săvârșite cu intenție și celefăcute fără intenția de a răni. Din păcate însă, ei exclud din categoria „violență” comportamentelecare implică rănire și lovire fizică ușoară și/sau moderată („îmbrânceli, lovituri cu palma, lovituri cubrațele sau picioarele, jigniri”), în care intenția de a face rău nu este foarte evidentă, deși:• frecvența acestor comportamente între copii, apărute în școală, în curtea școlii sau încomunitate, este extrem de mare;• aceste comportamente cresc semnificativ riscul de vătămare a copiilor în contexte educaționaleși comunitare;• aceste comportamente sunt premergătoare și/sau facilitează apariția situațiilor de „bullying”în mediul școlar, în care copiii vulnerabili (retrași, percepuți ca diferiți de către colegiilor, lipsiți de rețea de sprijin social) cad victimă, cu consecințe negative profunde pentrudezvoltarea lor socio-emoțională și performanța școlară, ce merg uneori până la refuz școlarși la apariția de tulburări de sănătate mintală (ex. depresie, anxietate);• favorizează creșterea nivelului de toleranță față de diferitele manifestări ale violenței în școală,comunitate și familie, precum și desensibilizarea copiilor în calitate de martori ai fenomenuluiviolenței; se constată o scădere în intensitatea reacțiilor emoționale și comportamnetale alecopiilor în fața violenței, în diferitele sale forme, ca urmare a supra-expunerii acestora lacomportamente agresive.În ceea ce privește cauzele pe care copiii le invocă pentru a explica apariția comportamentelor deviolență între copii, acestea sunt, în ordinea menționării:• comportamentul violent este învățat în contextul familiei (copilul este fie victimă, fie martoral violenței în familie), cel mai adesea de la părinți;• lipsa de informații și abilități în rândul copiilor, pentru a rezolva eventualele conflicte careapar în mediul școlar/comunitar, într-o altă manieră (abilități de soluționare a conflictelorși rezolvare de probleme);În cazul cadrelor didactice, acestea apelează la violenţă pentru „adisciplina”, în contextul în care „nu ştiu alte metode”;Studiu sociologic la nivel naţional51