Studiul Abuzul şi neglijarea copiilor - Salvati Copiii

Violenţa asupra copilului în familie În plus faţă de formele clasice şale căror definiții operaționale au fost redate mai sus, HG nr. 49/2011,anexa 1, cap. III precizează o serie de aspecte specifice legate de violenţa asupra copilului în familie pecare profesioniştii este de dorit să le aibă în vedere la identificarea şi rezolvarea cazurilor:‣ ¾ Perceperea negativă a copiilor de către proprii părinţi, uneori chiar de la naştere, conduce ladiferite grade de respingere a copiilor: sunt trecuţi cu vederea, ridiculizaţi, respinşi sau văzuţi casursă a problemelor părinţilor.‣ ¾ Ameninţarea repetată a copilului cu pedepse, cu părăsirea sau alungarea conduc la o stare deanxietate, căreia copilul cu greu îi face faţă şi care lasă urme pe termen lung.‣ ¾ Neglijarea copilului conduce adesea la asumarea de responsabilităţi pentru care copiii nu suntsuficient de maturi să le facă faţă. Drept consecinţă, nu le mai rămâne decât foarte puţină energieşi bucurie pe care să o investească în joacă, în relaţiile cu alţi copii şi în învăţătură. Mulţi ani maitârziu pot fi observate probleme de identitate ale acestor copii, ale conştientizării propriei valorişi ale identităţii sexuale.‣ ¾ Copiii consumatorilor de droguri sunt afectaţi deja de la nivelul vieţii intrauterine. Sindromul dealcoolemie fetală se caracterizează prin: fizionomie specifică, malformaţii congenitale, tulburăride creştere şi retard mintal. În cazul mamelor care consumă droguri în timpul sarcinii, există,de asemenea, riscul ca nou-născutul să dezvolte simptome de abstinenţă: tremurături, agitaţiemotorie, vomă, diaree, crampe abdominale. În cazul copiilor mai mari, aceştia observă că adulţiisunt prea preocupaţi de propria lume, de propriile lor nevoi şi probleme, încât nu mai pot aveagrijă de ei şi de nevoile lor. Drept consecinţă, copiii îşi asumă responsabilităţi în locul părinţilor. Înplus, consumatorii de droguri folosesc adesea negarea şi proiecţia ca mecanism de apărare. Astfel,neagă, minimalizează şi raţionalizează abuzul pe care îl săvârşesc. Se întâmplă adesea ca acela careconsumă droguri să realizeze proiecţia asupra copilului, pe care s-ar putea să-l facă să se simtărăspunzător de orice problemă ar apărea. Un consumator de droguri poate distorsiona percepţiacopilului asupra realităţii la fel de mult ca un părinte cu o tulburare severă de sănătate mintală.‣ ¾ Eşecul non-organic de dezvoltare este definit ca o formă de neglijare emoţională a cărei consecinţăeste retardul în creştere şi în greutate. Este cunoscut în psihiatria copilului ca tulburare deataşament primar ce are drept consecinţă nanismul staturo-ponderal.‣ ¾ Divorţul este un alt moment traumatizant pentru copil care poate conduce la abuz emoţional.Astfel, copiii se văd aruncaţi în mijlocul unui conflict cronic în care unul dintre părinţi îl acuzăpe celălalt, iar ei sunt forţaţi să „ia partea unuia dintre ei”. Copilul devine anxios şi se întâmplăadesea să aibă sentimente confuze. El pierde un părinte fără să-i fie permis să fie necăjit sausă ceară şi să primească ajutor. Furia, asociată cu aceste trăiri, precum şi disperarea copiluluideseori nu sunt exprimate direct, el devenind deprimat şi/sau dificil. Copilul trece printr-unproces care îi poate afecta legăturile cu cei apropiaţi, într-un mod negativ şi pe timp îndelungat.Pot fi identificate ca abuz emoţional următoarele situaţii:a) copilul dezvoltă o anxietate cronică de separare şi sentimentul de vină deoarece a fost departea unuia dintre părinţi;b) copilul a fost folosit în mod conştient sau inconştient spre a ajuta „funcţionarea” unuiadintre părinţi, de exemplu, trimiterea de mesaje, spionare etc.; în asemenea situaţii copilul vadezvolta tulburări psihosomatice şi de comportament;c) cazul răpirii copilului sau al separării ilegale a acestuia de unul dintre părinţi;d) cazul în care părinţii se bat în prezenţa copilului.Studiu sociologic la nivel naţional13