De asemenea, participarea <strong>copiilor</strong> la treburile casnice corelează semnificativ cu nivelul veniturilorpe gospodării, mai exact, cu cât veniturile cresc, cu atât participarea <strong>copiilor</strong> este mai redusă. Astfel,neluând în considerare vârsta <strong>copiilor</strong>, în familiile cu un venit sub 700 de lei, 82% dintre copii participăla treburile casnice, procentul scăzând la 50% în cazul familiilor cu un venit peste 2500 de lei. Înceea ce priveşte frecvenţa participării, majoritatea <strong>copiilor</strong> din gospodării cu venituri scăzute <strong>şi</strong> foartescăzute participă des <strong>şi</strong> foarte des la treburile casnice, pe când, în familiile cu venituri peste 2500 de leiimplicarea <strong>copiilor</strong> este mai degrabă ocazională (rar <strong>şi</strong> foarte rar).În funcţie de tipul familiei, participarea <strong>copiilor</strong> la treburile casnice este mai frecventă în cazulfamiliilor monoparentale. Se observă de asemenea o corelaţie între această variabilă <strong>şi</strong> regiunea dincare provin respondenţii, astfel, în Nord Vest, Vest <strong>şi</strong> Centru, participarea <strong>copiilor</strong> la treburile casniceeste mult mai întâlnită.Relaţia părinţilor cu şcoalaMarea majoritate a părinţilor (96%) apreciază că şcoala este frecventată cu regularitate de copilul /copiii lor. Cei aproximativ 4% dintre respondenţi care răspund negativ la această întrebare afirmă căabsenţele <strong>copiilor</strong> sunt cauzate de faptul că aceştia din urmă trebuie să aibă grijă de fraţii mai mici sausă participe la treburile casnice, că şcoala nu oferă copilului /<strong>copiilor</strong> nici un viitor sau că aceştia nuvor să mai meargă la şcoală.În ceea ce priveşte frecvenţa cu care părinţii merg la şcoală pentru a se interesa de copii, 50% dintreaceştia afirmă că fac acest lucru lunar, iar 7% trimestrial. În acela<strong>şi</strong> timp, 30% sunt prezenţi exclusiv laşedinţele cu părinţi, 10% doar când sunt chemaţi, iar 3% afirmă că nu merg deloc.Referitor la frecvenţa cu care părinţii merg la şcoală pentru a se interesa de copil /copiii, respondenţiidin mediul urban afirmă că merg lunar la şcoală, în timp ce cei mediul rural spun că merg mai alesatunci când sunt chemaţi /la şedinţe. Acest pattern se păstrează <strong>şi</strong> în cazul variabilelor venit <strong>şi</strong> educaţie,respondenţii care au studii post-liceale, universitare sau post-universitare /venituri peste 2000 de lei(pe gospodărie) afirmând că merg lunar la şcoală pentru a se interesa de copil /copiii, în timp cepersoanele cu studii gimnaziale sau profesionale / cele cu venit sub 1400 lei spunând că merg doar laşedinţe sau atunci când sunt chemaţi. Totodată, există o puternică asociere din perspectiva genului,femeile fiind cele care afirmă că merg mai des la şcoală pentru a se interesa de copil.Studiu sociologic la nivel naţional29
Dacă în cazul frecvenţei cu care părinţii merg la şcoală pentru a se interesa de copil există diferenţeraportate la venitul, mediul de rezidenţă <strong>şi</strong> nivelul de educaţie al părinţilor, în cazul ajutorului /verificării dacă copilul /copiii <strong>şi</strong>-au făcut lecţiile diferenţe semnificative există doar raportat la genulsubiecţilor, această activitate căzând, în majoritatea cazurilor în sarcina mamei.Referindu-se la rezultatele şcolare ale copilului /<strong>copiilor</strong>, marea majoritate a părinţilor (92%)apreciază ca acestea sunt bune sau foarte bune. De<strong>şi</strong> procentul (peste 90) poate părea foarte ridicat,trebuie avute în vedere două aspecte: gradul de dezirabilitate socială a unui astfel de răspuns este, deregulă, ridicat (apare o tendinţă de supraapreciere) <strong>şi</strong> modalitatea de raportare este pur subiectivă.Răspunsurile oferite de copii la această întrebare sunt comparabile cu cele ale părinţilor, aproximativ88 % dintre aceştia apreciind ca bune <strong>şi</strong> foarte bune rezultatele lor şcolare.30 ABUZUL ŞI NEGLIJAREA COPIILOR