Radio România

Ca şi în anii anteriori, în anul 2011 au fostrealizate trei sondaje de audienţă, dintre careprimul (ianuarie-aprilie) la nivel naţional (urbanşi rural) şi următoarele două (mai-august,respectiv septembrie-decembrie) doar la nivelurban. A fost menţinută intervievarea continuăşi livrarea datelor de audienţă după fiecaresondaj (Anexa nr. 6).În ceea ce priveşte rezultatele furnizate desondaje pe baza noii metodologii, membrii ARAau ajuns la următoarele concluzii:ierarhiile posturilor de radio în funcţiede principalii indicatori de audienţă (cotă depiaţă şi număr de ascultători) au rămas, îngeneral, neschimbate;numărul total de ascultători de radio acrescut semnificativ, ceea ce a generatvolume mai mari de ascultători pentrumajoritatea posturilor de radio.nu este indicat să se facă comparaţiiîntre datele de audienţă din 2011 şi cele dinanii anteriori.În anul 2011, cotele de piaţă ale posturilorRadio România fie au rămas la acelaşi nivelca în anul precedent, fie au înregistrat variaţiiuşoare de până la +/-1%. Agregarea acestormici variaţii nu a modificat semnificativ cotade piaţă deţinută de întreaga corporaţie,care a rămas aproximativ aceeaşi ca în 2010(cu excepţia mediului rural, unde a apărut oanumită scădere).Celălalt indicator important al audienţei,numărul mediu zilnic de ascultători, a avut odinamică oarecum diferită. Posturile RadioRomânia fie au înregistrat unele scăderi laacest indicator, fie au crescut uşor, dar, îngeneral, sub creşterea globală a pieţei (cucâteva excepţii, în care au apărut şi creşterinete).Din analiza evoluţiei combinate a acestorindicatori de audienţă, se poate concluziona căposturile Radio România au reuşit, îngeneral, să-şi stabilizeze un public fidel,durata de ascultare fiind, de regulă, mailungă. Acest fapt asigură Radio Româniacote de piaţă ridicate, dar există, totuşi,dificultăţi în atragerea de noi ascultători. Înconsecinţă, măsurile stategice ale corporaţieivor trebui să vizeze, cu prioritate, captareaunor categorii noi de public, prin asigurareatransmisiei în zonele fără acoperire şi prinpolitici editoriale şi de marketing.În 2011, Radio România a avut cote de piaţăsuperioare celorlalte trusturi de radiocomerciale pe toate pieţele (naţional: 32,1%,rural: 45,0%, urban: 23,9%, Bucureşti: 19,6%).Ceea ce este oarecum normal, având învedere numărul mai mare de posturi pe care leare Radioul public. În ciuda acestui avantajcompetitiv, Radio România şi-a menţinutpoziţia de lider sub aspectul număruluimediu zilnic de ascultători numai la nivelnaţional şi în mediul rural. Pe piaţa urbană(inclusiv în Bucureşti), mult maiconcurenţială, radioul public a ocupat doarpoziţia secundă.Principalul post de radio al serviciului publicromânesc, Radio România Actualităţi, s-amenţinut în 2011 pe prima sau a douapoziţie în topurile tuturor pieţelor luate înconsiderare, în funcţie de unul sau altuldintre principalii indicatori de audienţă.În context european, serviciul public deradio din România se plasează la mijloculierarhiei, între grupul format din ţările nordice,Anglia, Germania şi Austria (în care serviciulpublic atinge cote de peste 50%), şi grupulformat din ţările est-europene şimediteraneene (unde serviciul public a ajuns lacote sub 25%).4.1. NAŢIONAL4.1.1 Numărul mediu zilnicde ascultători (Daily Reach)Creşterea sau descreşterea numărului mediuzilnic de ascultători ai unui post de radio nuexprimă performanţa sa. Aceste variaţii pot figenerate de evoluţia globală a pieţei de radio(numărul total de persoane care au ascultat36 | RADIO ROMÂNIA 2011 | raport anual