Gramatika
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
MARIA MICLE<br />
Ca şi celelalte variante literare constituite din secolul al XVI-lea, şi în<br />
varianta literară bănăţeană au pătruns, de-a lungul timpului, o seamă de<br />
elemente regionale, care au fost utilizate în paralel cu cele care dobândiseră<br />
statut de normă literară. Cele mai numeroase sunt elementele de vocabular.<br />
Iată numai o parte dintre termenii atestaţi în scrierile din Banat: buigui<br />
„delira”, târnaţIJ „prispă”, pogace „turtă”, vadrăĕ „găleată” 116 etc.<br />
Dacă vom încerca să stabilim locul variantei literare bănăţene din<br />
perioada veche a scrisului românesc între celelalte „dialecte” literare, vom<br />
constata că aceasta a fost mai puţin viguroasă, pentru că, până la începutul<br />
secolului al XIX-lea, o găsim în mai puţine scrieri reprezentative decât cele<br />
apărute în alte zone culturale româneşti.<br />
În secolul al XVI-lea, această variantă cultivată a limbii române a<br />
dobândit o importanţă remarcabilă datorită celor trei cărturari bănăţeni:<br />
Moise Peştişel din Lugoj, Ştefan Herce şi Efrem Zacan din Caransebeş,<br />
care au tradus, pentru prima dată la noi, primele cinci cărţi ale Vechiului<br />
Testament, din care, Şerban Coresi a tipărit primele două la Orăştie, în 1582.<br />
Apariţia Paliei marca o mare izbândă a scrisului românesc, pentru că atesta<br />
capacitatea limbii române de a reda conţinutul celei mai importante cărţi a<br />
umanităţii. Calitatea acestei traduceri a fost apreciată şi de către cei care au<br />
făcut să apară în 1688, la Bucureşti, cea dintâi versiune integrală a Bibliei<br />
în limba română. Cercetările consacrate acestui moment al vechii noastre<br />
culturi scrise 117 confirmă preluarea unor fragmente din Palie în textul tipărit<br />
la Bucureşti.<br />
În veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, Banatul nu s-a mai afirmat<br />
în scrisul românesc la nivelul la care s-au impus, pe rând, Moldova, prin<br />
Varlaam şi Dosoftei, prin Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin,<br />
Dimitrie Cantemir, Ion Neculce ş.a., dar mai ales prin mulţimea tipăriturilor<br />
muntene din secolul al XVIII-lea, iar după 1780, Transilvania, prin cărturarii<br />
Şcolii Ardelene şi prin cărţile tipărite la Alba-Iulia şi la Blaj.<br />
Odată cu Ardealul revine în prim-planul culturii româneşti scrise şi<br />
Banatul, prin filologii Paul Iorgovici şi Constantin Diaconovici-Loga, dar<br />
şi prin scriitori ca Dimitrie Ţichindeal, Dositei Obradovici, Nicolae Stoica<br />
de Haţeg. Dacă scriitorii bănăţeni de la începutul secolului al XIX-lea au<br />
avut o contribuţie mai puţin importantă la întemeierea limbajului artistic şi<br />
116<br />
Ibidem, 176-186.<br />
117<br />
Vezi Vasile Arvinte, Normele limbii literare în Biblia de la Bucureşti (1688), în Biblia 1688, I,<br />
Text stabilit şi îngrijire editorială de Vasile Arvinte şi Ioan Caproşu, Iaşi, Editura Universităţii „Al.<br />
I. Cuza”, 2001, p. I-CXC.<br />
50