nodulul tiroidian . consideraţii clinice în contextul ... - Gr.T. Popa

de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi în perioada 2005-2009 la care a fost realizat profilul anatomoclinic şi
epidemiologic pentru perioada respectivã.
Capitolul cinci constã într-un studiu transversal în care a fost realizat profilul
anatomoclinic şi epidemiologic al pacienţilor diagnosticaţi cu cancer tiroidian în perioada 2005-
2009 în cadrul Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sf. Spiridon Iaşi.
În capitolul şase am analizat efectele programului de sãnãtate publicã de realizare a
profilaxiei iodate prin introducerea iodãrii universale a sãrii. Profilaxia iodatã la scarã naţionalã a
fost iniţiatã în ţara noastrã în 1957 asociindu-se profilaxia generalã (cu sare iodatã) cu o
profilaxie individualã (tablete de iodurã de potasiu), la anumite categorii populaţionale cu risc
crescut (preşcolari şi şcolari, sarcinã şi perioada de alãptare).
În anul 2002 legislaţia României, prin Hotărârea Guvernului nr. 568 pusã în aplicare
începând cu data de 31 decembrie 2002 pentru sarea destinată consumului uman şi cu data de
31 decembrie 2003 pentru sarea utilizată în industria alimentară şi pentru sarea utilizată pentru
hrana animalelor prevede ca iodarea optimă a sării să fie de 20 ± 5mg iod/kg sare, respectiv 34 ±
8,5mg iodat de potasiu/kg sare sau 26± 6,5mg iodură de potasiu/kg.
În cadrul acestui capitol am evaluat profiul cancerelor tiroidiene din punct de vedere al
incidenţei şi varietãţii histologice la nivelul aceleiaşi regiuni înainte şi dupã programul de iodare
universalã a sãrii .
În capitolul şapte am identificat elementele clinice şi paraclinice importante în aprecierea
riscului de malignitate a unui nodul tiroidian.
Capitolele opt şi nouã au fost dedicate puncţiei tiroidiene, puncţia tiroidianã având un rol
cheie în procesul de luare a celor mai bune decizii terapeutice în patologia tiroidianã nodularã.
Capitolul opt a fost dedicat aprecierii sensibilitãţii şi specificitãţii puncţiei tiroidiene iar
capitolul nouã a reprezentat un studiu realizat cu rolul de a evalua dacã existã diferenţe
semnificative între cele două metode de efectuare a puncţiei tiroidiene (puncţia aspiraţie şi
puncţia non-aspiraţie).
Capitolele zece şi unsprezece au reprezentat concluziile generale şi perspectivele pe care le
deschide teza.
Datele obţinute au fost comparate cu cele din literatură şi prelucrate statistic.Rezultatele
sunt ilustrate prin grafice, tabele şi imagini microscopice şi sunt susţinute de datele din literatură
de specialitate. O parte dintre ele au fost publicate în perioada de pregătire a tezei în reviste de
specialitate sau au fost prezentate în cadrul unor simpozioane şi congrese.
Subliniez că în medicina actuală stabilirea unui diagnostic şi a unei atitudinii terapeutice
presupune o muncă de echipă. În acest context se poate spune că lucrarea de fata reprezintă rodul
unei colaborări eficiente şi de bun augur între endocrinolog (Clinica Endocrinologicã a Spitalului
Sf Spiridon condusă de Prof. Dr. Voichiţa Mogoş,), epidemiolog, chirurg (Clinicile I-a şi a III-a
Chirurgie conduse de Prof. Dr. Eugen Tarcoveanu şi Prof. Dr. Cristian Dragomir ), Laboratorul
de Medicinã Nucleară condus de Prof. Dr. Cipriana Ştefãnescu şi de Serviciul de Anatomie
Patologică al Spitalului Sf Spiridon condus de Dr. Ferariu Dan.
Lucrarea de faţă a fost concepută şi finalizată sub îndrumarea competentă a doamnei Prof.
Dr. DOINA AZOICÃI şi a domnului Prof. Dr. EUSEBIE ZBRANCA cărora le exprim
întreaga mea gratitudine pentru tot sprijinul acordat pe tot parcursul anilor de doctorat precum şi
pentru încrederea acordată.
Mulţumiri doamnei Dr. Delia Ciobanu, medic primar de anatomie patologică, doctor în
medicină care m-a ajutat în realizarea studiului cu privire la valoarea puncţiei biopsie cu ac
subţire di cadrul tezei de doctorat
Sincere mulţumiri doamnei Prof Dr. Voichiţa Mogoş, domnului Dr. Ferariu Dan şi
doamnei Prof. Dr. Cipriana Ştefãnescu, prin bunăvoinţa cărora am utilizat bazele de date ale
clinicilor pe care le conduc.
9