Studierende in Deutschland schreiben über Rumänien România în ...

02
Ein Tandembuch ist eine ganz neue
Buchgattung. „Tandem heißt – gemeinsam
vorankommen!“ (Tamara Raykhert). Das
Tandembuch hat es bislang nicht gegeben.
Im Tandembuch werden zwei Standpunkte
und zwei Sichtweisen (zwei Subjekte) zu zwei
Objekten so miteinander verbunden, dass
sich Subjekte und Objekte wechselseitig neu
zu sehen vermögen bzw. neu gesehen werden
können. Unsere ‚Subjekte‘ sind Studierende
der Universitäten von Regensburg und
Cluj-Napoca (Klausenburg) in Rumänien.
Unsere ‚Objekte‘ sind Gesellschaften und
Kulturen in Rumänien bzw. Cluj-Napoca
und in Deutschland bzw. Regensburg.
Was bringt das Tandembuch der Leserin
und dem Leser an Mehrwert? Was zeichnet
das Tandembuch gegenüber Ländermonografien
oder Reiseführern aus? Vor allem die
Vielfalt der Blicke: Hier erzählt nicht nur
jemand monologisch von seinen subjektiven
Erfahrungen mit einem fremden Land. Ganz
unterschiedliche, in der Auswahl mitunter
überraschende Aspekte von Gesellschaft und
Kultur in Cluj und Regensburg werden hingegen
durchgehend von mehreren Personen
und Seiten beleuchtet. Wesentlich dabei ist,
dass einmal die Innenperspektive, das andere
Mal die Außenperspektive vorherrscht.
Jeder Verfasser aus dem Ausland wird von
einem Partner aus dem Inland schon bei
der Recherche an die Hand genommen.
Es kommt zum ersten Dialog, noch vor
der Entstehung der Texte. Man lernt also
das eine wie das andere Land in einer sich
Walter Koschmal
Das Tandembuch
Regensburg-Cluj
gegenseitig relativierenden Doppelperspektive
kennen. Hinter jeder Perspektive ist ein
konkreter junger Mensch spürbar. Gemeinsam
gehen zwei den Weg des Dialogs.
Das Tandembuch ist aber – anders als der
gewöhnliche Reiseführer – auch ein zweiseitiges.
Man lernt nicht nur das fremde, sondern
auch das eigene Land neu kennen, sehen und
verstehen, durch die Augen des Partners.
Die andere Perspektive, die rumänische auf
Deutschland, entautomatisiert die Wahrnehmung
unserer eigenen Gesellschaft. Sie
richtet plötzlich den Blick auf Menschen, die
bislang womöglich für weniger ‚wert‘ befunden
wurden, als Interviewpartner befragt zu
werden: z. B. Ungarn, Banater Schwaben,
Ukrainer und Rumänen, die aus ihrer Heimat
Rumänien nach Regensburg ausgewandert
sind. Schon die – freie – Wahl der Themen
durch die Autoren ist vielsagend. Wir lernen
mit dem Tandembuch das Eigene durch die
fremde Perspektive neu zu sehen und gewinnen
dabei – vor allem Erkenntnisse. Und es
ergibt sich auch so manche neue Information
über die eigene Stadt, z. B. über „Religionsgemeinschaften
in Regensburg“ (Hunor Enöd
Kovács) oder über die allzu selbstverständlich
vorhandenen und deshalb leicht übersehenen
Grünanlagen der Stadt (Petra Pilbák).
Das Tandembuch ist schließlich ein
Buch des Vergleichs. Der Vergleich relativiert,
er weist auf Ähnlichkeiten und
Unterschiede hin und erlaubt von Beginn
an eine vertiefte und schnellere Erkenntnis.
Cartea-tandem:
Regensburg-Cluj
O carte-tandem este un gen cu totul nou.
Tandem înseamnă a progresa împreună
(Tamara Raykhert). Până nu demult, cartea-tandem
nici nu a existat. Într-o cartetandem
două perspective şi două atitudini
(doi subiecţi) sunt puse în legătură cu două
obiecte, o legătură atât de strânsă, încât
subiecţii şi obiectele încep să se privească
reciproc, respectiv pot să fie privite dintro
nouă ipostază. „Subiecţii“ noştri sunt
studenţi ai Universităţii din Regensburg
şi ai celei din Cluj-Napoca (Klausenburg),
România. „Obiectele“ noastre sunt societatea
şi cultura din România şi din Germania,
respectiv din Cluj-Napoca şi din Regensburg.
Ce aduce în plus cititorilor o carte-tandem?
Prin ce se distinge o carte-tandem
faţă de monografiile despre o ţară sau faţă
de ghidurile de călătorie? În primul rând,
prin multitudinea de perspective: în acest
caz nu este vorba de monologul cuiva care
îşi prezintă experienţele subiective dintr-o
ţară străină. Dimpotrivă, aici sunt puse în
lumină de către diferite persoane şi din mai
multe perspective aspecte sociale şi culturale
ale vieţii din Cluj şi din Regensburg,
foarte variate, uneori chiar surprinzătoare
ca alegere. Esenţială este alternarea perspectivei
interioare şi a celei exterioare.
Fiecare autor de articole din străinătate a
fost călăuzit încă din perioada de cercetare
a subiectului de un coleg din ţară. Un prim
dialog s-a legat încă înainte de redactarea
textelor. Astfel, cele două ţări au ajuns să se
cunoască prin intermediul a două perspec-
tive care se relativizează reciproc. În spatele
fiecărei perspective se află un tânăr. Cei doi
merg mână în mână pe calea dialogului.
Cartea-tandem ne conduce însă, spre deosebire
de un ghid de călătorie, în două sensuri.
Facem cunoştinţă nu doar cu o ţară străină,
ci, prin ochii partenerului, ne cunoaştem,
ne privim şi ne înţelegem altfel propria
ţară. Cealaltă perspectivă, cea românească
asupra Germaniei ne scoate din automatismul
perceperii propriei societăţi. Ea orientează
brusc privirea spre oameni care până acum
erau consideraţi mai puţin „valoroşi“ pentru a
fi intervievaţi – spre exemplu, maghiari, şvabi
bănăţeni, ucrainieni şi români care au emigrat
din patria lor, România, în Regensburg.
Deja alegerea – liberă – a temelor de către
autorii articolelor este grăitoare. Datorită
cărţii-tandem învăţăm să regândim propria
perspectivă din perspectiva celuilalt şi câştigăm
prin acest fapt, în primul rând, cunoştinţe.
De asemenea, rezultă de aici extrem
de multe informaţii noi despre propriul oraş,
de exemplu despre „comunităţile religioase
în Regensburg“ (Hunor Előd Kovács) sau
despre zonele verzi ale oraşului, pe care
ne-am obişnuit atât de mult să le avem la
dispoziţie ca ceva de la sine înţeles, încât le
trecem cu uşurinţă cu vederea (Petra Pilbák).
Cartea-tandem mai înseamnă, în cele din
urmă, o carte pentru comparaţie. Comparaţia
relativizează, indică asemănările şi
deosebirile şi facilitează de la bun început
o cunoaştere profundă şi rapidă. În tandem
12 13