Studierende in Deutschland schreiben über Rumänien România în ...

der rumänischen Wirtschaft. Diesbezüglich
sind sich alle im Rahmen dieser Tandemrecherche
befragten Personen einig.
Cluj als Wirtschaftsstandort
Cluj hat alle Voraussetzungen dazu, ein
moderner und multikultureller Wirtschaftsstandort
in Rumänien zu werden. Der
multikulturelle Charakter
der Universitätsstadt Cluj
hat eine lange Tradition
und ist vor allem von der
ungarischen, rumänischen
und deutschen Geschichte
geprägt. Diese spiegelt sich
vor allem an der renommierten
Babeş-Bolyai-
Universität wider: In ihrer
Charta ist ein multikulturelles
Profil verankert,
das es den Studenten
ermöglicht, in rumänischer,
ungarischer und deutscher
Sprache zu studieren,
womit sie sich fundamental
von anderen rumänischen
Universitäten unterscheidet.
Damit sollen im Bereich
der akademischen Ausbildung
die drei Völker
zusammengeführt werden,
die im letzten Jahrtausend
die Geschichte von Cluj
erheblich geprägt haben
und zu einer Festigung der
Beziehungen der rumänischen
Kultur und Wirtschaft
zu Mittel- und Westeuropa
beigetragen haben.
Derzeit gibt es 16 deutschsprachige Studiengänge
an elf Fakultäten an der Universität.
Das Vorhandensein einer starken deutschen
Komponente in der kulturellen Landschaft
Siebenbürgens mit einem hohen deutschsprachigen
Bevölkerungsanteil macht es für
deutsche Investoren besonders interessant,
in Cluj zu investieren. Frau Dr. Dragan,
Prodekanin der wirtschaftswissenschaftlichen
Fakultät, sieht darin die Chance für
rumänische Absolventen der deutschsprachigen
Studienlinie, eine Anstellung in einem
deutschen Unternehmen zu erhalten. Durch
die hohe Nachfrage nach deutschsprachigem
Babeș-Bolyai-Universität
Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca
Personal sieht sich Frau Dr. Dragan in ihren
Bemühungen, den Studenten eine exzellente
deutschsprachige Ausbildung zu gewährleisten,
bestätigt. Das hohe Angebot an hochqualifizierten
deutschsprachigen Mitarbeitern
tural al oraşului universitar Cluj are o lungă
tradiţie şi este impregnat mai ales cu istoria
maghiară, română şi germană. Acest lucru
se reflectă îndeosebi în renumita Universitate
Babeș-Bolyai: în Charta ei este ancorat un
profil multicultural, care permite studenţilor
să studieze în limbile română, maghiară şi
germană, ceea ce o deosebeşte în mod fundamental
de alte universităţi din România. În
cadrul pregătirii academice sunt astfel reunite
cele trei popoare care, din mileniul anterior,
şi-au pus în mod substanţial amprenta
asupra istoriei Clujului şi care au contribuit
la consolidarea relaţiilor dintre cultura şi
economia românească şi Europa Centrală şi
de Vest. În prezent există 16 oferte de studiu
pe linia germană la 11 facultăţi din cadrul
Universităţii. Faptul că în peisajul cultural al
Transilvaniei cu o numeroasă populaţie vorbitoare
de limba germană există o pronunţată
componentă germană transformă Clujul întrun
loc de investiţii foarte interesant pentru
investitorii germani. Doamna Dr. Drăgan,
prodecan al Facultăţii de Studii Economice
consideră acest lucru drept o şansă pentru
absolvenţii liniei de studiu germane de a
obţine un loc de muncă în firmele germane.
Doamna Dr. Drăgan vede în cererea ridicată
de personal vorbitor de limba germană confirmarea
eforturilor sale de a oferi studenţilor
o pregătire excelentă în limba germană.
Oferta ridicată pentru colaboratorii cu înaltă
calificare vorbitori de limbă germană face
foarte atractivă decizia firmelor germane
de a-şi face intrarea pe piaţă în Cluj. La
acestea se adaugă încă o înlesnire pentru
firmele germane, după cum afirmă Ludger
Thol, preşedintele Clubului Oamenilor de
Afaceri de Limbă Germană din Ardealul de
Nord (DWN), şi anume faptul că, cel puţin
parţial, comunicarea cu autorităţile române
se poate face şi în limba germană. În plus,
mentalitatea în Cluj este foarte occidentală,
iar mediul de afaceri este demn de încredere.
Clujul s-a deschis pentru firmele din
întreaga lume, în realitate, de-abia din
2004, când primarul Gheorghe Funar de
la partidul naționalist „România Mare“,
cunoscut drept reacționar, a fost înlocuit
de Emil Boc, de la PDL (Partidul Democrat
Liberal) și a pus bazele unei dezvoltări
economice deosebite în Cluj. Günter Wotsch,
fostul președinte al DWN, consideră răspunzător
pentru lipsa investitorilor străini
înainte de 2004 în principal naționalismul
care domnea în Cluj datorită lui Funar.
Cel mai cunoscut investitor străin este
producătorul finlandez de telefoane mobile
Nokia, care a mutat producția de mobile din
Bochum în Cluj și a provocat datorită acestui
fapt mari nemulțumiri în Germania. Cei
mai mari investitori străini provin din țara
vecină, Ungaria, urmată de Luxemburg și
Italia și, pe locul al patrulea, de Germania.
Conform Camerei de Comerț și Industrie,
există în Cluj aproape 600 de firme românogermane.
Cel mai mare investitor german
direct este vânzătorul de automobile Eckerle
din Baden-Württemberg, care avea înainte
de criza economică 500 de angajați. Alți
renumiți investitori germani sunt producătorul
de energie E.O.N, precum și magazinele
Metro, Kaufland și Fegro/Selgros.
Criza economică a pus capăt în mod
radical boom-ului economic din Cluj și
a condus, în general, la stagnare. Totuși,
domnul Wotsch vede și câteva aspecte
pozitive ale crizei. Spre exemplu, în perioada
de boom economic, prețurile imobiliarelor
și ale terenurilor au atins limite utopice și
au dus la retragerea investitorilor. Domnul
Dumitru Nick, care deține în Cluj un depozit
de unelte agricole, a fost martor al acestei
creșteri absurde a prețurilor, în momentul
în care a vrut să cumpere un teren, iar prețul
lui s-a triplat peste noapte după ce s-a aflat
de venirea firmei Nokia la Cluj. În plus, în
special zona Clujului a fost afectată de lipsa
36 37