Studierende in Deutschland schreiben über Rumänien România în ...

werden. Der Anteil der Selbstbeteiligung
macht 30 % der Gesamtausgaben für Gesundheit
aus. Auch Schwarzzahlungen sind darin
enthalten. Seit 2004 besteht die Möglichkeit,
eine private Zusatzversicherung abzuschließen.
Geplante Maßnahmen des
Gesundheitsministeriums
Um die Lage des Gesundheitssystems zu
verbessern, zieht Attila Cseke, der rumänische
Gesundheitsminister 1 , die folgenden Maßnahmen
in Betracht: Die finanzielle Lage
soll durch die Einführung des „Clawback“-
Systems verbessert werden. Alle Pharma-
Unternehmen, die ihre Medikamente in
Rumänien absetzen, müssen zwischen 5 und
11 % ihrer Umsätze als Beiträge zum öffentlichen
Gesundheitssystem beisteuern.
Die Übertragung der öffentlichen Kliniken
an die Kommunalbehörden soll bis
zum 1. Juli 2010 abgeschlossen werden.
Ein großes Problem stellt die Bürokratie
des Systems dar. Die Einführung der
Krankenkarte ab 2011 soll als Mittel zur
Bekämpfung der Bürokratie dienen.
Situation in Krankenhäusern
und Praxen
Eine vom Euro Health Consumer Index
2009 veröffentliche Studie besagt, dass
die Qualität der medizinischen Dienste in
Rumänien unter den europäischen Standards
liegt. Die Patienten beklagen sich über die
schlechte Behandlung, das zusätzliche Zahlen
von Bestechungsgeldern und die Notwendigkeit,
Geschenke zu machen. Die Schilderung
eines rumänischen Studenten bestätigt
diese Aussage. Bei einer Standardoperation
mussten sowohl der Operateur als auch der
Anästhesist bestochen werden. Auch die
1] zurückgetreten im Sommer 2011
Stationsschwester erwartet eine Aufmerksamkeit,
damit der Aufenthalt nicht frühzeitig
beendet wird. Das unnötige Blockieren von
Betten wird häufig nicht gerne gesehen.
Das Einhalten der Hygienevorschriften ist
für das medizinische Personal nicht einfach.
Es mangelt an Handschuhen und Desinfektionsmittel,
aber auch an der persönlichen
Hygiene der Mitarbeiter. Im Jahre 2008 haben
sich fast 10.000 Patienten während eines
Krankenhausaufenthaltes mit Keimen infiziert.
Die Infektion mit Krankenhauskeimen stellt
aber auch in Deutschland ein Problem dar.
Wird in neue Technologie investiert, ist das
Anschaffen der Grundversorgungsartikel nicht
mehr möglich. Die Unterfinanzierung führt zu
Schwierigkeiten bei der Versorgung mit notwendigen
Medikamenten und Sanitärmaterialien
in den Notaufnahmen und den Blutspendezentren.
Auch die fehlenden Investitionen in
die medizinische Forschung werden bemängelt.
Das Gehalt eines Arztes beträgt zwischen
300 und 1500 Euro. Die Erhöhung der Gehälter
kommt in naher Zukunft nicht in Frage.
Viele Ärzte entscheiden sich deshalb, Rumänien
zu verlassen. Im Jahr 2008 sind 4000
Ärzte nach Westeuropa ausgewandert. Um
dem Fachkräftemängel entgegen zu wirken,
wird über Maßnahmen nachgedacht, die die
Berufe im medizinischen Bereich attraktiver
machen. Den Ärzten sollen kostenlose Wohnungen
zur Verfügung gestellt werden und in
ländlichen Gegenden soll den Ärzten zusätzliche
Unterstützung entgegengebracht werden.
In diesen Gebieten ist die ärztliche Versorgung
ohnehin defizitär.
Die Pharma-Industrie
und die Apotheken
Die schwierige wirtschaftliche Situation
Rumäniens macht auch vor der Pharma-Industrie
keinen Halt. Der Umsatzrückgang wird
wohl zu einer Schließung vieler Apotheken
Asigurarea medicală
În 1997 a fost promulgată legea care prevedea
introducerea unei asigurări medicale. În cazul
acestei asigurări medicale este vorba de o
asigurare obligatorie a cetățenilor. Sistemul
sanitar este finanțat prin cotizațiile la Casa
de Asigurări de Sănătate. Rata contribuției
este de 12 % din venitul brut. Aceasta este
achitată de angajator și angajat. Persoanele cu
dizabilități, veteranii, șomerii, precum și copiii
și tinerii sunt scutiți de la plata cotizației.
Pentru a garanta cotizația, Casele de Asigurări
de Sănătate zonale încheie contracte
cu furnizorii de servicii medicale. În cazul
negocierilor cu Ministerul Sănătății, Casa
Națională de Asigurări de Sănătate pune la
dispoziție un catalog al contribuțiilor. Acesta
este refăcut în fiecare an. În prezent, asigurarea
de sănătate acoperă tratamentul cu medicamente
pentru bolile cronice, tratamentul
acut și o parte din tratamentul stomatologic.
Se dorește încheierea de contracte individuale
cu fiecare asigurat, pentru a defini exact
contribuția de bază gratuită. Astfel trebuie
să se facă o ofertă pentru limita minimă a
contribuției medicale. Procentul contribuției
personale pentru sănătate este de 30 % din
cheltuielile totale. Aici sunt cuprinse și taxele
inoficiale. Din anul 2004 există posibilitatea
de a încheia o asigurare suplimentară privată.
Măsurile planificate de
Ministerul Sănătății
Pentru a îmbunătăți situația sistemului
sanitar, Attila Cseke, ministrul român al
sănătății 1 , are în vedere următoarele măsuri:
situația financiară trebuie îmbunătățită
prin implementarea sistemului „Clawback“.
Toate firmele farmaceutice care vând medicamente
în România trebuie să contribuie
la sistemul public de sănătate cu o cotizație
între 5 și 11 procente din cifra lor de afaceri.
1] demisionat in vara anului 2011 (observația redacției)
Transferul clinicilor de stat spre autoritățile
locale trebuie să se încheie până la 1 iulie 2010.
O problemă majoră o constituie birocrația
sistemului. Introducerea cardului de sănătate
începând cu 2011 trebuie să servească drept
mijloc de combatere a birocrației.
Situația spitalelor și a
cabinetelor private
Un studiu publicat de Euro Health Consumer
Index 2009 arată că în România calitatea
serviciilor medicale este sub standardul
european. Pacienții se plâng de tratamentul
prost, de mita pe care trebuie să o plătească
și de obligația de a face cadouri. Descrierea
pe care a făcut-o un student român confirmă
aceste afirmații. Pentru o operație standard
a trebuit să fie mituit atât chirurgul, cât și
anestezistul. Și asistentele din secțiile de spital
așteaptă o atenție, pentru ca pacientul să nu
fie externat mai repede. Ocuparea inutilă
a paturilor nu este văzută cu ochi buni.
Păstrarea regulilor de igienă nu este un
lucru simplu pentru personalul medical.
Se duce lipsă de mănuși, de dezinfectant,
dar și de igienă personală a angajaților. În
anul 2008 aproape 10 000 de pacienți au
suferit infecții bacteriene în perioada spitalizării.
Infecțiile bacteriene din spital constituie
însă o problemă și în Germania.
Dacă se investește în tehnologie, nu mai
este posibilă aprovizionarea cu produsele
de bază. Subfinanțarea duce la dificultăți în
aprovizionarea cu medicamentele necesare și
cu produsele sanitare în centrele de urgență
și de donare de sânge. Lipsesc, de asemenea,
investițiile în cercetarea medicală.
Salariul unui medic este între 300 și 1500 de
euro. O mărire a salariului nu întră pe viitor
în discuție. Din acest motiv, mulți medici au
44 45