Povestea revenirii mele - uefiscdi

toată perioada derulării stagiului doctoral am beneficiat
de condiţii privilegiate în Departamentul de
Ecologie Sistemică în sensul că mi-au fost aprobate
numeroase deplasări în Germania.
În momentul finalizării şi susţinerii tezei de doctorat,
m-am întors în ţară cu speranţa că voi pune în
practică toate cunoştinţele acumulate, şi că voi putea
să mă implic în cercetare cel puţin la nivelul la care
lucrasem în Germania. Din păcate acest lucru nu a
fost decât parţial posibil, deoarece brusc nu mai eram
competentă, deşi mi se oferise o poziţie de cercetare
iar eu încercasem tot timpul să demonstrez că o
merit. Concluzia a fost că standardul meu nu era la
nivelul colectivului din care făceam parte iar doctoratul
pe care-l finalizasem se dorea a nu fi echivalat în
ţară.
Câştigasem în competitţa CNCSIS din 2001 un
proiect de tineri cercetatori (At) pe care l-am derulat
în acord cu obiectivele şi activităţile propuse, ocupându-mă
aşa cum era firesc şi de partea manageriala.
Se pare că acţiunile mele erau un exemplu negativ
pentru colegii mei. Mă abătusem de la drumul care-mi
fusese stabilit fără ca cineva să mă întrebe dacă eu
vreau să merg în acea direcţie, şi fără să mai intru în
detalii legate de suferinţa şi umilinţa îndurate aproximativ
patru ani, de la susţinerea tezei de doctorat
până în momentul plecării cu bursa post doctorală
concluzia (nu a mea!) a fost că era cazul să-mi dau
demisia. Cum aceasta atmosferă negativă plutea de
ceva ani în departament, şi cum eu doream să lucrez
în continuare în cercetare, m-am hotarat să-mi caut
de lucru în Germania, acolo unde fusesem atăţia ani
tratată cu mult respect şi unde îmi fusese apreciată
munca, obţinând astfel o bursa post doctorală Marie
Curie pe o perioadă de doi ani. Însă tot nu era suficient
că plecam, trebuia neaparat să plec definitiv şi
cum altfel, decât prin demisie, situaţie care mie mi s-
a părut mai mult decăt nedreaptă, deoarece nu plecam
"la cules de căpşuni". Am hotărât aşadar să
merg în audienţă la regretatul Prof. dr. Ioan
Mihăilescu, rector al Universităţii din Bucureşti din
acea perioadă, care m-a susţinut şi sfătuit să scriu o
demisie care putea să intre în vigoare în anul 2005
când urma să mă întorc în ţară. Astfel, eu am beneficiat
aşa cum era legal, de vechime profesională pe
toată durata stagiului post doctoral.
Când am decis să mă întorc în ţară, ca semn de
bun venit, mi se pregătise o adresă care a fost
depusă la administraţia Universităţii din Bucureşti în
care se preciza că nu mai lucrez în Departamentul de
Ecologie Sistemică. Nu mi-am dorit să mă întorc şi
nu-mi voi dori vreodată să mai lucrez în locul unde
deliberat am fost tratată ca un tehnician. Ce e drept,
după ce am intrat la facultate am decis să mă angajez
pe durata studiilor, în ideea de a nu mă trezi cu o
repartiţie „unde se agăţa harta în cui” aşa cum mai
aveam cazuri în familie....., şi am fost angajată pe
perioada studenţiei ca laborant/tehnician în acest
departament de ecologie unde aproape nimeni nu a
dorit sau nu a putut mai târziu să mă trateze altfel,
decât ca pe un tehnician, în ciuda faptului că mi se
oferise posibilitatea de a ocupa o poziţie de cercetător,
şi indiferent de progresul meu profesional.
stage I benefited from the privileged conditions in the
Department of Systemic Ecology, namely, I received
numerous approvals for traveling to Germany.
After finalizing my thesis and graduating the PhD,
I returned to my country hoping to put in practice all
the knowledge I had achieved, and to involve myself
in research activities at least at the same level I had
worked in Germany. Unfortunately, this was only partially
possible because suddenly I was not enough
qualified, in spite of the research position I was
offered, and in spite of my effort to demonstrate that I
deserved it. The conclusion was that my standard
was under the level of the research team where I
belonged, and my doctoral thesis wasn't due to be
recognized in Romania.
I won in the 2001 CNCSIS competition a project
for young researchers (At), which I ran according to
the proposed objectives and activities, carrying on the
managerial work as well, naturally. It seems that my
initiatives were a bad example for my colleagues. I
had driven away from the path that had been set for
me without anybody asking me if I really wanted to
follow that direction. Without entering in any more
details regarding the suffering and humiliation I
endured for approximately four years, after graduating
the PhD until my departure with a post. doc. fellowship,
the conclusion (although not mine) was that
I had to resign. As this negative atmosphere was
floating for some years in the department, and as I
wished to continue working in the research field, I
decided to look for work in Germany, where I had
been for so many years treated with respect and
where my work had been appreciated, obtaining a
Marie Curie post. doc. fellowship for a two year period.
But my departure was not enough; I had to leave
for good and only by resigning, situation that I found
more than unfair because I was not going to "harvest
strawberries". I decided to ask for advise at the
regretted Prof. dr. Ioan Mihailescu, who was rector of
University of Bucharest in that period of time, and he
supported and advised me to write a resignation
which would be in force in 2005, when I intended to
come back to Romania. Thus, I benefited from the
years of professional experience during the whole
period of the post doc. fellowship, as it was lawful.
When I decided to come back, as a "welcome
sign", it was prepared for me a letter of communication
which was sent to the administration of the
University of Bucharest, in which it was specified that
I did not work anymore in the Department of Systemic
Ecology. I didn't wish to come back and I will never
wish to work in the place where I was deliberately
treated as a technician. It is true that after I had been
accepted to the University, I decided to work during
my studies, because I feared that after graduation I
would be assigned to work extremely far away from
home. I had such examples in my family. For this reason
I was hired as a technician during the study time
in the Department of Ecology, where almost nobody
didn't whish or couldn't later consider me more than a
technician, in spite of the possibility I had been given
to occupy a research position and in spite of my professional
progress.
71
Povestea revenirii mele - domeniul biologie