Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie
Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie
Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Spiritul <strong>de</strong> educaŃie din epoca pastorală a episcopului Márton Áron (1924-<br />
1980)<br />
19<br />
Bene<strong>de</strong>k Matilda Ramona<br />
Liceul Teologic Romano Catolic „Szent László” Ora<strong>de</strong>a<br />
1.1. Viziunea umană a lui Márton Áron<br />
Viziunea umană a lui Márton Áron nu este o noutate, <strong>de</strong>oarece o are ca bază, viziunea umană<br />
din Sfânta Scriptură, care a văzut omul în <strong>de</strong>plinătatea ei. Acest lucru a fost necesar, <strong>de</strong>oarece în<br />
secolul anterior, s-a schimbat viziunea <strong>de</strong>spre om în aşa fel încât a provocat <strong>de</strong>formarea societăŃii şi<br />
greutăŃi în formarea condiŃiilor <strong>de</strong> viaŃă a omului. Despre ce este vorba? Ca o reacŃie la<br />
absolitismul monarhic <strong>de</strong> dinainte, liberalismul clasic aflat în consolidare, a pus accentul pe<br />
libertatea omului. Conform acestei teorii, individul este sfânt şi inviolabil, aspiraŃiile individuale nu<br />
pot fi lezate <strong>de</strong> interesele colective sau instituŃionale. Dar, aspiraŃiile întreprinzătoare manifestate<br />
<strong>de</strong> unii, a lezat posibilităŃile altora, iar pe vremea capitalismului clasic, mulŃi au <strong>de</strong>venit mizerabili,<br />
pentru că întreprinzătorii au avut mână liberă în formarea pieŃei.<br />
Ca o reacŃie, principiile socialiste au accentuat dimensiunea colectivă în dauna personalităŃii<br />
individului. În secolul al XIX-lea, în lupta dintre liberalismul clasic şi socialism, libertatea şi<br />
răspun<strong>de</strong>rea, dreptatea individuală şi responsabilitatea colectivă au purtat războiul. 1<br />
În acest context, în 1891, papa Leo al XIII – lea a prezentat enciclica Rerum Novarum, care a<br />
respins atât punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re a liberalismului cât şi a socialismului, <strong>de</strong>oarece a privit omul ca o<br />
fiinŃă dichotomă, 2 a văzut în el, personalitatea şi dimensiunea colectivă, libertatea şi răspun<strong>de</strong>rea<br />
faŃă <strong>de</strong> celălalt, drepturile la libertate şi răspun<strong>de</strong>rile, împreună la un loc. În timpul activităŃii lui<br />
Márton Áron, în enciclica Quadragesimo Anno apare teoria subsidiarităŃii, care ve<strong>de</strong> împreună<br />
posibilităŃile individuale cu responsabilitatea statului (responsabilităŃile faŃă <strong>de</strong> cetăŃean). Aceste<br />
principii sunt în concordanŃă cu viziunea umană biblică, care ve<strong>de</strong> împreună în individ<br />
1 Virt László, Nyitott szívvel, Budapest, 2002, p. 59.<br />
2 Id.