Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie

Este vorba despre denominaŃionalismul religios, tipic Statelor Unite ale Americii. PiaŃa
concurenŃială a valorilor şi normelor religioase instituŃionalizează la nivelul societăŃii, “imperativul
eretic”, care presupune o opŃiune între credinŃe şi valori diferite, ducând la relativizarea
adevărurilor de credinŃă ale oricărei denominaŃiuni religioase, în contrast cu pretenŃia de adevăr
absolut a religiei în general.
În acest context, Berger propune trei variante pentru soluŃionarea crizei teologiei
contemporane: reafirmarea autorităŃii tradiŃiei, încercarea de secularizare a tradiŃiei religioase şi
recuperarea experienŃelor încorporate tradiŃiei, fosilizate şi desuete.
Teologia protestantă prin Karl Barth, Rudolf Otto şi Friederich Schleimarcher a încercat să
împletească toate aceste trei posibilităŃi. În concluzie, din punctul de vedere al lui Weber,
secularizarea nu presupune neapărat dispariŃia religiei instituŃionale, ci existenŃa pluralismului
religios cu deschidere ecumenică 16 .
Thomas Luckmann defineşte secularizarea ca “subiectivizare a credinŃei”.
Marginalizarea religiei instituŃionale şi secularizarea ei internă se datorează excesivei
instituŃionalizări a religiei şi transformărilor globale ale societăŃii. Pentru Luckmann, secularizarea
nu este un declin doar al creştinismului, ci este apariŃia unei alte forme de religie “ religia
invizibilă”, care se manifestă in sferă privată bazându-se pe sentimente şi emoŃii proprii ale
individului. Individul alege din oferta religioasă de pe piaŃă sau din ideologiile politice şi
economice produsul care îl satisface şi care i se potriveşte cel mai bine, rezultând un sincretism, o
sinteză individuală a semnificaŃiilor ultime ale realităŃii. În pofida acestui pluralism sau sincretism
religios, fiecare individ pretinde a poseda o autoritate sacră, totală. Pentru Luchmann, procesul
raŃionalizării componentelor ordinii sociale este unul dezumanizant ducând la izolarea individului
de semenii săi şi la creşterea anomiei ca formă a devianŃei 17 .
Din perspectiva lui Bryan Wilson, teoria secularizării analizează religia prin rolul pe care îl
îndeplineşte aceasta în alcătuirea sistemului social.
Este evident că funcŃia principală a religiei este una soteriologică oferindu-le oamenilor
perspectiva mântuirii şi călăuzindu-i în acest scop. Pe lângă această funcŃie principală, religia mai
exercită unele funcŃii latente cu conotaŃii imanente prin care reconfortează psihic stresul cotidian al
societăŃii. FuncŃiile latente fac trimitere la controlul social (Durkheim) concretizat în funcŃionalism
şi la exprimarea emoŃiilor.
Din punct de vedere funcŃionalist, religia este utilă societăŃii deoarece creează puternice
legături de solidaritate şi de coeziune în interiorul comunităŃilor prin norme fixe şi sancŃiuni
16 Ibidem, p.87-88.
17 Ibidem, p.93.
59