Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie
Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie
Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Religie şi secularizare<br />
54<br />
Pr. Prof. Alin Florin Sonea<br />
Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Ora<strong>de</strong>a<br />
I. Secularizarea ca fenomen social<br />
I.1.Religia din perspectivă sociologică<br />
Înainte <strong>de</strong> apariŃia ştiinŃelor, teologia – sau la nivelul simŃului comun religia, a constituit<br />
singura bază reală <strong>de</strong> explicare şi înŃelegere a lumii în ansamblul ei constitutiv: univers, om,<br />
societate, toate raportate la o ordine religios - morală care îşi are fundamentul şi autoritatea în<br />
Dumnezeu, fiinŃă absolută şi supranaturală cu care omul poate să intre în legătură.<br />
Prin <strong>de</strong>zvoltarea ştiinŃelor naturale şi prin <strong>de</strong>scoperirea cauzalităŃilor şi legităŃilor universului,<br />
treptat autoritatea lui Dumnezeu ca si creator şi proniator al lumii a fost subminată. Concomitent cu<br />
progresul ştiinŃelor naturale s-au <strong>de</strong>zvoltat după o metodologie asemănătoare acestora, ştiinŃele<br />
sociale sau umaniste. Realitatea socială avea sa fie explicată conform unei metodologii pozitiviste<br />
în baza unei neutralităŃi axiologice din care Dumnezeu era exclus, singurul centru <strong>de</strong> raportare fiind<br />
umanitatea, limitată doar la cunoaşterea empirică a faptelor sociale, fără nici o raportare la<br />
transcen<strong>de</strong>nt.<br />
Auguste Comte (1798 – 1857), consi<strong>de</strong>rat părintele pozitivismului şi inventatorul<br />
neologismului “sociologie”, propune şi elaborează o ierarhie a ştiinŃelor compusă din trei stări sau<br />
stadii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />
Prima stare o numeşte teologică sau fictivă. În această etapă, spiritul uman, îşi reprezintă<br />
fenomenele imaginativ, ca fiind produse <strong>de</strong> acŃiunea factorilor supranaturali 1 . Ca şi concepŃii<br />
religioase în această perioadă sunt cuprinse fetişismul, politeismul şi monoteismul. Este<br />
consi<strong>de</strong>rată o epocă <strong>de</strong> copilărie a umanităŃii, stabilă, dominată <strong>de</strong> un sistem feudal şi militar.<br />
1 Christian Tămaş, Crize contemporane: disoluŃia sacrului, Editura Ars Longa, Iaşi, 2003, p.157.