02.04.2013 Views

Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie

Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie

Numarul 1 Dascalul Crestin - Profesor de religie

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Religie şi secularizare<br />

54<br />

Pr. Prof. Alin Florin Sonea<br />

Liceul Teologic Ortodox „Episcop Roman Ciorogariu” Ora<strong>de</strong>a<br />

I. Secularizarea ca fenomen social<br />

I.1.Religia din perspectivă sociologică<br />

Înainte <strong>de</strong> apariŃia ştiinŃelor, teologia – sau la nivelul simŃului comun religia, a constituit<br />

singura bază reală <strong>de</strong> explicare şi înŃelegere a lumii în ansamblul ei constitutiv: univers, om,<br />

societate, toate raportate la o ordine religios - morală care îşi are fundamentul şi autoritatea în<br />

Dumnezeu, fiinŃă absolută şi supranaturală cu care omul poate să intre în legătură.<br />

Prin <strong>de</strong>zvoltarea ştiinŃelor naturale şi prin <strong>de</strong>scoperirea cauzalităŃilor şi legităŃilor universului,<br />

treptat autoritatea lui Dumnezeu ca si creator şi proniator al lumii a fost subminată. Concomitent cu<br />

progresul ştiinŃelor naturale s-au <strong>de</strong>zvoltat după o metodologie asemănătoare acestora, ştiinŃele<br />

sociale sau umaniste. Realitatea socială avea sa fie explicată conform unei metodologii pozitiviste<br />

în baza unei neutralităŃi axiologice din care Dumnezeu era exclus, singurul centru <strong>de</strong> raportare fiind<br />

umanitatea, limitată doar la cunoaşterea empirică a faptelor sociale, fără nici o raportare la<br />

transcen<strong>de</strong>nt.<br />

Auguste Comte (1798 – 1857), consi<strong>de</strong>rat părintele pozitivismului şi inventatorul<br />

neologismului “sociologie”, propune şi elaborează o ierarhie a ştiinŃelor compusă din trei stări sau<br />

stadii <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare.<br />

Prima stare o numeşte teologică sau fictivă. În această etapă, spiritul uman, îşi reprezintă<br />

fenomenele imaginativ, ca fiind produse <strong>de</strong> acŃiunea factorilor supranaturali 1 . Ca şi concepŃii<br />

religioase în această perioadă sunt cuprinse fetişismul, politeismul şi monoteismul. Este<br />

consi<strong>de</strong>rată o epocă <strong>de</strong> copilărie a umanităŃii, stabilă, dominată <strong>de</strong> un sistem feudal şi militar.<br />

1 Christian Tămaş, Crize contemporane: disoluŃia sacrului, Editura Ars Longa, Iaşi, 2003, p.157.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!