Sindromul Balint - dr. Dorin Dragos
Sindromul Balint - dr. Dorin Dragos
Sindromul Balint - dr. Dorin Dragos
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
este de a începe din ca<strong>dr</strong>anul stâng superior şi de a se<br />
deplasa sistematic pe fâşii orizontale sau verticale. Unii<br />
pacienţi au tendinţa de a începe din <strong>dr</strong>eapta şi de a<br />
parcurge foaia de hârtie la întâmplare. Aceasta reprezintă<br />
o manifestare subtilă a neglijării hemispaţiului stâng chiar<br />
dacă în final pacientul reuşeşte să detecteze toate ţintele.<br />
Unii pacienţi cu neglijare spaţială pot să nege o<br />
hemipareză sau o hemihipoestezie sau pot chiar nega că<br />
membrele paralizate le aparţin = anosognozie.<br />
Leziunile cerebrovasculare şi neoplasmele EmD sunt<br />
cele mai frecvente cauze de neglijare hemispaţială. În<br />
funcţie de sediul leziunii, pacientul cu neglijare poate avea<br />
şi hemipareză, hemihipoestezie, hemianopsie pe stânga.<br />
Leziunile centrate în jurul componentelor<br />
frontale ale reţelei pentru orientarea spaţială determină<br />
sin<strong>dr</strong>oame de neglijare hemispaţială în care predomină<br />
deficitele motor-exploratorii;<br />
parietale determină sin<strong>dr</strong>oame de neglijare hemispaţială<br />
în care predomină deficitele senzorialreprezentaţionale:<br />
• sin<strong>dr</strong>omul <strong>Balint</strong> (parietal dorsal bilateral);<br />
• apraxia îmbrăcatului (tot parietal dorsal bilateral):<br />
pacientul nu poate alinia axa corpului cu axa<br />
îmbrăcămintei: de exemplu, în încercarea de a se<br />
îmbrăca, se chinuieşte ţinând haina de partea de jos sau<br />
băgând mâna într-o cută a căptuşelii în loc de mânecă;<br />
• apraxie de construcţie (parietal posterior <strong>dr</strong>ept): nu<br />
poate copia un desen format din câteva linii simple.<br />
<strong>Sin<strong>dr</strong>omul</strong> <strong>Balint</strong><br />
Afectarea bilaterală a reţelei pentru orientarea<br />
spaţială, în special a componentelor parietale stare<br />
de dezorientare spaţială severă:<br />
deficit în explorarea vizuomotorie a mediului = apraxie<br />
oculomotorie<br />
deficit în apucarea corectă a ţintelor vizuale;<br />
cea mai <strong>dr</strong>amatică componentă este simultagnozia –<br />
incapacitatea de a integra informaţia din centrul câmpului<br />
vizual cu informaţia vizuală de la periferia câmpului vizual;<br />
pacientul se cramponează de informaţia din centrul<br />
câmpului vizual, fără a încerca să exploreze şi restul<br />
mediului vizual în căutarea altor informaţii: „nu vede<br />
pădurea din cauza copacilor”. Scenele vizuale complexe<br />
nu pot fi percepute în integralitatea lor limitarea severă<br />
a capacităţii de identificare vizuală a obiectelor şi a<br />
scenelor. De exemplu, unui pacient i se cere să<br />
denumească o lampă de birou – pacientul observă baza<br />
circulară a lămpii şi o va denumi scrumieră. Unii dintre<br />
aceşti pacienţi vor relată că obiectele pe care le privesc<br />
dispar brusc, probabil din cauza incapacităţii de a privi din<br />
nou punctul aflat iniţial în centrul câmpului vizual după<br />
mişcări scurte sacadate. Mişcarea şi stimulii care distrag<br />
atenţia exacerbează dificultăţile de percepţie vizuală.<br />
Simultagnozia se poate produce uneori izolat fără<br />
celelalte două componente ale sin<strong>dr</strong>omului <strong>Balint</strong>.<br />
O adaptare a testului de detectare a ţintelor. Unele din<br />
literele ţintă (de exemplu, „A”) sunt desenate mult mai mari<br />
(7,5-10 cm) decât celelalte (2,5 cm) şi toate literele sunt<br />
împrăştiate printre repere derutante (celelalte litere).<br />
Pacientul cu simultagnozie nu va identifica ţintele mari,<br />
deoarece informaţia necesară pentru identificarea acestora<br />
nu poate fi limitată la centrul câmpului vizual, ci necesită<br />
integrarea informaţiei provenite dintr-o arie mai largă a<br />
câmpului vizual. Incapacitatea de a identifica ţintele mari<br />
demonstrează că nu o acuitate vizuală redusă ar fi de vină<br />
SINDROMUL BALINT 13<br />
pentru tulburarea funcţiei vizuale şi că problema este<br />
centrală mai degrabă decât periferică.<br />
Cauze: leziuni bilaterale a cortexului parietal dorsal.<br />
Infarcte în zona de graniţă dintre t_acm şi t_acp,<br />
hipoglicemia, tromboza sinusului sagital, boli degenerative<br />
(Alzheimer).<br />
Recunoaşterea obiectelor –<br />
reţeaua occipitotemporală<br />
Leziunile bilaterale din cortexul occipitotemporal<br />
(infarcte în t_acp bilateral) nu poate recunoaşte feţele<br />
(prosopagnozia) şi obiectele (agnozia vizuală a obiectelor).<br />
Pacientul cu prosopagnozie (PA) nu poate recunoaşte<br />
feţe familiare, inclusiv reflexia propriei feţe într-o oglindă.<br />
Nu este un defect de percepţie, deoarece aceşti pacienţi<br />
pot spune dacă două feţe sunt identice sau nu. Pacientul<br />
cu PA nu poate recunoaşte o faţă familiară doar prin<br />
inspecţie vizuală, dar poate să recunoască persoana<br />
folosindu-se de alte indicii, de exemplu auditive (dacă i se<br />
permite să audă vocea persoanei respective). Nu poate<br />
recunoaşte membrii individuali ai unui grup generic de<br />
obiecte (deficit în recunoaşterea vizuală a trăsăturilor<br />
specifice care caracterizează membrii individuali ai unei<br />
clase de obiecte), deşi identificarea generică a obiectului<br />
este posibilă. Îşi dă seama că o faţă este o faţă, dar nu<br />
poate recunoaşte a cui este. Îşi dă seama că o maşină este<br />
o maşină, dar nu poate recunoaşte ce marcă de maşină<br />
este.<br />
Când problemele de recunoaştere sunt mai generalizate<br />
şi se extinde la identificarea generică a obiectelor comune<br />
= agnozie vizuală a obiectelor (AVO). Spre deosebire de<br />
pacientul cu PA, pacientul cu AVO nu poate recunoaşte o<br />
faţă ca fiind o faţă sau o maşină ca fiind o maşină. Este<br />
important să o deosebim de anomie, în care pacientul nu<br />
poate denumi obiectul, dar poate să descrie la ce se<br />
foloseşte. În timp ce pacientul cu AVO nu poate nici să<br />
denumească obiectul, nici să descrie la ce foloseşte.<br />
Memoria de lungă durată –<br />
reţeaua limbică pentru<br />
memoria de lungă durată<br />
Sistemul limbic: ariile limbice şi paralimbice, nucleii<br />
anterior şi medial ai talamusului, părţile bazale din striatum,<br />
hipotalamusul.<br />
Amnezie:<br />
retrogradă: nu-şi aminteşte evenimentele care s-au<br />
petrecut înainte de instalarea stării de amnezie.<br />
Evenimentele relativ recente sunt mai vulnerabile decât<br />
cele îndepărtate (rareori va uita evenimentele din copilăria<br />
timpurie). Un pacient care afirmă că nu-şi mai aduce<br />
aminte cum se numeşte, dar îşi aminteşte evenimentele<br />
zilei respective nu are o tulburare de memorie de cauză<br />
neurologică.<br />
anterogradă: incapacitate de a depozita, reţine şi<br />
reaminti cunoştinţe noi.<br />
Pacienţii amnezici sunt perfect alerţi şi motivaţi, dar nuşi<br />
pot aminti evenimente minore (ce au mâncat etc.)<br />
petrecute cu câteva minute în urmă sau evenimente<br />
importante petrecute cu câteva ore în urmă. În stadiile<br />
acute vor avea tendinţa de a umple golurile de memorie cu<br />
informaţie inexactă, inventată, adesea neplauzibilă<br />
(confabulaţie). Aceşti pacienţi uită că uită şi au tendinţa de
Change language