Sindromul Balint - dr. Dorin Dragos

More documents

Recommendations

Info

18 atent / confuz? dacă pacientul nu răspunde, îl atinge pe mână şi îi cere să-l strângă de mână dacă îl aude îl scutură de umăr îi provoacă o durere (îl strânge de mamelon sau îl apasă pe marginea inferioară a orbitei) dacă pacientul tot nu răspunde, înseamnă că se află în comă. Vorbirea. Dizartria – nu poate articula (leziuni ale limbii sau ale palatului). Disfonia (scade intensitatea) – leziuni ale palatului şi ale corzilor vocale. Disfazie / afazie – dificultate în a înţelege limbajul vorbit sau a se exprima în limbaj vorbit. nefluentă (expresivă): vorbirea e ezitantă şi laborioasă, cu articulare defectuoasă; pacientul nu are probleme cu înţelegerea; îi este dificil să rostească fraze complicate; ştie ce vrea să spună, dar nu poate forma comenzile motorii adecvate şi nu poate articula corect; înţelege comenzile verbale sau scrise, dar nu le poate repeta; leziune de lob frontal; fluente (receptive): vorbirea este rapidă şi fluentă, dar e plină de greşeli de sintaxă, cu omisiunea multor cuvinte; articulează spontan, dar foloseşte cuvinte neadecvate; nu poate înţelege comenzile verbale sau scrise şi nu le poate repeta; leziune temporoparietală. Orientarea. În timp, spaţiu, faţă de persoane. Data, ziua săptămânii, unde se află, cine sunt persoanele din jur. afectarea memoriei, atenţiei. Cunoaşterea evenimentelor curente. Cine este preşedinte, prim-ministru, evenimente politice / sociale recente. afectarea orientării, a memoriei recente, a capacităţii de a gândi abstract. Capacitatea de judecată. Ce aţi face dacă aţi vedea o scrisoare închisă, timbrată şi adresată lângă o cutie de scrisori? Ce aţi face dacă aţi fi într-o clădire şi aţi observa că a izbucnit un incendiu? În realitate, pacientul poate să răspundă corect, dar să se poarte incorect într-o situaţie concretă. leziuni de lob frontal. Capacitatea de abstractizare. i se cere să interpreteze un proverb: „Cine fură azi un ou mâine va fura un bou”. Interpretare concretă retard mental, demenţă, schizofrenie (uneori dau interpretări bizare); să indice asemănarea dintre două elemente: ce au în comun un ciocan şi un ferăstrău, o găină şi o cioară; Vocabularul. Retard mental vocabular redus. I se cere pacientului să definească anumite cuvinte şi să le folosească în propoziţii. Reacţiile emoţionale. Observarea pacientului în timpul examinării. Îl întreabă dacă a sesizat modificări ale stării de spirit. Memoria. (v. Reţeaua limbică) îi spune pacientului 3 cuvinte („gâscă, verde, şapte”), atrăgându-i atenţia că trebuie să le ţină minte după 5 minute (în care timp examinarea a continuat), îl întreabă care sunt cele 3 cuvinte (memoria recentă leziuni ale lobului temporal); pacientul să indice cât mai multe elemente dintr-o categorie (flori, profesii, unelte etc.) (memoria stabilă); îi cere pacientului să-şi reamintească evenimente din copilărie / adolescenţă / tinereţe. Capacitatea de a efectua calcule: să numere înapoi din 7 în 7. Recunoaşterea obiectelor (gnozia): nu poate recunoaşte un stimul senzorial, deşi senzaţia primară este normală; să denumească o monedă, un stilou, o haină; în caz de leziuni parietale în emisfera nedominantă agnozie vizuală – nu poate recunoaşte un obiect pe care-l vede; agnozie tactilă – nu poate recunoaşte un obiect prin EXAMEN CLINIC GNERAL ŞI NEUROPSIHIC - DR. DORIN DRAGOŞ pipăit; autotopagnozia – nu-şi poate recunoaşte o parte a corpului. Praxia (abilitatea manuală). Capacitatea de a efectua o activitate motorie. Dispraxie / apraxia = scăderea / dispariţia capacităţii de a efectua mişcări voluntare, deşi nu există deficit motor, senzorial sau de coordonare. Pacientul aude şi înţelege comenzile, dar nu este capabil să integreze activităţile motorii necesare pentru îndeplinirea comenzilor. I se cere să toarne apă într-un pahar şi să bea apa. leziune în lobul frontal. Apraxie de construcţie – nu poate construi desene simple. Examinatorul desenează o formă şi îi cere pacientului să o copieze. Îi cere să deseneze un ceas sau o faţă. leziuni în porţiunea posterioară a lobului parietal. Nervii cranieni NC1 – n. olfactiv. Nu se testează în mod obişnuit. Se testează la pacienţii la care se bănuieşte o leziune a lobului frontal. Pacientul închide ochii şi îşi astupă o nară, în timp ce examinatorul îi apropie de cealaltă nară o substanţă test volatilă şi neiritantă (cuişoare, vanilie, cafea proaspăt măcinată, lavandă). Utilizarea unei substanţe iritante (cum este alcoolul) ar stimula şi NC5, pe lângă NC1, şi testul nu ar mai fi acurat. Se cere pacientului să identifice substanţa. Fiecare nară este testată separat. Pierderea unilaterală a mirosului = anosmie unilaterală, este mai importantă decât pierderea bilaterală, indicând o leziune afectând nervul sau tractul olfactiv de partea leziunii. anosmie. NC2 – n. optic. Se evaluează acuitatea vizuală, câmpului vizual. amauroză. NC3 – n. oculomotor. Se evaluează mm. extrinseci ai globului ocular drept medial, superior, inferior şi oblic inferior. Mm intrinseci care controlează constricţia pupilară şi acomodarea. Reflexul pupilar la lumină (reflexul pupilar fotomotor) depinde de funcţia NC2 şi NC3. diplopie, ptoză, midriază, pierderea acomodării. NC4 – n. trohlear. Se evaluează m. oblic superior diplopie. NC5 – n. trigemen. componenta senzitivă: senzaţiile de la nivelul feţei, mucoasa nazală, bucală, dinţii; porţiunea motorie – muşchii masticaţiei, m. tensor al timpanului; Are 3 ramuri: oftalmică – senzaţia la nivelul sinusurilor frontale, conjunctive, cornee, pleoapa superioară, baza nasului, frunte, scalp până la nivelul vertexului. maxilară – senzaţia la nivelul obrazului, sinusul maxilar, părţile laterale ale nasului, dinţii superiori, nazofaringe, palatul dur, uvulă; mandibulară – senzaţia la nivelul bărbie, mandibulă, 2/3 anterioare ale limbii, dinţii inferiori, gingiile şi planşeul gurii, mucoasa bucală a obrazului. Evaluare: reflexul cornean – închiderea bruscă a ochilor la atingerea corneei; funcţia senzorială – se ating bilateral fruntea, obrazul, mandibula; funcţia motorie – încleştează dinţii şi examinatorul palpează m. maseter şi m. temporal bilateral. O slăbiciune unilaterală va determina devierea mandibulei spre partea leziunii. NC6 – n. abducens. Se evaluează m. drept lateral diplopie.
NC7 – n. facial. Mm. faciali. Gustul în 2/3 anterioare ale limbii. Senzaţia generală la nivelul urechii externe. Fibre motorii parasimpatice la glandele salivare şi la chorda tympani Testarea anomaliilor de simţului gustativ nu este realizată de obicei de un internist Evaluare funcţiei motorii: să dezgolească dinţii (să-şi arate dinţii); să umfle obrajii împotriva rezistenţei opuse de examinator; să-şi încreţească fruntea; să ţină ochii strânşi în timp ce examinatorul încearcă să i deschidă (normal nu ar trebui să poată; AVC care afectează nucleul facialului slăbiciune a m. orbicular al pleoapelor). Porţiunea superioară a nucleului motor al NC7 primeşte fibre corticonucleare atât din ipsilateral, cât şi din contralateral paralizie facială: centrală: afectează muşchii doar din etajul inferior al feţei. periferică: afectează muşchii din ambele etaje ale feţei. NC8 – n. vestibulocohlear. Auz, echilibru şi simţul poziţiei (postură, mers). NC9 – n. glosofaringian. Senzaţia la nivelul faringe, 1/3 posterioară a limbii, timpan. Fibre secretorii spre glanda parotidă. Se evaluează: funcţia senzorială – reflexul de greaţă. Examinatorul atinge 1/3 posterioară a limbii, palatul moale, peretele faringian posterior – declanşează reflexul de greaţă (braţul senzorial prin NC9, braţul motor prin NC10); de obicei însă senzaţia în 1/3 posterioară a limbii nu este testată; funcţia motorie: se cere pacientului să deschidă gura larg şi să spună „Ah… ah…”. Ridicarea simetrică a palatului moale (uvula trebuie să rămână pe linia mediană) funcţia normală a NC9 şi NC10. NC10 – n. vag. Deoarece furnizează fibre motorii pentru faringe şi laringe, examenul pentru NC10 este inclus în cel pentru NC9. NC11 – n. spinal accesor. Întoarce capul spre stânga/dreapta împotriva rezistenţei opuse de examinator – testează NC11 drept/stâng – evaluează m. SCM. Evaluarea m. trapez. Examinatorul îşi pune mâinile pe umerii pacientului, palpează marginea trapezului (între police şi index), îi cere pacientului să ridice umerii împotriva rezistenţei. NC12 – n. hipoglos. Deschide gura – examinatorul inspectează limba (pe care pacientul o ţine în repaus pe planşeul gurii) pentru fasciculaţii (limba apare cutată/încreţită + contracţii vermiculare) leziune a NMP al NC12 (+ amiotrofie a limbii) – în SLA. Se cere pacientului să scoată limba, limba deviază către partea pe care NC12 este afectat (mm. limbii împing limba) Funcţia motorie Forţa musculară – scală de evaluare: 0 – absentă = nici o contracţie; 1 – urmă = uşoară contracţie; 2 – uşoară = nu poate mişca împotriva gravităţii; 3 – acceptabilă = poate mişca împotriva gravităţii; 4 – bună = poate mişca împotriva gravităţii şi a unei uşoare rezistenţei; 5 – normală = poate mişca împotriva gravităţii şi a unei rezistenţei viguroase. Dacă se descoperă slăbiciune musculară, se compară forţa distală cu ce cea proximală – de obicei: MEMBRUL SUPERIOR 19 forţa proximală este scăzută în leziunile musculare forţa distală este scăzută în leziunile neurologice Tonusul muscular – tensiunea reziduală din muşchiul relaxat – se evaluează prin rezistenţa la mişcarea pasivă. Fasciculaţiile se pot observa prin inspecţie directă, dar pot fi evidenţiate mai bine dacă se percută uşor muşchiul cu ciocănelul. Nu este practic să se testeze toţi muşchii se vor evalua anumiţi muşchi cheie. Ulterior se pot testa în mod specific anumiţi muşchi şi anumite rădăcini nervoase. Se realizează întâi inspectarea membrelor superioare şi respectiv inferioare pentru: atrofii musculare, poziţii vicioase etc. Un indicator important este simetria celor două membre superioare, respectiv inferioare. Membrul superior Evaluarea diverselor mişcări individuale: • flexia şi extensia braţului – se ţine pacientul de mână şi i se cere să împingă şi să tragă împotriva rezistenţei; • abducţia braţului – pacientul cu braţele întinse şi palmele în jos, examinatorul îl ţine de feţele ulnare ale antebraţului şi îi cere să abducă antebraţele (şi deci şi braţele) – n. axilar (C5-C6); • flexia antebraţului – n. musculocutan (C5-C6); • extensia antebraţului – n. radial (C6-C8); • flexia [n. median (C6-C7)] pumnului împotriva rezistenţei: pacientul strânge pumnul şi îl flectează din încheietura mâinii – examinatorul încearcă să-l împingă înapoi; • extensia [n. radial (C6-C8)] pumnului împotriva rezistenţei: pacientul strânge pumnul şi îl extinde din încheietura mâinii – examinatorul încearcă să-l împingă înapoi; • adducţia degetelor (nervul median C7-T1) – pacientul apucă indexul şi mediusul examinatorului şi le strânge cât poate de tare – se compară cele două părţi; • abducţia degetelor (nervul ulnar C8-T1) – pacientul să împrăştie degetele depărtându-le între ele cât mai mult posibil – examinatorul încearcă să-i strângă laolaltă degetele; • adducţia policelui (fibre prin n. median din rădăcinile C8- T1) – pacientul să-şi atingă baza degetului mic cu vârful policelui împotriva rezistenţei opuse de examinator; Pentru evaluarea tonusului membrului superior: examinatorul execută mişcări pasive cu membrul superior relaxat al pacientului. Membrul inferior Evaluarea diverselor mişcări individuale: • adducţia şoldului (fibre prin n. obturator din rădăcinile L2-L4); • abducţia şoldului (fibre prin n. gluteal superior din rădăcinile L4-S1); • flexia genunchiului (fibre prin n. sciatic din rădăcinile L4- S1); • extensia genunchiului (fibre prin n. femural din rădăcinile L2-L4); • dorsiflexia gleznei (fibre prin n. peronier profund din rădăcinile L4-L5); • flexia plantară a gleznei (fibre prin n. tibial din rădăcinile L5-S2); • dorsiflexia halucelui (fibre prin n. peronier profund din rădăcinile L4-S1); • flexia plantară a halucelui (fibre prin n. tibial posterior din rădăcinile L5-S2).
Page 1 and 2: Examen clinic general şi neuropsih
Page 3 and 4: suprimarea STH este un răspuns com
Page 5 and 6: Pleurita/pleurezia acută: uneori,
Page 7 and 8: Faciesul etilic (în alcoolism): ro
Page 9 and 10: Pierderea episodică a tonusului mu
Page 11 and 12: Polul anterior al acestei reţele e
Page 13 and 14: este de a începe din cadranul stâ
Page 15 and 16: prefrontale sau ale conexiunilor ac
Page 17: cefalee (90), durere de gât (85),
Page 21 and 22: Reflex cutanat plantar: cu un obiec
Page 23: B Nu se cunoaşte încă mecanismul

Sindromul Balint - dr. Dorin Dragos

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?