Sindromul Balint - dr. Dorin Dragos

8
(poate să apară în SIDA) poate produce paralizie
completă a NC3.
La pacienţi cu diabet sau cu istoric lung de HTA pot să
apară paralizii de NC3 (fără afectarea pupilei), NC4 şi NC6.
Miastenie gravă – diplopie în a doua parte a zilei, pe
măsură ce slăbiciunea musculară se accentuează.
Paresteziile
Pacientul foloseşte adesea termenul generic de
„amorţeală”, sub care se pot ascunde numeroase
înţelesuri: înţepături, răceală, arsură sau chiar durere.
Trebuie verificat dacă nu este o ischemie periferică.
Durerea
Nu este un simptom frecvent în afecţiunile neurologice.
Nevralgia trigeminală (tic douloureux) durere severă,
ca un pumnal, cu durată de câteva secunde în teritoriul
ramurilor maxilară sau mandibulară ale trigemenului.
Adesea provocată de mişcare, atingere, mâncat, expunere
la rece. Durerea facială poate fi dată şi de cefaleea în
ciorchine.
Zoster (zona) – infecţie a unei rădăcini nervoase
senzitive – durere intensă de-a lungul teritoriul de
distribuţie al acelei rădăcini nervoase. 3-4 zile (1-2-7-30
zile) mai târziu apare erupţia veziculoasă în teritoriul de
distribuţie al nervului.
Nevralgia sciatică – v. mai jos.
Uneori paresteziile din bolile demielinizante sunt atât
de intense încât pacientul le descrie drept dureri.
Motilitatea
Scăderea motilităţii (deficitul
motor): slăbiciunea
membrul superior:
• proximală: nu se poate pieptăna, bărbieri, nu poate
ajunge la un obiect sus situat;
• distală: nu se poate încheia la nasturi, nu poate roti
cheia în uşă, scrie
membrul inferior:
• proximală: nu poate urca scările, nu se poate urca în
pat sau în cada de baie;
• distală: nu poate face extensia piciorului.
Lezarea neuronului motor central (NMC)
Iniţial hipotonie musculară, ROT sunt abolite. Tardiv se
instalează spasticitate şi exagerarea ROT. Leziunea NMC
nu induce direct amiotrofii, dar, cu timpul, musculatura din
teritoriul afectat se poate atrofia, într-o anumită măsură,
prin neutilizare. Semnul Babinski. Cauze: Sindrom
piramidal. De cel mai multe ori calea piramidală este
întreruptă deasupra decusaţiei piramidelor, adesea în
capsula internă, printr-un AVC (hemoragic sau ischemic –
tromboză sau embolie: tromb din AS sau VS sau embol de
colesterol desprins dintr-o placă de aterom situată în
amonte) hemiplegie (= paralizia membrului superior şi
a celui inferior de aceeaşi parte), adesea şi cu afectarea
porţiunii inferioare a teritoriului facialului pe partea opusă
leziunii cerebrale. Paraplegia = paralizia ambelor membre
inferioare. Tetraplegia (cvadriplegia) = paralizia tuturor
celor patru membre. Prin afectarea ambelor fascicule
piramidale la nivel medular, adesea prin leziuni vertebrale
(fracturi, morb Pott). Monoplegia = paralizia unui singur
membru. Diplegia = paralizia ambelor membre superioare
sau a ambelor jumătăţi ale feţei. Paraplegia şi tetraplegia
EXAMEN CLINIC GNERAL ŞI NEUROPSIHIC - DR. DORIN DRAGOŞ
sunt leziuni ale NMC; dată fiind localizarea medulară a
leziunii, ele pot implica însă şi leziuni ale NMP.
Lezarea neuron motor periferic (NMP)
Hipotonie musculară, abolirea ROT, amiotrofia. Dacă
sunt lezaţi nervii periferici apar şi tulburări de sensibilitate.
Cauze: leziunea corpului celular din coarnele anterioare ale
măduvei (poliomielită anterioară acută sau cronică,
scleroză laterală amiotrofică), leziunea axonilor în cadrul
trunchiurilor nervoase periferice (neuropatii, polineuropatii).
Comparaţie între leziunea NMP (P) şi NMC (C):
controlul voluntar: pierdut (P, C);
tonusul muscular: scăzut, flasc (P), crescut, spastic (C);
arcul reflex: absent (P), prezent (C);
reflexe patologice: absente (P), prezente (C);
atrofie musculară: marcată (P), uşoară sau deloc (C).
Localizarea deficitului motor în funcţie de sediul leziunii:
leziune medulară paralizie parţială sau completă:
leziune cervicală / toracică paralizie spastică sub
nivelul leziunii (este întrerupt axonul NMC) şi paralizie
flască în toţi muşchii inervaţi din segmentele lezate (este
lezat NMP).
C1-4 paralizie spastică: gât, diafragmă, intercostali,
cele 4 membre;
C5 paralizie spastică: trunchi, membre superioare şi
inferioare; control parţial asupra umărului;
C6-7 paralizie spastică: trunchi, membre inferioare;
control asupra braţului; control parţial asupra antebraţului;
C8 paralizie spastică: trunchi, membre superioare şi
inferioare; slăbiciune a mâinii;
T1-T10 paralizie spastică: trunchi, membre inferioare;
T11-T12 paralizie spastică: membre inferioare;
leziune sacrată paralizie flască.
L1-S1 paralizie flască: membre inferioare;
S2-5 paralizie flască: porţiunea distală / inferioară a
membrelor inferioare; afectarea defecaţiei, micţiunii,
funcţiei sexuale.
Creşterea motilităţii: mişcările
involuntare
Tremurăturile
Tremurăturile sunt mişcări involuntare, ritmice, regulate,
de amplitudine mică, ce duc la deplasări ale segmentelor
de o parte şi de alta a poziţiei de repaus prin contracţia
muşchilor antagonişti. Apar în repaus (statice) sau la
mişcare (chinetice) sau în ambele situaţii (statochinetice).
Cauze:
la persoane normale: tremurături fiziologice (emoţii, frig,
efort); frecvenţă mare (10-12 Hz) (≠ tremurăturile
patologice, care sunt mai lente);
simpaticomimetice la astmatici (bronhodilatatoare) sau
la gravide (uterorelaxante);
vârstă: tremurătură senilă;
hipertiroidie: tremurătură fină, frecventă, regulată;
tremurătura parkinsoniană apare în repaus şi dispare
în timpul mişcărilor voluntare. amplă, neregulată,
frecvenţă de 3-6 Hz, „numără bani”; agravată de
anxietate;
tremurătura ataxică (afecţiuni cerebeloase, scleroza
multiplă) este intenţională, lentă (2-4 Hz): se accentuează
la mişcările voluntare. nu poate pune degetul pe vârful
nasului, nu poate băga un fir de aţă prin urechile acului,
nu poate duce lingura la gură.
Flapping-tremor (asterixis)
Examinatorul îi cere pacientului să stea cu membrele
superioare întinse înainte cu mâinile în extensie forţată.