R I N O L O G I E - Cursuri Medicina

• posterior: hipertensiune arterială, arteroscleroza, fracturi, tumori,
etc;
• difuze: diateza hemoragică, tulburări de coagulare, boala Osler
etc.
-3. măsurarea tensiunii arteriale;
- 4. efectuarea coagulogramei;
Posibil: consultul internistului;
- efectuarea unei radiografii de nas, sinusuri, sau bază de craniu,
tomografii computerizate( dacă se impune).
Tratamentul are un triplu scop:
- oprirea hemoragiei;
- tratamentul şocului hemoragic;
- tratamentul afecţiunii cauzale.
Tratamentul simptomatic constă în:
- asigurarea unui mediu linistit;
- bolnavul este rugat să respire pe gură, să stea în poziţie
şezândă, uşor aplecat, cu faţa în jos;
- comprese reci sunt puse pe dosul nasului şi în regiunea
occipitală;
- compresiune digitală pe regiunile alare de câteva minute,
(cel puţin 10- 12 minute ).
Odata oprită hemoragia, se va recomanda pacientului să evite efortul fizic, băile
calde, aplecarea capului pentru o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp.
Tratamentul local urmăreşte oprirea hemoragiei prin diferite metode, toate
aplicate în zona afectată. El se poate practica în condiţii de cabinet. După
aprecierea stării generale şi a bilanţului circulator ( măsurarea tensiunii
arteriale), se aşează bolnavul pe scaunul de consulaţie sau pe pat, dacă are
tendinţa la lipotimie, după care este invitat să-şi sufle nasul deasupra unei tăviţe
renale, fiecare nară în parte, eliberând astfel fosele nazale de cheaguri de
sânge. După aceste manevre medicul are posibilitatea de a examina fosele
nazale şi a stabili exact locul epistaxisului. După anestezia şi o vasoconstricţie
locală cu Xilină 1-2 %, Efedrină 1% ( dacă ne permite afecţiunea pacientului)
sau Xilocaină 1% a mucoasei pituitare, se poate practica cauterizarea zonei
hemoragice cu perlă de nitrat de argint, sau soluţie de nitrat de argint 5-8%, acid
cromic sau acid tricloracetic 40-70 %.
Tamponamentul anterior se practică în mod optim cu ajutorul unei pense
lungi, în cioc de barză“ ( tip Lubet-Barbon ), introducând în fosă o meşă de tifon
îmbibată în oleu eucaliptolat sau gomenolat 1 %.Meşa trebuie să aibă 70 cm
lungime şi 1cm lăţime.Se confecţionează din tifon îndoit în 2-3 straturi de-a
lungul meşei.Introducereaîin fosa efectuată sub controlul vederii, printre valvele
speculului nazal ( rinoscopie anterioară ), trebuie începută cât mai posterior şi
superior, apoi posterior şi inferior şi de acolo se progresează anterior, sub forma
de armonică, până când se ajunge la narine.Pentru a împiedica căderea
capătului meşei în faringe, este preferabil a se introduce posterior nu capătul, ci
o buclă, deci meşa va fi prinsă în pensă prima dată la aproximativ 10 cm de
capăt.După efectuarea tamponamentului se controlează faringele
9