CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

se calculează debitele, care sunt necunoscutele ce intră în toate ecuaţiile. Se
determină debitele aferente ca la reţeaua în sistem ramificat şi apoi se
calculează debitele în noduri, ca semisume ale debitelor aferente ale
tronsoanelor care se întâlnesc în nodul respectiv. Debitele în noduri se trec pe
schemă. Ţinând seama de principiul alimentării fiecărui punct pe traseul cel mai
scurt, se execută o tăietură fictivă în punctul 4 şi inelul se transformă într-o reţea
ramificată. Se trasează apoi direcţia de curgere a curenţilor de apă pe schemă
şi se determină debitele de calcul, ca la rețeaua în sistem ramificat, pornind de
la punctele de tăiere fictivă spre rezervor. Se obţin astfel debitele de calcul de
forma:
Qa34
Q34 ,
(5.15)
2
Qa34
Qa13
Qa13
Q13 Q34
Qa34
, (5.16)
2 2
2
în ipoteza că nu există debite concentrate şi că Qii=0.
În fiecare nod trebuie verificate ecuaţiile (5.13), fără a lua în considerare
tăietura fictivă.
În funcţie de debitele de calcul şi de vitezele economice se determină pentru
fiecare tronson diametrul şi apoi pierderea de sarcină cu formula:
2 2
h s L Q
s Q
. (5.17)
Raportul diametrelor maxim şi minim al conductelor dintr-un inel nu trebuie
să fie mai mare de 2. Diametrele D şi rezistenţele specifice s0 pentru conductele
noi din fontă şi oţel se pot lua, în funcţie de debit şi de viteza economică, din
tabelul 5.5.
Se vor trece pe schema de calcul valorile Q, s=s0·L şi h corespunzătoare
fiecărui tronson.
Se calculează divergenţa (eroarea de închidere a pierderilor de sarcină) cu
relaţia:
h h . (5.18)
Pentru inelul din figura 5.16 rezultă:
h h ,
12 h24
h13
h34
(5.19)
şi dacă această divergenţă este mai mică de 0,5 m calculul se consideră bine
efectuat din punct de vedere hidraulic, diametrele şi debitele conductelor pe
tronsoane fiind alese corect.
Dacă h>0,5 m, trebuie calculate debitele pe cale algebrică sau prin
aproximaţii succesive.
Se presupune în cazul de faţă că h>0,5 m şi că (h12+h24)>(h13+h34), deci că
h are sensul din figura 5.16. După metoda aproximaţiilor succesive a prof. V.
30
0