CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

More documents

Recommendations

Info

în care: Os este cantitatea de oxigen la saturaţie, în mg/l, care se ia din tabelul 9.5; Or - cantitatea de oxigen din apa râului, înainte de vărsarea apelor de scurgere, în mg/l; iar Omin - cantitatea minimă de oxigen în apa râului, care se ia din tabelul 9.1. Pentru determinarea valorilor L0 şi tcr se impune iniţial L0=10-15 mg/l, se determină tcr şi apoi se verifică L0. Valori ale constantei de dizolvare a oxigenului Tabelul 9.4 Caracteristica emisarului Valorile k2, în zile -1 , la o temperatură a apei din emisar de: Bazine cu apă având o circulaţie slabă sau aproape stătătoare 5 0 C 10 0 C 15 0 C 20 0 C 25 0 C 30 0 C - - 0,110 0,15 - - Râuri cu viteză mică de curgere 0,16 0,170 0,185 0,20 0,215 0,336 Râuri cu viteză mare de curgere 0,38 0,425 0,460 0,50 0,540 0,585 Râuri mici cu curs rapid - 0,684 0,740 0,80 0,865 0,925 Tabelul 9.5 Valori ale cantităţii de oxigen în apa impură corespunzătoare saturaţiei la presiunea de 760 mm col. Hg Temperatura T, 0 C 1 3 5 7 10 12 Oxigen la saturaţie Os, în mg/l 14,23 13,48 12,80 12,17 11,33 10,83 Temperatura T, 0 C 15 18 20 22 25 30 Oxigen la saturaţie Os, în mg/l 10,15 9,64 9,17 8,83 8,38 7,63 În funcţie de substanţele toxice, gradul de epurare G, în procente, se determină din relaţia: Csc Cad G 100 , (9.19) C sc în care: Csc este concentraţia substanţelor toxice din apele de scurgere, în mg/l; iar Cad - concentraţia admisibilă a substanţelor toxice din apele de scurgere la vărsarea în râu, în mg/l. Pentru folosinţe de categoria I şi a II-a valoarea Cad, în mg/l, se determină din relaţia: 15
16 a Q , (9.20) Clim C Clim Cad r Qzimax în care: a, Q şi Qzi max au semnificaţiile de mai înainte; Clim - concentraţia limită a substanţelor toxice din apa râului în punctul de folosinţă, în mg/l, care se ia din tabelul 9.1; Cr - concentraţia substanţelor toxice din apa râului înainte de vărsarea apelor de scurgere, în mg/l. Pentru folosinţe de categoria a III-a valoarea Cad, în mg/l, se determină din relaţia: Q Cad C0 Cr C0 , (9.21) Qzimax în care: C0 este concentraţia substanţelor toxice din amestecul de apă de râu cu apa de scurgere în secţiunea de evacuare a apei de scurgere, în mg/l, care se ia din tabelul 9.1. În funcţie de reacţie, gradul de epurare G, în procente, se determină la evacua-rea în cursurile de apă a acizilor sau a alcaliilor, din relaţiile: Cac, sc Cac, ad Cal, sc Cal, ad G 100 , (9.22); G 100 , (9.23) C C ac, sc al, sc în care: Cac,sc este concentraţia acidului în apa de scurgere, în cm 3 /l soluţie normală de alcalii; Cac,ad - concentraţia admisibilă a acidului din apa de scurgere ce se evacuează în cursurile de apă, în cm 3 /l soluţie normală de alcalii; Cal,sc - concentraţia alcaliilor în apa de scurgere, în cm 3 /l soluţie normală de acid; Cal,ad - concentraţia admisibilă a alcaliilor din apa de scurgere ce se evacuează în cursurile de apă, în cm 3 /l soluţie normală de acid. Valorile Cac,ad, în cm 3 /l soluţie normală de alcalii; Cal,ad, în cm 3 /l soluţie normală de acid se determină pentru folosinţe de categoria I şi a II-a din relaţiile: a Q Cac, ad 0, 520B 0, 012C ; (9.24) Qzimax a Q Cal, ad 0, 022C 0, 010B (9.25) Qzimax obţinute pentru valorile extreme pH=6,5 şi pH=8,5 din relaţiile: a Q C a Q B Q zimax ac, ad zimax C Q C ac, ad 6, 5 6, 52 log log 44 a Q Qzimax a Q Qzimax (9.26)
Page 1 and 2:
Pof. dr. ing. MIHAI GIURCONIU Pof.
Page 3 and 4:
punctele extreme de consum din cent
Page 5 and 6:
În funcţie de substanţele minera
Page 7 and 8:
6 Indicatori fizici Indicatori Valo
Page 9 and 10:
17 -maxim 800 1200 Seleniu (Se 2+ )
Page 11 and 12:
20 Iod 131 5 530 STAS 12218-84 Cesi
Page 13 and 14:
vizibile cu ochiul liber Organisme
Page 15 and 16:
22 k i o Qo max i Q i zi max
Page 17 and 18:
Coeficientul de variaţie zilnică
Page 19 and 20:
26 100.001- 200.000 2 30 40 200.001
Page 21 and 22:
28 Durata pentru refacerea rezervei
Page 23 and 24:
- funcţionarea cu o singură surs
Page 25 and 26:
STAS 1628/1-87: - studii geologice,
Page 27 and 28:
Determinarea caracteristicilor stra
Page 29 and 30:
acvifer (fig. 2.5), trecându-se î
Page 31 and 32:
Fig. 2.5. Filtru provi- Fig. 2.6. P
Page 33 and 34:
Fig. 2.9. Schema utilajului pentru
Page 35 and 36:
12 Fig. 2.14. Puţ cu filtru pierdu
Page 37 and 38:
Filtrele cu pietriş cu diametrul g
Page 39 and 40:
16 R 3000s K, (2.7) R 575 s K H,
Page 41 and 42:
staţie de pompare când nivelul hi
Page 43 and 44:
freatice şi apoi, pe o platformă
Page 45 and 46:
22 Fig. 2.22. Puţ săpat. Fig. 2.2
Page 47 and 48:
L L1 . cos (2.17) Se prevăd tubur
Page 49 and 50:
Fig. 2.25. Secţiune transversală
Page 51 and 52:
28 Fig. 2.28. Izvoare. roase sau do
Page 53 and 54:
compartimentul 3 de exploatare, car
Page 55 and 56:
Înainte de darea în exploatare a
Page 57 and 58:
- Captarea se amplasează în amont
Page 59 and 60:
luându-se în considerare amplasar
Page 61 and 62:
Dacă se depăşeşte sarcina de as
Page 63 and 64:
care transportă zai, iar în bazin
Page 65 and 66:
poate prevedea o scară de peşti i
Page 67 and 68:
La apele din lacuri se vor întocmi
Page 69 and 70:
adâncimi di-ferite, prevăzute cu
Page 71 and 72:
de colmatarea pragului de fund se p
Page 73 and 74:
sub formă ro-tundă la confecţion
Page 75 and 76:
90 Fig. 2.49. Epiuri pe râu cu cur
Page 77 and 78:
C A P I T O L U L 3 TRATAREA APEI A
Page 79 and 80:
Camera de reacţie şi decantoarele
Page 81 and 82:
istici trebuie să se facă automat
Page 83 and 84:
Prin intermediul stavilei S3 apa tr
Page 85 and 86:
Spaţiul pentru colectarea nisipulu
Page 87 and 88:
de colectare a nămolu-lui; Hg - î
Page 89 and 90:
Dimensionarea hidraulică se face c
Page 91 and 92:
obţinută în laborator cu un coef
Page 93 and 94:
otor cu palete 3, în care se reali
Page 95 and 96:
de coagulare recomandaţi sunt: sul
Page 97 and 98:
Fig. 3.12. Dispozitiv pentru prepar
Page 99 and 100:
Fig. 3.14. Dispozitiv pentru ameste
Page 101 and 102:
2 2 L v v l , (3.42); hr 1, 23 n
Page 103 and 104:
2 4.1. CALCULUL CAPACITĂŢII REZER
Page 105 and 106:
4 18...19 19...20 20...21 21...22 2
Page 107 and 108:
6 4.2. REZERVOARE ÎNGROPATE Rezerv
Page 109 and 110:
Plecarea apei din rezervor se face
Page 111 and 112:
Dacă conducta 2 este separată de
Page 113 and 114:
stâlpii izo-laţi se poate prevede
Page 115 and 116:
f 0, 25... 0, 30r , (4.8) r, h şi
Page 117 and 118:
C A P I T O L U L 5 ADUCŢIUNEA ŞI
Page 119 and 120:
Canalele deschise transportă debit
Page 121 and 122:
Conductele se vor aşeza la adânci
Page 123 and 124:
când hidranţii de incendiu au dia
Page 125 and 126:
Pentru desfacerea pavajului, benefi
Page 127 and 128:
garnitura de etanşare, iar plumbul
Page 129 and 130:
Fig. 5.9. Schema de montaj. 13
Page 132 and 133:
Coroziunea chimică se produce prin
Page 134 and 135:
Îmbinarea tuburilor din oţel cu t
Page 136 and 137:
20 Fig. 5.10. Imbinarea tuburilor d
Page 138 and 139:
Fig. 5.13. Diagrama pentru calculul
Page 140 and 141:
ţelelor de alimentare cu apă din
Page 142 and 143:
precomprimând şi tubul miez şi m
Page 144 and 145:
5.4. DIMENSIONAREA ADUCŢIUNILOR Ca
Page 146 and 147:
5.5. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DIST
Page 148 and 149:
5.6. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DIST
Page 150 and 151:
G. Lobacev se introduce în inel un
Page 152 and 153:
Q I h 2 ; I s Q I Q II h II 2
Page 154 and 155:
în care: H1 este presiunea normal
Page 156 and 157:
Dimensionarea şi verificarea Tabel
Page 158 and 159:
Fig. 5.24. Profil în lung cu linii
Page 160 and 161:
- Vanele sunt dispozitive de închi
Page 162 and 163:
ductelor. Diametrul acestor vane va
Page 164 and 165:
precum şi în alte locuri aglomera
Page 166 and 167:
- Compensatoarele sunt piese din ta
Page 168 and 169:
la schimbări de direcţie. Pe born
Page 170 and 171:
Fig. 5.39. Amplasarea camerelor de
Page 172 and 173:
de protecţie în pantă, conducta
Page 174 and 175:
săparea șanțurilor, montarea tub
Page 176 and 177:
manometrelor, racordarea la conduct
Page 178 and 179: de golire şi se spală din nou cu
Page 180 and 181: C A P I T O L U L 6 POMPAREA APEI R
Page 182 and 183: Pompele cu piston cu clape şi cu d
Page 184 and 185: pompei. Se montează vane lângă p
Page 186 and 187: Pentru pomparea apei se pot utiliza
Page 188 and 189: Fig. 6.9. Determinarea punctului de
Page 190 and 191: Fig. 6.10. Pompă cu ax vertical. F
Page 192 and 193: exploatare. Staţiile de pompare cu
Page 194 and 195: Conductele cu diametru mai mare de
Page 196 and 197: P A R T E A A D O U A CANALIZĂRI
Page 198 and 199: În sistemul mixt de canalizare, o
Page 200 and 201: - La localităţile cu mai mulţi e
Page 202 and 203: sănătate a populaţiei; substanţ
Page 204 and 205: deoarece se micşorează vâscozita
Page 206 and 207: artificiale, canale de gardă sau c
Page 208 and 209: Clasa de importanţă a obiectului
Page 210 and 211: C A P I T O L U L 9 POMPAREA APELOR
Page 212 and 213: DG reprezintă debitul pompat, iar
Page 214 and 215: C A P I T O L U L 9 EPURAREA APELOR
Page 216 and 217: sub influenţa unor factori chimici
Page 218 and 219: - modificarea proprietăţilor orga
Page 220 and 221: (pH) 16 Crom trivalent (Cr), mg/dm
Page 222 and 223: 9.3. DETERMINAREA GRADULUI DE EPURA
Page 224 and 225: 10 Azotiţi (NO2 - ) mg/dm 3 1,0 ST
Page 226 and 227: în care: a este coeficientul de am
Page 230 and 231: a Q C a Q B Q zimax al, ad
Page 232 and 233: iazuri de nămol sau pe cale artifi
Page 234 and 235: administrativă. Depunerile de la g
Page 236 and 237: Fig. 9.2. Schema unei staţii de ep
Page 238 and 239: Q Vi B Hu s , (9.33); h 3 b
Page 240 and 241: În staţiile de epurare orăşene
Page 242 and 243: În exploatare trebuie menţinută
Page 244 and 245: Trunchiul de con are la partea de j
Page 246 and 247: descompunerea grăsimilor. În drep
Page 248 and 249: H Reducerea suspensiilor în decant
Page 250 and 251: mm/s la decantoarele primare şi de
Page 252 and 253: umiditatea medie de 90 la evacuare
Page 254 and 255: Căminul de nămol va avea un compa
Page 256 and 257: Se recomandă fosele septice pentru
Page 258 and 259: Din apa distribuită pe câmpurile
Page 260 and 261: Panta minimă a canalelor de distri
Page 262 and 263: În jurul câmpurilor de irigare se
Page 264 and 265: Iazurile biologice sunt bazine arti
Page 266 and 267: Iazurile de aerare folosesc proprie
Page 268 and 269: Epurarea biologică în filtre biol
Page 270 and 271: curent ascendent (de la drenaj spre
Page 272 and 273: Fig. 9.22. Fund drenant din elemene
Page 274 and 275: Fig. 9.25. Sprinkler fixat pe reţe
Page 276 and 277: care se proiectează instalaţiile,
Page 278 and 279:
Fig. 9.29. Jgheaburi cu oscilare un
Page 280 and 281:
necesară funcţionării dispozitiv
Page 282 and 283:
- diluarea impurităţilor şi evit
Page 284 and 285:
CBO20 al apei epurate, în mg/l 20
Page 286 and 287:
La umidităţi mai mari de 99,5 po
Page 288 and 289:
canalizare care trece prin bazinele
Page 290 and 291:
Fig. 9.37. Bazin de aerare cu corid
Page 292 and 293:
Canalul de distribuţie a aerului d
Page 294 and 295:
În cazul repartizării aerului pri
Page 296 and 297:
5 m/s pentru conductele verticale d
Page 298 and 299:
Fig. 9.43. Bazine cu perii de aerar
Page 300 and 301:
Bazinele de aerare se construiesc d
Page 302 and 303:
Cantitatea de depuneri (nămol) Tab
Page 304 and 305:
efluenţilor; costurile de tratare
Page 306 and 307:
Procesul de oxidare se desfăşoar
Page 308 and 309:
Fig. 9.53. Predenitrificarea şi ni
Page 310 and 311:
toate compartimentele necesare (pre
Page 312 and 313:
Reducerea biologică a fosforului c
Page 314 and 315:
Concentraţiile indicatorilor de ca
Page 316 and 317:
Tabelul 9.20 Nămolul specific în
Page 318 and 319:
- pentru E=20.000 locuitori, 2, 3
Page 320 and 321:
Tabelul 9.23 Raportul minim de reci
Page 322 and 323:
V N V D 12. 397 0, 55 6. 818 m 12
Page 324 and 325:
în care: v este volumul unui rezer
Page 326 and 327:
de rezervoare se amortizează în c
Page 328 and 329:
Din iazurile de nămol care servesc
Page 330 and 331:
se usucă în 20...40 zile. Iarna d
Page 332 and 333:
ezervoare de fermentare metanică
Page 334 and 335:
Se mai introduce clor în lichidul
Page 336:
Fig. 9.67. Gură de evacuare a apel
show all

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?