CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

More documents

Recommendations

Info

Procesul de oxidare se desfăşoară în două faze. În prima fază are loc oxidarea amoniului la faza de nitrit, sub acţiunea bacteriilor autotrofe, aerobe, de tipul Nitrosomonas, conform reacţiei: 2NH4 3O2 2NO2 2H2O 4H În faza a doua are loc oxidarea nitriţilor la nitraţi, cu ajutorul nitrobacteriilor (Nitrobacter), conform reacţiei: NO 2 O2 2NO3 Rezultatul final, al celor două faze de oxidare, se exprimă astfel: NH4 2O2 NO3 H2O 2H Bacteriile heterotrofe (Corg) şi cele autotrofe (CO2) convieţuiesc în nămolul activ. Cele două categorii de bacterii se influenţează reciproc în aşa fel încât microorganismele heterotrofe în activitatea lor de descompunere a combinaţiilor organice pe bază de azot (Norg) produc amoniu. Ambele grupe de bacterii sunt consumatoare de oxigen, deci au nevoie de un mediu aerob. Denitrificarea se poate defini ca fiind procesul prin care substanţele organice, combinaţiile oxidate ale azotului, nitriţii şi nitraţii sunt transformate cu ajutorul bacteriilor heterotrofe în azot gazos liber. Pentru descompunerea substanţelor pe bază de carbon, extrag oxigenul necesar din combinaţiile azotului cu oxigenul, ceea ce înseamnă că baza activităţii microorganismelor o constituie oxigenul legat chimic şi nu oxigenul liber dizolvat. Această situaţie se întâmplă numai în cazul în care bacteriile sunt silite să utilizeze această sursă din cauza lipsei de oxigen liber. Realizarea acestui proces impune crearea condiţiilor de mediu anoxice. În procesul de denitrificare nitratul existent în apă este descompus pe cale biologică, în azot liber, bioxid de carbon şi apă, concomitent cu un consum de carbon. Reacţiile chimice ale denitrificării se bazează pe faptul că în locul asimilării de oxigen, 5Corganic + 5O2 5CO2 se produce consum de nitrat: 5Corganic + 4H + + 4NO3 5CO2 + 2N2 + 2H2O Sursele de carbon sunt constituite din metanol (CH3OH), glucoza (C6H12O6), etanolul etc., substanţe organice uşor asimilabile de către bacteriile denitrificatoare. Reacţiile de denitrificare pentru metanol şi glucoză, ca sursă de carbon sunt următoarele: 6NO 5CH OH 5CO 7H O 6OH 3N 3 3 2 2 2 93
24NO3 5C6H 12O6 30CO2 18H 2O 24OH 12N2 Denitrificarea fiind un proces de reducere pe cale anaerobă a nitriţilor din apă, se desfăşoară în bazine anoxice, în care mediul de viaţă este lipsit de oxigen. În aceste bazine are loc o agitare a amestecului pentru a permite menţinerea substanţelor solide în suspensie, dar suficient de lentă pentru a preveni contactul cu oxigenul atmosferic. Procesele de nitrificare-denitrificare se pot desfăşura în treaptă unică (bazine comune) sau în treaptă separată (bazine separate) cu condiţia de a asigura mediul corespunzător dezvoltării microorganismelor specifice. Procedeul de nitrificare-denitrificare în treaptă unică cu nămol activ elimină necesitatea sursei de carbon externe prezentând următoarele avantaje: reduce necesarul de oxigen pentru îndepărtarea materiei organice şi realizarea nitrificării; elimină necesarul de carbon organic suplimentar impus de procesul de denitrificare; elimină decantoarele intermediare pentru recircularea nămolului. Un astfel de sistem conduce la o eficienţă de îndepărtare a azotului total de 60-80 şi poate ajunge până la 85-95. Procedeul de denitrificare în treaptă separată este procedeul în care denitrificarea se adaugă unui sistem biologic la care nămolul este generat independent în fiecare etapă - oxidare carbon organic, nitrificare şi respectiv denitrificare. Pentru denitrificare se pot folosi bazinele cu nămol activat echipate cu agitatoare imersate, cu scopul de a se asigura o agitare continuă pentru a menţine în stare de suspensie flocoanele de nămol activat. Procedeul de nitrificare cu predenitrificare într-o singură treaptă, fig. 9.52 are loc într-un bazin cu două compartimente. Apa uzată intră în bazinul anaerob (DN) unde începe procesul de denitrificare prin utilizarea carbonului organic existent în apa uzată. Din cel de-al doilea bazin de nitrificare (N) se recirculă apa (RI), încărcată cu nitraţi din zona aerobă în cea anoxică unde aceştia vin în contact cu substratul organic din apa uzată. Apa epurată (E) după decantorul secundar (DS) este evacuată într-un emisar natural. Schema este eficientă pentru eliminarea azotului şi prezintă avantajul de a folosi raţional sursele de carbon interne existente şi de a reduce costurile de investiţie prin eliminarea unui decantor secundar. 94 Fig. 9.52. Nitrificare-denitrificare.
Page 1 and 2:
Pof. dr. ing. MIHAI GIURCONIU Pof.
Page 3 and 4:
punctele extreme de consum din cent
Page 5 and 6:
În funcţie de substanţele minera
Page 7 and 8:
6 Indicatori fizici Indicatori Valo
Page 9 and 10:
17 -maxim 800 1200 Seleniu (Se 2+ )
Page 11 and 12:
20 Iod 131 5 530 STAS 12218-84 Cesi
Page 13 and 14:
vizibile cu ochiul liber Organisme
Page 15 and 16:
22 k i o Qo max i Q i zi max
Page 17 and 18:
Coeficientul de variaţie zilnică
Page 19 and 20:
26 100.001- 200.000 2 30 40 200.001
Page 21 and 22:
28 Durata pentru refacerea rezervei
Page 23 and 24:
- funcţionarea cu o singură surs
Page 25 and 26:
STAS 1628/1-87: - studii geologice,
Page 27 and 28:
Determinarea caracteristicilor stra
Page 29 and 30:
acvifer (fig. 2.5), trecându-se î
Page 31 and 32:
Fig. 2.5. Filtru provi- Fig. 2.6. P
Page 33 and 34:
Fig. 2.9. Schema utilajului pentru
Page 35 and 36:
12 Fig. 2.14. Puţ cu filtru pierdu
Page 37 and 38:
Filtrele cu pietriş cu diametrul g
Page 39 and 40:
16 R 3000s K, (2.7) R 575 s K H,
Page 41 and 42:
staţie de pompare când nivelul hi
Page 43 and 44:
freatice şi apoi, pe o platformă
Page 45 and 46:
22 Fig. 2.22. Puţ săpat. Fig. 2.2
Page 47 and 48:
L L1 . cos (2.17) Se prevăd tubur
Page 49 and 50:
Fig. 2.25. Secţiune transversală
Page 51 and 52:
28 Fig. 2.28. Izvoare. roase sau do
Page 53 and 54:
compartimentul 3 de exploatare, car
Page 55 and 56:
Înainte de darea în exploatare a
Page 57 and 58:
- Captarea se amplasează în amont
Page 59 and 60:
luându-se în considerare amplasar
Page 61 and 62:
Dacă se depăşeşte sarcina de as
Page 63 and 64:
care transportă zai, iar în bazin
Page 65 and 66:
poate prevedea o scară de peşti i
Page 67 and 68:
La apele din lacuri se vor întocmi
Page 69 and 70:
adâncimi di-ferite, prevăzute cu
Page 71 and 72:
de colmatarea pragului de fund se p
Page 73 and 74:
sub formă ro-tundă la confecţion
Page 75 and 76:
90 Fig. 2.49. Epiuri pe râu cu cur
Page 77 and 78:
C A P I T O L U L 3 TRATAREA APEI A
Page 79 and 80:
Camera de reacţie şi decantoarele
Page 81 and 82:
istici trebuie să se facă automat
Page 83 and 84:
Prin intermediul stavilei S3 apa tr
Page 85 and 86:
Spaţiul pentru colectarea nisipulu
Page 87 and 88:
de colectare a nămolu-lui; Hg - î
Page 89 and 90:
Dimensionarea hidraulică se face c
Page 91 and 92:
obţinută în laborator cu un coef
Page 93 and 94:
otor cu palete 3, în care se reali
Page 95 and 96:
de coagulare recomandaţi sunt: sul
Page 97 and 98:
Fig. 3.12. Dispozitiv pentru prepar
Page 99 and 100:
Fig. 3.14. Dispozitiv pentru ameste
Page 101 and 102:
2 2 L v v l , (3.42); hr 1, 23 n
Page 103 and 104:
2 4.1. CALCULUL CAPACITĂŢII REZER
Page 105 and 106:
4 18...19 19...20 20...21 21...22 2
Page 107 and 108:
6 4.2. REZERVOARE ÎNGROPATE Rezerv
Page 109 and 110:
Plecarea apei din rezervor se face
Page 111 and 112:
Dacă conducta 2 este separată de
Page 113 and 114:
stâlpii izo-laţi se poate prevede
Page 115 and 116:
f 0, 25... 0, 30r , (4.8) r, h şi
Page 117 and 118:
C A P I T O L U L 5 ADUCŢIUNEA ŞI
Page 119 and 120:
Canalele deschise transportă debit
Page 121 and 122:
Conductele se vor aşeza la adânci
Page 123 and 124:
când hidranţii de incendiu au dia
Page 125 and 126:
Pentru desfacerea pavajului, benefi
Page 127 and 128:
garnitura de etanşare, iar plumbul
Page 129 and 130:
Fig. 5.9. Schema de montaj. 13
Page 132 and 133:
Coroziunea chimică se produce prin
Page 134 and 135:
Îmbinarea tuburilor din oţel cu t
Page 136 and 137:
20 Fig. 5.10. Imbinarea tuburilor d
Page 138 and 139:
Fig. 5.13. Diagrama pentru calculul
Page 140 and 141:
ţelelor de alimentare cu apă din
Page 142 and 143:
precomprimând şi tubul miez şi m
Page 144 and 145:
5.4. DIMENSIONAREA ADUCŢIUNILOR Ca
Page 146 and 147:
5.5. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DIST
Page 148 and 149:
5.6. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DIST
Page 150 and 151:
G. Lobacev se introduce în inel un
Page 152 and 153:
Q I h 2 ; I s Q I Q II h II 2
Page 154 and 155:
în care: H1 este presiunea normal
Page 156 and 157:
Dimensionarea şi verificarea Tabel
Page 158 and 159:
Fig. 5.24. Profil în lung cu linii
Page 160 and 161:
- Vanele sunt dispozitive de închi
Page 162 and 163:
ductelor. Diametrul acestor vane va
Page 164 and 165:
precum şi în alte locuri aglomera
Page 166 and 167:
- Compensatoarele sunt piese din ta
Page 168 and 169:
la schimbări de direcţie. Pe born
Page 170 and 171:
Fig. 5.39. Amplasarea camerelor de
Page 172 and 173:
de protecţie în pantă, conducta
Page 174 and 175:
săparea șanțurilor, montarea tub
Page 176 and 177:
manometrelor, racordarea la conduct
Page 178 and 179:
de golire şi se spală din nou cu
Page 180 and 181:
C A P I T O L U L 6 POMPAREA APEI R
Page 182 and 183:
Pompele cu piston cu clape şi cu d
Page 184 and 185:
pompei. Se montează vane lângă p
Page 186 and 187:
Pentru pomparea apei se pot utiliza
Page 188 and 189:
Fig. 6.9. Determinarea punctului de
Page 190 and 191:
Fig. 6.10. Pompă cu ax vertical. F
Page 192 and 193:
exploatare. Staţiile de pompare cu
Page 194 and 195:
Conductele cu diametru mai mare de
Page 196 and 197:
P A R T E A A D O U A CANALIZĂRI
Page 198 and 199:
În sistemul mixt de canalizare, o
Page 200 and 201:
- La localităţile cu mai mulţi e
Page 202 and 203:
sănătate a populaţiei; substanţ
Page 204 and 205:
deoarece se micşorează vâscozita
Page 206 and 207:
artificiale, canale de gardă sau c
Page 208 and 209:
Clasa de importanţă a obiectului
Page 210 and 211:
C A P I T O L U L 9 POMPAREA APELOR
Page 212 and 213:
DG reprezintă debitul pompat, iar
Page 214 and 215:
C A P I T O L U L 9 EPURAREA APELOR
Page 216 and 217:
sub influenţa unor factori chimici
Page 218 and 219:
- modificarea proprietăţilor orga
Page 220 and 221:
(pH) 16 Crom trivalent (Cr), mg/dm
Page 222 and 223:
9.3. DETERMINAREA GRADULUI DE EPURA
Page 224 and 225:
10 Azotiţi (NO2 - ) mg/dm 3 1,0 ST
Page 226 and 227:
în care: a este coeficientul de am
Page 228 and 229:
în care: Os este cantitatea de oxi
Page 230 and 231:
a Q C a Q B Q zimax al, ad
Page 232 and 233:
iazuri de nămol sau pe cale artifi
Page 234 and 235:
administrativă. Depunerile de la g
Page 236 and 237:
Fig. 9.2. Schema unei staţii de ep
Page 238 and 239:
Q Vi B Hu s , (9.33); h 3 b
Page 240 and 241:
În staţiile de epurare orăşene
Page 242 and 243:
În exploatare trebuie menţinută
Page 244 and 245:
Trunchiul de con are la partea de j
Page 246 and 247:
descompunerea grăsimilor. În drep
Page 248 and 249:
H Reducerea suspensiilor în decant
Page 250 and 251:
mm/s la decantoarele primare şi de
Page 252 and 253:
umiditatea medie de 90 la evacuare
Page 254 and 255:
Căminul de nămol va avea un compa
Page 256 and 257: Se recomandă fosele septice pentru
Page 258 and 259: Din apa distribuită pe câmpurile
Page 260 and 261: Panta minimă a canalelor de distri
Page 262 and 263: În jurul câmpurilor de irigare se
Page 264 and 265: Iazurile biologice sunt bazine arti
Page 266 and 267: Iazurile de aerare folosesc proprie
Page 268 and 269: Epurarea biologică în filtre biol
Page 270 and 271: curent ascendent (de la drenaj spre
Page 272 and 273: Fig. 9.22. Fund drenant din elemene
Page 274 and 275: Fig. 9.25. Sprinkler fixat pe reţe
Page 276 and 277: care se proiectează instalaţiile,
Page 278 and 279: Fig. 9.29. Jgheaburi cu oscilare un
Page 280 and 281: necesară funcţionării dispozitiv
Page 282 and 283: - diluarea impurităţilor şi evit
Page 284 and 285: CBO20 al apei epurate, în mg/l 20
Page 286 and 287: La umidităţi mai mari de 99,5 po
Page 288 and 289: canalizare care trece prin bazinele
Page 290 and 291: Fig. 9.37. Bazin de aerare cu corid
Page 292 and 293: Canalul de distribuţie a aerului d
Page 294 and 295: În cazul repartizării aerului pri
Page 296 and 297: 5 m/s pentru conductele verticale d
Page 298 and 299: Fig. 9.43. Bazine cu perii de aerar
Page 300 and 301: Bazinele de aerare se construiesc d
Page 302 and 303: Cantitatea de depuneri (nămol) Tab
Page 304 and 305: efluenţilor; costurile de tratare
Page 308 and 309: Fig. 9.53. Predenitrificarea şi ni
Page 310 and 311: toate compartimentele necesare (pre
Page 312 and 313: Reducerea biologică a fosforului c
Page 314 and 315: Concentraţiile indicatorilor de ca
Page 316 and 317: Tabelul 9.20 Nămolul specific în
Page 318 and 319: - pentru E=20.000 locuitori, 2, 3
Page 320 and 321: Tabelul 9.23 Raportul minim de reci
Page 322 and 323: V N V D 12. 397 0, 55 6. 818 m 12
Page 324 and 325: în care: v este volumul unui rezer
Page 326 and 327: de rezervoare se amortizează în c
Page 328 and 329: Din iazurile de nămol care servesc
Page 330 and 331: se usucă în 20...40 zile. Iarna d
Page 332 and 333: ezervoare de fermentare metanică
Page 334 and 335: Se mai introduce clor în lichidul
Page 336: Fig. 9.67. Gură de evacuare a apel
show all

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?