CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

More documents

Recommendations

Info

Tabelul 9.20 Nămolul specific în exces N , în funcţie de vârsta nămolului MTS CBO5 CBO5 Vârsta nămolului, Vn în zile 4 6 8 10 15 25 0,4 0,74 0,70 0,67 0,64 0,59 0,52 0,6 0,86 0,82 0,79 0,76 0,71 0,64 0,8 0,98 0,94 0,91 0,88 0,83 0,76 1,0 1,10 1,06 1,03 1,00 0,95 0,88 1,2 1,22 1,18 1,15 1,12 1,07 1,00 Valorile inferioare se iau pentru staţiile mici, iar cele superioare pentru staţiile mari. - Stabilirea cantităţii de nămol extrase din bazinul de activare Nex, în kg/zi: CBO N (9.149) în care: CBO5 5 Nex CBO N este nămolul specific în exces, în kg S.U./kg CBO5 calculat cu relaţia empirică recomandată de ATV 131-91: MTS 0, 072 0, 6F NCBO 0, 6 1 5 CBO (9.150) 1 5 0, 08F Vn iar: T 15 F 1, 072 (9.151) Pentru diferite vârste ale nămolului Vn şi o temperatură T a apei, relaţiile (9.150) şi (9.151) sunt calculate în tabelul 9.20. Aplicaţia nr. 1. Să se dimensioneze bazinul de activare pentru eliminarea carbonului şi pentru nitrificare de la o staţie de epurare ce deserveşte E = 40.000 locuitori echivalenţi. Linia tehnologică nu este prevăzută cu decantoare primare, iar temperatura minimă a apei se consideră T=10°C. Industria evacuează un debit de 3.000 m 3 /zi, cu o activitate de 16 h/zi. Cu ajutorul relaţiei (9.144) şi a mărimilor din tabelul 9.19 se determină: Debitul de calcul pentru perioadele uscate este: 3. 000. 000 3 Qu 0, 005 30. 000 0, 003 30. 000 290 l / s 1. 050 m / h 163. 600 Debitul de calcul pentru perioadele ploioase este: 3 Q Q 290150 90 492 l / s 1970 m / h QP Qu g i Debitele masice ale indicatorilor de calitate sunt: MTS 30. 000 0, 070 3. 000130 2. 490 kg/ zi 5 103
104 CBO 30. 000 0, 060 3. 000 200 2. 400 5 CCO 30. 000 0, 120 3. 000 280 4. 440 N tot P tot 30. 000 0, 011 3. 000 60 510 30. 000 0, 005 3. 000 5 75 kg/ kg/ zi kg/ kg/ Vârsta nămolului VN se stabileşte prin interpolare astfel: VN=8 zile pentru E=100.000 locuitori VN=10 zile pentru E=20.000 locuitori Pentru E=40.000 locuitori echivalenţi rezultă VN=9,5 zile. Se alege: mBA=3,5 kg/m 3 . Cu ajutorul relaţiei (9.150) se calculează: 2. 490 0, 072 0, 6 F NCBO 0, 6 1 1, 034 kg MTS / kg CBO 5 5 2. 400 1 0, 08F 9, 5 1015 F 1, 072 0, 7064 Cu ajutorul valorilor din tabelul 9.20 se calculează cantitatea de nămol extrasă din bazinul de ativare: N ex 1, 034 2. 400 2. 482 kg/ zi 2. 480 zi kg/ Volumul bazinului de activare se determină cu relaţia (9.147): 2. 480 9, 5 3 VBA 6. 731 m 3, 5 Se alege un bazin rectangular echipat cu instalaţii de insuflare de aer cu bule fine, având următoarele dimensiuni: L=42,0 m, b=9,0 m, h=4,5 m. 3 3 Volumul construit: VBA 4 42 9 4, 5 6. 800 m 6. 731 m Timpii de decantare sunt: 6. 800 - vreme uscată: tR, BA 6, 5 h 1. 050 6. 800 - vreme umedă: tR, BA 3, 8 h 1. 770 În cazul în care T=5°C vârsta nămolului rezultă după cum urmează: 155 - pentru E=100.000 locuitori, 2, 3 2, 13 13 zile V N zi zi zi
Page 1 and 2:
Pof. dr. ing. MIHAI GIURCONIU Pof.
Page 3 and 4:
punctele extreme de consum din cent
Page 5 and 6:
În funcţie de substanţele minera
Page 7 and 8:
6 Indicatori fizici Indicatori Valo
Page 9 and 10:
17 -maxim 800 1200 Seleniu (Se 2+ )
Page 11 and 12:
20 Iod 131 5 530 STAS 12218-84 Cesi
Page 13 and 14:
vizibile cu ochiul liber Organisme
Page 15 and 16:
22 k i o Qo max i Q i zi max
Page 17 and 18:
Coeficientul de variaţie zilnică
Page 19 and 20:
26 100.001- 200.000 2 30 40 200.001
Page 21 and 22:
28 Durata pentru refacerea rezervei
Page 23 and 24:
- funcţionarea cu o singură surs
Page 25 and 26:
STAS 1628/1-87: - studii geologice,
Page 27 and 28:
Determinarea caracteristicilor stra
Page 29 and 30:
acvifer (fig. 2.5), trecându-se î
Page 31 and 32:
Fig. 2.5. Filtru provi- Fig. 2.6. P
Page 33 and 34:
Fig. 2.9. Schema utilajului pentru
Page 35 and 36:
12 Fig. 2.14. Puţ cu filtru pierdu
Page 37 and 38:
Filtrele cu pietriş cu diametrul g
Page 39 and 40:
16 R 3000s K, (2.7) R 575 s K H,
Page 41 and 42:
staţie de pompare când nivelul hi
Page 43 and 44:
freatice şi apoi, pe o platformă
Page 45 and 46:
22 Fig. 2.22. Puţ săpat. Fig. 2.2
Page 47 and 48:
L L1 . cos (2.17) Se prevăd tubur
Page 49 and 50:
Fig. 2.25. Secţiune transversală
Page 51 and 52:
28 Fig. 2.28. Izvoare. roase sau do
Page 53 and 54:
compartimentul 3 de exploatare, car
Page 55 and 56:
Înainte de darea în exploatare a
Page 57 and 58:
- Captarea se amplasează în amont
Page 59 and 60:
luându-se în considerare amplasar
Page 61 and 62:
Dacă se depăşeşte sarcina de as
Page 63 and 64:
care transportă zai, iar în bazin
Page 65 and 66:
poate prevedea o scară de peşti i
Page 67 and 68:
La apele din lacuri se vor întocmi
Page 69 and 70:
adâncimi di-ferite, prevăzute cu
Page 71 and 72:
de colmatarea pragului de fund se p
Page 73 and 74:
sub formă ro-tundă la confecţion
Page 75 and 76:
90 Fig. 2.49. Epiuri pe râu cu cur
Page 77 and 78:
C A P I T O L U L 3 TRATAREA APEI A
Page 79 and 80:
Camera de reacţie şi decantoarele
Page 81 and 82:
istici trebuie să se facă automat
Page 83 and 84:
Prin intermediul stavilei S3 apa tr
Page 85 and 86:
Spaţiul pentru colectarea nisipulu
Page 87 and 88:
de colectare a nămolu-lui; Hg - î
Page 89 and 90:
Dimensionarea hidraulică se face c
Page 91 and 92:
obţinută în laborator cu un coef
Page 93 and 94:
otor cu palete 3, în care se reali
Page 95 and 96:
de coagulare recomandaţi sunt: sul
Page 97 and 98:
Fig. 3.12. Dispozitiv pentru prepar
Page 99 and 100:
Fig. 3.14. Dispozitiv pentru ameste
Page 101 and 102:
2 2 L v v l , (3.42); hr 1, 23 n
Page 103 and 104:
2 4.1. CALCULUL CAPACITĂŢII REZER
Page 105 and 106:
4 18...19 19...20 20...21 21...22 2
Page 107 and 108:
6 4.2. REZERVOARE ÎNGROPATE Rezerv
Page 109 and 110:
Plecarea apei din rezervor se face
Page 111 and 112:
Dacă conducta 2 este separată de
Page 113 and 114:
stâlpii izo-laţi se poate prevede
Page 115 and 116:
f 0, 25... 0, 30r , (4.8) r, h şi
Page 117 and 118:
C A P I T O L U L 5 ADUCŢIUNEA ŞI
Page 119 and 120:
Canalele deschise transportă debit
Page 121 and 122:
Conductele se vor aşeza la adânci
Page 123 and 124:
când hidranţii de incendiu au dia
Page 125 and 126:
Pentru desfacerea pavajului, benefi
Page 127 and 128:
garnitura de etanşare, iar plumbul
Page 129 and 130:
Fig. 5.9. Schema de montaj. 13
Page 132 and 133:
Coroziunea chimică se produce prin
Page 134 and 135:
Îmbinarea tuburilor din oţel cu t
Page 136 and 137:
20 Fig. 5.10. Imbinarea tuburilor d
Page 138 and 139:
Fig. 5.13. Diagrama pentru calculul
Page 140 and 141:
ţelelor de alimentare cu apă din
Page 142 and 143:
precomprimând şi tubul miez şi m
Page 144 and 145:
5.4. DIMENSIONAREA ADUCŢIUNILOR Ca
Page 146 and 147:
5.5. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DIST
Page 148 and 149:
5.6. DIMENSIONAREA REŢELEI DE DIST
Page 150 and 151:
G. Lobacev se introduce în inel un
Page 152 and 153:
Q I h 2 ; I s Q I Q II h II 2
Page 154 and 155:
în care: H1 este presiunea normal
Page 156 and 157:
Dimensionarea şi verificarea Tabel
Page 158 and 159:
Fig. 5.24. Profil în lung cu linii
Page 160 and 161:
- Vanele sunt dispozitive de închi
Page 162 and 163:
ductelor. Diametrul acestor vane va
Page 164 and 165:
precum şi în alte locuri aglomera
Page 166 and 167:
- Compensatoarele sunt piese din ta
Page 168 and 169:
la schimbări de direcţie. Pe born
Page 170 and 171:
Fig. 5.39. Amplasarea camerelor de
Page 172 and 173:
de protecţie în pantă, conducta
Page 174 and 175:
săparea șanțurilor, montarea tub
Page 176 and 177:
manometrelor, racordarea la conduct
Page 178 and 179:
de golire şi se spală din nou cu
Page 180 and 181:
C A P I T O L U L 6 POMPAREA APEI R
Page 182 and 183:
Pompele cu piston cu clape şi cu d
Page 184 and 185:
pompei. Se montează vane lângă p
Page 186 and 187:
Pentru pomparea apei se pot utiliza
Page 188 and 189:
Fig. 6.9. Determinarea punctului de
Page 190 and 191:
Fig. 6.10. Pompă cu ax vertical. F
Page 192 and 193:
exploatare. Staţiile de pompare cu
Page 194 and 195:
Conductele cu diametru mai mare de
Page 196 and 197:
P A R T E A A D O U A CANALIZĂRI
Page 198 and 199:
În sistemul mixt de canalizare, o
Page 200 and 201:
- La localităţile cu mai mulţi e
Page 202 and 203:
sănătate a populaţiei; substanţ
Page 204 and 205:
deoarece se micşorează vâscozita
Page 206 and 207:
artificiale, canale de gardă sau c
Page 208 and 209:
Clasa de importanţă a obiectului
Page 210 and 211:
C A P I T O L U L 9 POMPAREA APELOR
Page 212 and 213:
DG reprezintă debitul pompat, iar
Page 214 and 215:
C A P I T O L U L 9 EPURAREA APELOR
Page 216 and 217:
sub influenţa unor factori chimici
Page 218 and 219:
- modificarea proprietăţilor orga
Page 220 and 221:
(pH) 16 Crom trivalent (Cr), mg/dm
Page 222 and 223:
9.3. DETERMINAREA GRADULUI DE EPURA
Page 224 and 225:
10 Azotiţi (NO2 - ) mg/dm 3 1,0 ST
Page 226 and 227:
în care: a este coeficientul de am
Page 228 and 229:
în care: Os este cantitatea de oxi
Page 230 and 231:
a Q C a Q B Q zimax al, ad
Page 232 and 233:
iazuri de nămol sau pe cale artifi
Page 234 and 235:
administrativă. Depunerile de la g
Page 236 and 237:
Fig. 9.2. Schema unei staţii de ep
Page 238 and 239:
Q Vi B Hu s , (9.33); h 3 b
Page 240 and 241:
În staţiile de epurare orăşene
Page 242 and 243:
În exploatare trebuie menţinută
Page 244 and 245:
Trunchiul de con are la partea de j
Page 246 and 247:
descompunerea grăsimilor. În drep
Page 248 and 249:
H Reducerea suspensiilor în decant
Page 250 and 251:
mm/s la decantoarele primare şi de
Page 252 and 253:
umiditatea medie de 90 la evacuare
Page 254 and 255:
Căminul de nămol va avea un compa
Page 256 and 257:
Se recomandă fosele septice pentru
Page 258 and 259:
Din apa distribuită pe câmpurile
Page 260 and 261:
Panta minimă a canalelor de distri
Page 262 and 263:
În jurul câmpurilor de irigare se
Page 264 and 265:
Iazurile biologice sunt bazine arti
Page 266 and 267: Iazurile de aerare folosesc proprie
Page 268 and 269: Epurarea biologică în filtre biol
Page 270 and 271: curent ascendent (de la drenaj spre
Page 272 and 273: Fig. 9.22. Fund drenant din elemene
Page 274 and 275: Fig. 9.25. Sprinkler fixat pe reţe
Page 276 and 277: care se proiectează instalaţiile,
Page 278 and 279: Fig. 9.29. Jgheaburi cu oscilare un
Page 280 and 281: necesară funcţionării dispozitiv
Page 282 and 283: - diluarea impurităţilor şi evit
Page 284 and 285: CBO20 al apei epurate, în mg/l 20
Page 286 and 287: La umidităţi mai mari de 99,5 po
Page 288 and 289: canalizare care trece prin bazinele
Page 290 and 291: Fig. 9.37. Bazin de aerare cu corid
Page 292 and 293: Canalul de distribuţie a aerului d
Page 294 and 295: În cazul repartizării aerului pri
Page 296 and 297: 5 m/s pentru conductele verticale d
Page 298 and 299: Fig. 9.43. Bazine cu perii de aerar
Page 300 and 301: Bazinele de aerare se construiesc d
Page 302 and 303: Cantitatea de depuneri (nămol) Tab
Page 304 and 305: efluenţilor; costurile de tratare
Page 306 and 307: Procesul de oxidare se desfăşoar
Page 308 and 309: Fig. 9.53. Predenitrificarea şi ni
Page 310 and 311: toate compartimentele necesare (pre
Page 312 and 313: Reducerea biologică a fosforului c
Page 314 and 315: Concentraţiile indicatorilor de ca
Page 318 and 319: - pentru E=20.000 locuitori, 2, 3
Page 320 and 321: Tabelul 9.23 Raportul minim de reci
Page 322 and 323: V N V D 12. 397 0, 55 6. 818 m 12
Page 324 and 325: în care: v este volumul unui rezer
Page 326 and 327: de rezervoare se amortizează în c
Page 328 and 329: Din iazurile de nămol care servesc
Page 330 and 331: se usucă în 20...40 zile. Iarna d
Page 332 and 333: ezervoare de fermentare metanică
Page 334 and 335: Se mai introduce clor în lichidul
Page 336: Fig. 9.67. Gură de evacuare a apel
show all

CONSTRUCŢII ŞI INSTALAŢII HIDROEDILITARE - Facultatea de ...

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?